28,495 matches
-
nr. 2/2013 sau art. 483 alin. (2) teza a doua din Codul de procedură civilă se datorează tocmai criteriului materiei, care este, în cazul de față, identificabil prin însuși obiectul de reglementare al Legii nr. 165/2013. ... 22. În conformitate cu jurisprudența constantă a Curții Constituționale, legiuitorul are o marjă de apreciere în ceea ce privește alegerea materiilor exceptate de la calea de atac a recursului. În acest sens, pot fi amintite, exemplificativ, Decizia nr. 292 din 4 mai 2017, publicată în
DECIZIA nr. 680 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250516]
-
fundamentale și Protocolul nr. 12 la Convenție. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 87 din 23 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 22 aprilie 2016, făcând trimitere la jurisprudența în materie referitoare la dispozițiile din Codul de procedură penală din 1968, a statuat că nicio normă constituțională nu impune gratuitatea actului de justiție. Prin urmare, cheltuielile judiciare ocazionate în procesul penal, avansate de stat, trebuie suportate de partea vinovată
DECIZIA nr. 524 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250479]
-
text la nivel de lege sau la nivel de hotărâre a Guvernului. În consecință, o trimitere direct la nivel de ordin pentru a organiza executarea legilor este contrară art. 108 alin. (2) din Constituție. ... 5. Se mai arată că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, reglementările de nivel secundar trebuie emise numai pe baza și în executarea legii. Astfel, aceste reglementări, fiind norme secundare, emise în aplicarea și executarea legii, trebuie să aibă caracter tehnic. Relațiile sociale sunt reglementate primar prin legi/ordonanțe de
DECIZIA nr. 16 din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250625]
-
lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume Decizia nr. 623 din 22 septembrie 2020. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea nr. 206/CP din 27 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 39.330/3/2017/a1 (825/2018), Curtea
DECIZIA nr. 503 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250451]
-
în fața legii a participanților la procesul penal - art. 16 alin. (2) din Constituție - fiind totodată o nesocotire a dreptului la apărare - art. 24 alin. (1) din Constituție - al subiecților procesuali pasivi (suspect, inculpat, parte responsabilă civilmente)“. Arată că în jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului a fost subliniat imperativul neutralității și independenței celui chemat să asiste organele judiciare prin lămuririle sale de specialitate, astfel că, în calitate de auxiliari ai organelor judiciare, pentru a da substanță dreptului la
DECIZIA nr. 503 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250451]
-
alin. (9)-(15) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 produc efecte juridice în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, Curtea se va pronunța asupra textelor mai sus menționate din ordonanța de urgență, în acord cu jurisprudența sa, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“ (Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011
DECIZIA nr. 503 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250451]
-
790 din 28 august 2020, și Decizia nr. 623 din 22 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 46 din 15 ianuarie 2021. ... 21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013, pronunțată de Curte prin deciziile mai sus menționate, precum și considerentele care au fundamentat această soluție își
DECIZIA nr. 503 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250451]
-
acestui drept. Curtea a reținut că stabilirea unor reguli speciale de procedură în cazul judecării plângerii împotriva ordonanței procurorului de neurmărire/netrimitere în judecată este realizată de legiuitor în exercitarea competenței sale constituționale și nu încalcă accesul liber la justiție. Potrivit jurisprudenței Curții, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul accesului liber la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri, în formele și
DECIZIA nr. 703 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250565]
-
justifică reglementarea în privința acestora a unui regim diferit, din perspectiva probelor care se impun a fi administrate cu ocazia soluționării acestor plângeri de către judecătorul de cameră preliminară. În acest sens, Curtea Constituțională a reținut, în repetate rânduri, în jurisprudența sa, că principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite, motiv pentru care el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (Decizia Plenului Curții
DECIZIA nr. 703 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250565]
-
schimbarea temeiului de drept al soluției de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situație mai grea pentru persoana care a făcut plângerea [lit. d)]. ... 24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina schimbarea acestei jurisprudențe, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus invocate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art.
DECIZIA nr. 703 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250565]
-
impun motive substanțiale și imperioase (Hotărârea din 7 iulie 2009, pronunțată în Cauza Stanca Popescu împotriva României, paragraful 99, și Hotărârea din 24 iulie 2003, pronunțată în Cauza Ryabykh împotriva Rusiei, paragraful 52). ... 15. Având în vedere cele reținute în jurisprudența precitată, Curtea a constatat că intenția legiuitorului a fost aceea de a nu permite reformarea, pe calea contestației în anulare, a unor hotărâri care sunt în puterea lucrului judecat decât în situațiile excepționale în care se remarcă erori de procedură
DECIZIA nr. 705 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250630]
-
și protecția socială a muncii și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 11. Curtea constată că autorul excepției nu a invocat în mod expres încălcarea prevederilor art. 16 alin. (3) din Constituție, însă, potrivit jurisprudenței sale, raporturile de serviciu ale funcționarilor publici intră sub protecția dispozițiilor art. 16 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 41 din Constituție. Astfel, potrivit art. 16 alin. (3) din Constituție, accesul la funcțiile publice se face „în condițiile legii
DECIZIA nr. 789 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250624]
-
cercetat disciplinar“ din cuprinsul dispozițiilor art. 27^46 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002 încalcă prevederile art. 16 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 41 din Constituție, Curtea va verifica prin prisma unui test de proporționalitate dezvoltat în jurisprudența sa (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 266 din 21 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 19 iulie 2013, și Decizia nr. 898 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 789 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250624]
-
ingerință a legiuitorului care nu este nici minimă și nici dozată gradual. ... 24. Totodată, condiția cuprinsă în sintagma criticată nu este proporțională cu situația care o determină, adică nu asigură un just echilibru între interesul public, respectiv cel individual. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că sub imperiul sintagmei „stat de drept“, consacrată de art. 1 alin. (3) din Constituție, intră și capacitatea acestuia de a asigura cetățenilor servicii publice de calitate și de a crea mijloacele pentru a spori încrederea
DECIZIA nr. 789 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250624]
-
de conducere, ce ține de exercitarea raportului său de serviciu, aducând astfel atingere dispozițiilor art. 16 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 41 din Constituție. ... 27. În ceea ce privește încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea reamintește jurisprudența sa potrivit căreia principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un
DECIZIA nr. 789 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250624]
-
aceea a funcționarilor publici, al căror statut era reglementat prin Legea nr. 188/1999, fără a fi încălcate prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție. ... 28. Referitor la pretinsa încălcare a art. 23 alin. (11) din Constituție, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, prezumția de nevinovăție reglementată prin acest articol este proprie doar procesului penal, neavând nicio legătură cu cauzele de natură civilă, comercială, fiscală sau de contencios administrativ, întrucât este reglementată în legătură cu libertatea individuală a persoanei (a se vedea
DECIZIA nr. 789 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250624]
-
ce contrazice principiul legalității, precum și interdicția de a înființa instanțe extraordinare. ... 7. Judecătoria Iași - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile legale criticate nu contravin dispozițiilor art. 126 din Constituție. Invocă jurisprudența Curții Constituționale referitoare la instanțele arbitrale. Se mai apreciază că hotărârea arbitrală nu este sustrasă controlului instanței de judecată, în primul rând prin posibilitatea verificării acesteia pe calea acțiunii în anulare, recunoscută de art. 608 din Codul de procedură civilă
DECIZIA nr. 735 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251101]
-
hotărârilor pronunțate de aceasta o putere similară cu a unei hotărâri judecătorești, fără vreo verificare minimă prealabilă, se aduce această formă de justiție la același nivel cu justiția statală, consacrată prin Constituție. ... 15. Analizând aceste susțineri, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, arbitrajul constituie o excepție de la principiul potrivit căruia înfăptuirea justiției se realizează prin instanțele judecătorești și reprezintă acel mecanism juridic eficient, menit să asigure o judecată imparțială, mai rapidă și mai puțin formală, confidențială, finalizată prin hotărâri susceptibile
DECIZIA nr. 735 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251101]
-
interdicția înființării de instanțe extraordinare, Curtea reține că instanța arbitrală este reglementată în mod expres de legiuitor, în Codul de procedură civilă, drept un mijloc alternativ de soluționare a disputelor, neîntrunind caracteristicile unei instanțe extraordinare. În același sens este și jurisprudența Curții Constituționale, prin care s-a reținut că instanțele de arbitraj comercial nu sunt instanțe judecătorești, în sensul prevederilor art. 126 și ale art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție, ci jurisdicții menționate expres de Legea fundamentală în art.
DECIZIA nr. 735 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251101]
-
nu încalcă prevederile constituționale invocate, în condițiile în care instanța competentă supune atenției doar aspectele care ar conduce la afectarea independenței și imparțialității judecătorului învestit cu judecarea dosarului ori motivele care au determinat tulburarea ordinii publice. Reține, în acord cu jurisprudența instanței de control constituțional, că strămutarea reprezintă un remediu excepțional pentru situații în care deplina imparțialitate, respectiv aparența de imparțialitate a instanței în ochii unui observator obiectiv și rezonabil, iar nu insinuant și tendențios, nu poate fi asigurată. Totodată, reține
DECIZIA nr. 693 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251059]
-
determinant al suspiciunii de parțialitate a judecătorilor învestiți cu soluționarea litigiului în care este implicat acesta. Apreciază că neconstituționalitatea unui text de lege este dată de contradicția dintre dispoziția legală și un principiu sau o prevedere constituțională. De asemenea, invocă jurisprudența instanței de control constituțional, respectiv Deciziile nr. 854 din 14 decembrie 2017 și nr. 776 din 28 noiembrie 2017. ... 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere
DECIZIA nr. 693 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251059]
-
și tendențios - a instanței, în întregul său, nu poate fi asigurată (Decizia nr. 98 din 7 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 25 mai 2017, paragraful 15). ... 20. Astfel, din cele reținute în jurisprudența sa, Curtea a constatat că strămutarea reprezintă unul dintre mijloacele procesuale care contribuie la asigurarea caracterului efectiv al imparțialității judecătorilor, garanție instituțională a dreptului la un proces echitabil. De altfel, Curtea a reținut că un element esențial al dreptului la
DECIZIA nr. 693 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251059]
-
prin lipsa oricărei prejudecăți sau atitudini părtinitoare (Decizia nr. 625 din 26 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 107 din 7 februarie 2017, paragraful 18). ... 21. În acest context, Curtea a observat, în acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, că imparțialitatea magistratului poate fi apreciată într-un sens dublu: din perspectiva unui demers subiectiv - imparțialitatea subiectivă și din perspectiva unui demers obiectiv - imparțialitatea obiectivă. În acest sens, instanța de contencios constituțional a reținut că
DECIZIA nr. 693 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251059]
-
de apel în raza căreia funcționează instanța învestită cu judecarea litigiului reprezintă elemente ce afectează imparțialitatea obiectivă a tuturor instanțelor aflate în circumscripția acelei curți de apel. ... 23. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 24. Totodată, Curtea reține că autorii excepției nu critică dispozițiile art. 71 din Codul de procedură penală din perspectiva calității pe care părțile sau subiecții procesuali
DECIZIA nr. 693 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251059]
-
având ca scop asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, împiedicarea sustragerii inculpatului de la urmărire penală sau de la judecată, precum și prevenirea săvârșirii unor noi infracțiuni. ... 19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția pronunțată de Curte prin deciziile precitate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și
DECIZIA nr. 699 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251034]