1,883 matches
-
lista obligațiilor (Misvot) și În contextul alegerii unei responsabilități față de semeni. Îndatoririle față de străin (ospitalitatea) sunt puse pe același plan cu cele față de „sărac, văduvă și orfan”. Desigur, străinul care nu este el Însuși supus celor 613 Misvot nu cunoaște „jugul Torei” și nu trebuie să se convertească. În schimb, imperativul ospitalității este solidar cu o concepție generalizată despre exil (galut, și nu diaspora): „Întreg pământul al meu este, spune Dumnezeul Bibliei, voi toți sunteți străini pe el”. Cultura Vechiului Testament
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
un merit din lupta pentru rusificarea cît mai grabnică și mai radicală a Basarabiei“, cultivînd ideea că scopul urmărit era „a asocia la viața obștească a națiunii ruse această populațiune de curînd emancipată de către glorioasa oaste a Rusiei pravoslavnice de sub jugul păgîn, - populațiune, deși slavă de obîrșie <footnote Ideea era destul de răspîndită în epocă; o susține și profesorul de rusă de la liceul unde învăța Vania, Șimanschi, care „mare slavofil, a încercat o dată chiar să dovedească că «moldovenii» sînt slavi românizați, datori
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
merit din lupta pentru rusificarea cît mai grabnică și mai radicală a Basarabiei“, cultivînd ideea că scopul urmărit era „a asocia la viața obștească a națiunii ruse această populațiune de curînd emancipată de către glorioasa oaste a Rusiei pravoslavnice de sub jugul păgîn, - populațiune, deși slavă de obîrșie <footnote Ideea o susține și profesorul de rusă de la liceul unde învăța Vania, Șimanschi, care „mare slavofil, a încercat o dată chiar să dovedească că «moldovenii» sînt slavi românizați, datori deci să se întoarcă la
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
profită, ca să zic așa, de sentimentul clar, destul de adânc În unele cazuri și aproape generalizat la generațiile de adulți care au suportat comunismul „fără să se revolte!”. Probabil că și pașoptiștii Îi disprețuiau pe adulții vremii lor care au „suportat” jugul sau influențele brutale sau insidioase ruso-turcești sau tinerii veniți din primul război teferi, care voiau o „altă lume, o altă societate, mai dreaptă, o altă Românie!”... Dar... cum se poate construi o altă Românie, mă Întreb și Întreb, În absența
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
val se luptă cu lirismul bolnăvicios, blamând de pe baricadele "direcției sănătoase" pesimismul și ireligiozitatea, în scopul nobil al regenerării literaturii române. Fiindcă "un popor civilizat ne încredința Aron Densusianu va fi totdeauna numai ce-l vor face scriitorii săi". Deplângând "jugul" aventurierului Eminescu, Grama are încredere în viitor și așteaptă liniștit ca poeziile lui veninoase să fie uitate, ca binemeritată răsplată pentru "stricăciunile" provocate. Fiindcă ele au avut "urmări funeste" și lezează interesele noastre morale. Sub nici un chip Eminescu nu poate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ferate, sub pretextul unor pagube de masă lemnoasă, a impus prin militarii sârbi „biruri grele” asupra populației locale. Conform analizei, această societate, care a reprezentat până în 1918 „cea mai mizerabilă unealtă politică în mâna tuturor guvernelor maghiare și un greu jug economic”, a încercat să se răzbune asupra celor care au visat și au acționat pentru a înfăptui România Mare. În mod deosebit, activitatea firmei s-a dovedit „dușmănoasă și păgubitoare” pentru toți cetățenii români din Banat. Prin reintegrarea administrației ungare
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
provoacă indignare și chiar ura față de armatele care au sângerat pentru eliberarea lor. Nu se observă aproape deloc sentimente de mulțumire ce ar fi trebuit să le aibă față de armatele eliberatoare, ca un popor ce a suferit cel mai mult jugul nazist. Din contră, nu se sfiesc să critice la orice pas atitudinea și comportamentul trupelor noastre”. Pe de altă parte, această atitudine conservatoare a populației cehe a făcut ca propaganda curentelor extremiste de orice nuanță să nu aibă succes și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
populare din România. Astfel s-au putut încununa cu o victorie istorică lupta de secole dusă de poporul muncitor român pentru libertate și independentă națională, luptele eroice ale clasei muncitoare aliată cu țărănimea muncitoare pentru doborîrea regimului capitalisto-mosieresc și scuturarea jugului imperialist. Făurirea și întărirea statului de democrație populară, prietenia și alianța cu marea Uniune Sovietică, sprijinul și ajutorul ei dezinteresat și frățesc asigura independența, suveranitatea de stat, dezvoltarea și înflorirea Republicii Populare Române. Forțele armate ale Republicii Populare Române stau
CONSTITUŢIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120983_a_122312]
-
este alianță clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare, în care rolul conducător aparține clasei muncitoare. Articolul 3 Republică Populară Română s-a născut și s-a întărit ca rezultat al eliberării țării de către forțele armate ale Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste de sub jugul fascismului și de sub dominația imperialista, ca rezultat al doborîrii puterii moșierilor și capitaliștilor de către masele de la orașe și sate în frunte cu clasa muncitoare, sub conducerea Partidului Comunist Român. Articolul 4 În Republică Populară Română puterea aparține oamenilor muncii de la
CONSTITUŢIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120983_a_122312]
-
Și drumul gemea sub roțile grele... / Și cumpene negre dormiau la fântâni / Și focuri aprinse luciau pe la stâni. // O, Vreme trecută întoarce-mă iar / În carul de-atunci pe drumul de țară, / Și-njugă-mi iar boii de-atuncea la jug / Și varsă-mi în suflet noroc și belșug...” (Mihai Horodnic, Zile de copilărie, IV, 1, 1 februarie 1929, p. 7; text ce eternizează imaginea unei Bucovine bucolice, amintindu-ne de pânzele lui Rudolf Rybiczka încărcate de culori aprinse și dorul
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
ani sub aceeași flamură. Ei aparținuseră aceleiași lumi și se influențaseră unii pe alții. Împărtășiseră cu toții elementele unei civilizații otomane destul de diferite de Rusia ortodoxă sau de Austria catolică teritorii învecinate. Cu toate permanentele critici ale intelectualilor balcanici referitoare la "jugul otoman", Imperiul era deținătorul unei culturi cu multe trăsături pozitive, dar și negative. Ceea ce vrem să prezentăm în continuare aici este o încercare de sinteză succintă a cîtorva dintre aspectele acestei civilizații care au devenit parte integrantă a moștenirii balcanice
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Popullit (Vocea Poporului), din noiembrie 1961 îl lăuda pe dictatorul sovietic în următorii termeni: "I. V. Stalin a fost și rămîne un titan în istoria omenirii, în istoria mișcării comuniste și muncitorești internaționale și în lupta pentru eliberarea popoarelor de sub jugul imperialist ș...ț Istoria zilelor noastre îl cunoaște pe I. V. Stalin drept un revoluționar neînfricat, un mare teoretician și un strălucit organizator."26 Atitudinea aceasta avea să rămînă constantă. Hodja continua să sprijine conceptele staliniste în politica internă. Nu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
modelele orientale, vectori ai zestrei culturale și științifice antice. Ei insistă asupra progresului tehnologic pe care 1-ar fi constituit, se pare, îmbunătățirile în domeniul tracțiunii animale și al carelor (potcovirea și căpăstrul de lemn pe spinare pentru înhămarea cailor, jugul frontal pentru boi), utilizarea morii de apă, punerea la punct și înmulțirea forjelor, permițînd obținerea unui mai bun randament și a unei mai bune calități în prelucrarea metalelor și înlocuirea, în sfîrșit, a plugului fără avan-tren cu plugul cu citit
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
parametrilor sînt, în fond, incerți. Potcoava, cuțitul de plug asimetric, furnalul cu ardere internă există deja în Boemia, Moravia și Silezia în secolele al VIII-lea și al IX-lea și n-au dat naștere nici unei dislocări a activităților rurale. Jugul frontal și căpăstrul atelajului, ca și moara de apă și plugul cu comană sînt cunoscute din antichitate și sînt prezente în Europa de Est și în Scandinavia înainte de secolul al X-lea. Deci nu invenția stimulează producția, ci mai degrabă cererea crescîndă
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
primitoare de sintimente înalte și duhul lor întreprinzător de lucruri mari. Cinstea, vrednicia, mândria, patriotismul, slobozenia, acestea era ideile de care era absorbiți rumânii [p. 320] din țara rumânească în vremea cârmuirii lui cei viteze. Din rumâni apăsați sub un jug greu, amorțiți printr-un dispodism nesuferit și degradați printr-o tiranie sălbatică, făcu oameni slobozi, făcu atâțea eroi care dădură lumei probă de celea ce poate o nație slobodă și cârmuită de un prinț mare. Niciodată țara rumânească n-a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sporite, alături de accentuarea principiului naționalității în derularea istorică a românilor. Neatârnarea politică devine expresia ființei naționale în istorie, iar perioadele de subjugare sunt interpretate ca simptomatica amorțirii simțului național. Independența politică devine un corelativ al statalității. Mântuirea politică, scuturarea de sub "jugul îndoit de stăpânire străină și de barbarie" este posibilă doar prin întemeierea statalității românești. În acest fel Aaron pune bazele a ceea ce va evolua și se va rafina în reflecția istorică românească sub forma unui "mesianism statal", axat pe ideea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în speță, romană), ci despre o continuitate multidimensională, de ordin nominal, lingvistic și cultural: "Acești lăcuitori romani, cu toate că până târziu au fost supuși la felurimi de nații barbare, nu s-au clătit din Dacia patria lor, până când scăpând de tot jugul strein, se norociră însfârșit a-și dobândi slobozenia lor cea dorită. Cu adevărat prin amestecarea cu atâtea nații barbare ce au stăruit pe pământul lor, s-au schimbat mult, cu toate acestea păstrară numele, limba, obiceiurile, năravurile și alte trăsuri
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lor cu romanii, exprimă un genius loci care însuflețește pământul moștenit de români. În acest sens, dacii sunt descriși ca fiind "o nație foarte puternică, iubitoare de resboiu și neatârnare, încât mai cu bucurie primeau moartea, de cât să poarte jugul unei domnii streine" (Albineț, 1845, p. 2). Datorită acestor calități războinice, "Dacii prein curagiu sî vertute nu o data au facutu se trèmure Rom' a" (Moldovan, 1866, p. 6). În acord deplin cu etatismul politic și provincialismul istoric despre care am
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
al doilea război daco-roman, Heliade nu își poate frâna admirația pentru lupta de eliberare inițiată de acesta: "Departe de a critica pe Decebal, aflăm un sintiment marea într-ensul; pentru quo e mare capul unui popol sau națiuni que nu suffere jugul quellor que lau alles. [...] Decebal era datori sieși și populului seu să scuture jugul roman" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 18). Există un fatalism al independenței, ancorat de pământul românesc, care l-a determinat pe regele dac să caute libertatea pentru
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
inițiată de acesta: "Departe de a critica pe Decebal, aflăm un sintiment marea într-ensul; pentru quo e mare capul unui popol sau națiuni que nu suffere jugul quellor que lau alles. [...] Decebal era datori sieși și populului seu să scuture jugul roman" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 18). Există un fatalism al independenței, ancorat de pământul românesc, care l-a determinat pe regele dac să caute libertatea pentru poporul său. Mai mult decât atât, modul în care Heliade îl portretizează pe Decebal
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
determinații stilistice, a căror acțiune concertată este responsabilă de unitatea stilistică a culturilor respective. Atât omul, cât și întregi colectivități umane, "trăiesc necurmate în cadru stilistic", fiind prizonierii culturali ai unui stil bine individualizat, pe care îl poartă "ca un jug suprem" (Blaga, 1969, p. 4). Blaga avansează teza "imposibilității vidului stilistic", subliniind apăsat că existența socioumană nu se poate desfășura decât într-un cadru stilistic, sub robia jugului suprem al unui stil. Ce este însă acest misterior "stil", de care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
culturali ai unui stil bine individualizat, pe care îl poartă "ca un jug suprem" (Blaga, 1969, p. 4). Blaga avansează teza "imposibilității vidului stilistic", subliniind apăsat că existența socioumană nu se poate desfășura decât într-un cadru stilistic, sub robia jugului suprem al unui stil. Ce este însă acest misterior "stil", de care suntem pătrunși până în măduva ființei noastre culturale, dar a cărui robie nu o simțim? - "Cine simte greutatea atmosferei sau mișcarea pământului?" (p. 4). Stilul este "factorul imponderabil", "mănunchi
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
I. Bogdan (1894), tot așa și ideea retragerii aureliane ca eliberare poate fi reperată la I. Heliade Rădulescu încă din epoca postpașoptistă: "Goții, barbari, au adus un suflu al libertății, care i-a făcut pe Romanii din Dacia să scuture jugul Romei despotice sau imperiale" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 40). Popoarele migratoare sunt reevaluate din barbari distrugători ai civilizației și beatitudinii colective din Dacia Felix în liberatori de despotismul imperial. Rămasă inedită în epoca în care a fost enunțată, ideea lui
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
așadar niciun rol în politica principelui valah. Departe de a aspira la făurirea unității naționale, Mihai a încercat să constituie un "stat centralizat" în care etnia era irelevantă, ca formă politică de luptă împotriva dominației otomane: "Unirea în lupta împotriva jugului otoman era un factor important pentru constituirea unui stat centralizat. Dar încercarea de a uni Țările Române împotriva Turcilor era șubredă, pentru că nu era o suficientă bază economică necesară unui stat centralizat. Nu se desvoltase suficient o piață internă pe
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
să fie redefinită ca răscoală social-națională. Vom decela în continuare procesul de naționalizare serială care cuprinde revoluțiile din 1821, respectiv 1848, războiul de independență din 1877-1878 și "insurgența națională" din 23 august 1944 care a dus la eliberarea țării de "jugul fascist", toate aceste evenimente liberatoare fiind interpretate într-o vădită cheie naționalistă. Prima în ordine cronologică venită în șirul inaugurat de răscoala lui Horea a fost revoluția de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu. Și aici, caracterul național, al eliberării naționale
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]