4,936 matches
-
nu mi-aș fi putut închipui, motive de mândrie pentru orice român, medici și alți specialiști în medicină, educatoare, învățători și profesori, slujitor i ai artei și ai bisericii, ai chiliilor călugărești, ingineri, tehnicieni, maiștri în industrie, construcții și agricultură, juriști, economiști și contabili, mecanizatori și silvicultori, lucrători în transporturi, poștă și telecomunicații... În numele Europei, a unei Europe care multă v reme nu s a putut exprima, Dolheștii, ca și alte localități din România, au avut propriile sacrificii. Mii de personalități
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
elevilor de la școlile din oraș - Liceele „Gh. Roșca Codreanu”, „Iorgu Radu” și Școala Pedagogică dar și de la liceele ind ustr iale iar aceștia se numeau Cezar Drăgoi, Ion Hobana, Constantin Chiriță, Gica Iuteș. Erau membri ai cenaclului și unii salariați: juristul Ion Manta Roșie, ing. Vladimir Cazacu, dr. Ștefan Buc evschi, Sanda Arnici, Jean Constant, I. Roimișer, Alexandru Tacu, Cezar Stegaru, iar mai târziu Solomon Dolfi, Lucian Raicu, Aurel Stanciu. Periodic în ziarul „Steagul roșu” ap ărea u materiale de analiză
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
în Paloda, a impresionat bârlădenii prin poeziile sale din tinerețe - madrigaluri, epigrame, sonete, cronici și eseuri literare”. Fără a neglija o clipă literatura, la vârsta mari lor încercări dar și a potențelor maxime, C. Hamagiu se dăr uia profesiei de jurist. În 1922, el edita în calitate de director „Pandectele române” care, mereu reîmprospătate, apar și a stăzi. „Pandectele române” cu cele patru părți ale sale intrau în 1923 în al doilea an al apariției, iar directorul Hamangiu se declara satisfăcut că „entuziasmul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
si linț a de a întrebuința o limbă cât mai ferită de neajunsurile obișnuite ale limbii juridice. Tratatul menit — după concepția autorilor — să se adreseze mai mult tinerilor advocați și magistrați, precum și studenților universitari, va fi de mult folos chiar juriștilor mai adânciți în știința dreptului pentru că, în f orma succintă a celor 3 volume, le pune la îndemână expunerea aproape întreagă a problemelor de drept civil. El va fi o bună călăuză atât pentru omul de știință cât și pentru
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
r fi completate, când necesitatea va cere, cu personalități din cele mai competente, din afară de Academie și care nu participă la concurs, personalități ca: pictori, sculptori și colecționari cu reputațiunea pe deplin stabilită, compozitori muz icali de mare reputație și juriști doctrinari din cei mai de vază, aceasta întrucât statutele sau Regulamentul Academie i Române nu se opun. De asemenea, și întrucât statutele Academiei nu opresc, îmi exprim dorința de a face parte și subsemn atul , cel puțin cu vot consultativ
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Cea mai neașteptată pierdere este însă a colegului onorariu Constantin Hamangiu, Ministrul Justiției, care s-a stins ieri dimineață la vârsta încă tânără de 65 ani. Constantin Hamangiu a avut o lungă și bogată activitate care -l pusese între întâii juriști ai țării. Produsul activității lui se folosește azi de toată țara. Față de Academie, regretatul coleg și-a arătat sentimentele alese prin cunoscuta dona ție ce s-a făcut acum trei ani pentru mari încurajări literare, artistic e și juridice, afirmând
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
stea se măsoară cu va loarea creațiilor lui spirituale. Academia Română va îndeplini cu sfințenie an cu an dorința fierbinte a sufletului său, înflăcărat de sinceră și înălțătoare iubire de neam, păstrând astfel, în ritmul vieții noastre academice, amintire neștearsă marelui jurist, distinsului nostru membru onorar și donator C . Ha mangiu. Fie-i țărâna ușoară!” Textul cuvântării fusese depus și la Academie, iar în ședința ordinară din 22 ianuarie 1932, I. Bia nu, președinte, arăta că la Tribunalul Ilfov, practic cele trei
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
câte cinci membri ai Academiei, la care se pot adaugă spre completare, când necesitatea va cere, și alte personalități din cele mai competente, din afară de Academie (și care nu participă la concursul pentru premiu), personalități: ca pictori, sculptori, compozitori muzicali, juriști etc. Art. 6. — Secția literară a Academiei Române, pentru a se fixa asupra premierii lucrărilor prevăzute la Nr. 1-3, și tot așa Comisiunile speciale ale Academiei Române, pentru a se fixa asupra premierii lucrărilor prevăzute la Nr. 4, 5 și 6, se
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
entuziasm al tinereții de-a lungul unei severe cariere de magistrat. Și p entr u notația unui sfârșit, acest fapt umple de lumină o existen ță î ntreagă!” În cimitirul „Eternitatea” de la Bârlad își d oarm e somnul de veci juristul, literatul, bibliograful, omul de artă Constan tin Hamangiu; pe placa de marmură a mormântului aflându-se scris: „Familia Hamangiu: Nicolae, Smaranda, Iancu, Nicolae, Anna, Maria, Elena, Constantin.” De la locuitorii antici ai Iașilor Stema și Sigiliul municipiului (Publicat în “Pagini medicale
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
din punct de vedere social. „Trebuie să existe mai multă informare a publicului larg în legătură cu ceea ce înseamnă viața privată, în momentul în care te înscrii pe un site de socializare, sau faptul că postezi o poză sau un video", zice juristul pe bună dreptate, dar din păcate asistăm la o redefinire a spațiului privat și a modului în care noi îl vedem pe Internet. înscrierea pe un astfel de site, prezintă riscuri mari, întrucât majoritatea site-urilor de rețele sociale se
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
aceasta te lasă rapid falit, adică așa cum spune românul, din gol, cu pielea. La noi, ehei, altă făină se macină, morile noastre mergând chiar mai greu decât morile lui Dumnezeu care sunt renumite că macină foarte încet. Eu deși sunt jurist, ce ceapa ciorii, numai v-am expus, spre omologarea dumneavoastră, un caz curat românesc de justiție. Nu-mi dau nici măcar cu părerea, fiindcă se știe că în prezent cazul este în atenția Consiliului Superior al Magistraturii(CSM), în urma petiției adresate
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
funcționari publici, iar 31 sunt contractuali, fiind angajați pe perioadă nedeterminată de muncă. Doar doi dintre funcționarii publici sunt cu studii medii, iar la personalul contractual avem 15 angajați cu studii medii. Funcționarii publici au ca profesii: inspectori (asistenți sociali), juriști, economiști și chiar inspectori (cu studii în domeniul administrației publice). Ca personal contractual avem: psihologi, referenzi, inspectori de specialitate, inspector de specialitate (preot), secretari, șoferi, muncitori etc. La cercetarea noastră din aparatul propriu al DGASPC Caraș-Severin au participat toți funcționarii
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
în total, 84 de străini 3. Constantin C. Angelescu făcea în articolul său câteva precizări relative la cariera unora dintre românii ce deveniseră doctori în drept la Universitatea Liberă din Bruxelles în anii 1871-1884. În opinia sa erau remarcabili doar juriștii Mihail Dimitrie Cornea (1844-1901), avocat de răsunet în epoca la Baroul Iași (fondase în urbea natală o casă de avocatură împreună cu A.D. Xenopol), dar cu deosebire în București (din 1872), unde i se ridică și o statuie (prin 1865 își
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
acord cu afirmația înaintașului nostru că personajele studiului de față nu au avut prea mare notorietate în epoca lor. Așadar, am readus în discuție oameni politici de prim rang de pe scena publică românească precum Vasile Conta (cunoscut și ca filosof, jurist, om politic, ministru etc.), Alexandru C. Cuza (deopotrivă profesor de economie la Universitatea din Iași și membru titular al Academiei Române), primarul Bucureștilor, Emanuel Protopopescu- Pake, ministrul liberal Ștefan Șendrea ori cei conservatori Dimitrie Nenițescu și Alexandru Bădărău. De asemenea, am
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
la Universitatea Liberă, pentru a vedea în ce măsură specializările și diplomele obținute i-au ajutat în cariera profesională sau în succesul public. Printre diplomații de la Bruxelles s-au numărat oameni politici de prim rang, precum Vasile Conta (cunoscut și ca filosof, jurist, om politic, ministru etc.), Alexandru C. Cuza (profesor de economie la Universitatea din Iași și membru titular al Academiei Române), primarul Bucureștilor, Emanuel Protopopescu-Pake, ministrul liberal Ștefan Șendrea ori cei conservatori Dimitrie Nenițescu și Alexandru Bădărău. Pe langă personalitățile scenei politice
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
presupune un aspect particular în cazul tex telor legislative, care au receptori multipli: - receptorul prim este o persoană juridică - instituțiile, structurile administrative, orga nismele etc., obligate să aplice prevederile formulate în lege/ordin etc.; - receptorul secund este persoana fizică specializată (juriști, avocați, judecători) care interpretează legea în „litera și spiritul“ ei; - receptor terț - persoana fizică nespecializată, care se informează asupra prevederilor legale în vigoare, citind, de pildă, Monitorul oficial. În raport cu opera literară, receptorul poate fi: - real, extratextual - lectorul sau spectatorul; - intratextual
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
emițătorul este o persoană juridică învestită cu autoritate (instituția abilitată să emită documente legislative întrun domeniu dat), iar mesajul este elaborat în virtutea unui temei legal. Destinatarii sunt multipli: instituțiile subordonate obligate să aplice preve derile legale (persoane juridice), receptorul specializat (juristul, persoană fizică), recep tori nespe cializați care se informează asupra conținutului documentelor legislative. - În cazul discursurilor academice, diplomatice sau politice, funcția informativă este dublată de o funcție persuasivă, iar caracterul impersonal specific stilului oficial poate fi atenuat prin formule personalizate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
argumente solide pentru așezarea lui Dionisie Smeritul sau Exiguul în rândul Sfinților români și nu numai. Canonizarea de către Biserica Ortodoxă Română ar reprezenta o recunoaștere oficială a universalității personalității sale ilustre, a contribuției lui incontestabile ca teolog, filosof, estetician, dialectician, jurist, calendarolog, traducător din limba greacă în limba latină, dar mai ales ca misionar desăvârșit.
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
este evidențiată de lucrările Uniunii de la Friburg, era foarte împărțit. Sistemul cantonal antrenase crearea unor structuri asociative sau partizane în acest cadru cantonal, iar divizarea lingvistică accentua sentimentul de fărîmițare. Prin acțiunile lor politice, catolicii liberali conduși de istoricul și juristul Philipp Anton von Segesser se opuneau ultramontanilor, care îl aveau ca lider pe Gaspar Decurtins. Există de asemenea între cele două curente o problemă de generație: von Segesser, născut în 1817, a murit în 1888, iar Decurtins (1855-1916) a fost
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
psihici erau internați împreună cu delincvenții de drept comun. În Moldova au existat astfel de case la Bisericani, Pângărați, Orgoești, Lipova și Dobrovăț. Acestea au devenit instituții de ergoterapie și de educație ca urmare a reformei preconizate și introduse ulterior de juristul de origine franceză Dodun de la Perrières, funcționar român; între 1860 și 1880, se conturează psihiatria științifică, fapt care permite conturarea unui centru de învățământ de psihiatrie; Al. Brăescu și P. Zosin, pionieri ai psihiatriei românești, au prefigurat, în Moldova, concepțiile
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
tare în argumentațiune și rămânea învingător chiar și-atunci când discuta asupra dreptului." Cu siguranță, observația lui Slavici este un ecou asupra zilelor când poetul reflecta asupra destinului Basarabiei, la 1878. "Eminescu observă C. Jornescu și C. Petrescu nu a fost jurist și nu poate fi considerat ca atare, însă datorită gândirii sale integraliste, conceptele și ideile juridice, politice, etnografice, sociale și economice constituie un tot organic, un sistem de noțiuni, gânduri și instituții închegate."122 Să nu ne întrebăm de ce un
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
și instituții închegate."122 Să nu ne întrebăm de ce un specialist în drept de talia avocatului Titu Maiorescu n-a fost capabil să argumenteze, în epocă, dreptul românesc asupra Basarabiei, așa cum a făcut-o Eminescu. Explicația vine de acolo că juriștii vremii erau înrobiți conceptului raționalist de justiție, ignorând raționalitatea istorică în favoarea celei instrumentale: "cel ce se plasează pe pozițiile raționalității istorice nu-l va socoti pe Eminescu antiraționalist, ci, dimpotrivă, raționalist de o concepție profundă"123, apreciază autorii invocați. Numai
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
prima oară după cunoștința noastră, o terminologie cu care se deschide "Cartea facerii" este folosită pentru a explica "dreptul" în sens subiectiv. Această formulare eminesciană, datând de peste 100 de ani, ne înfățișează un spirit capabil de profunde observații, pe care juriștii consacrați nu le-au făcut. Este clar că prin echilibrul spiritului așa cum o spune poetul în alte părți el a înțeles "echitate", "egalitate de prestațiuni", "măsură a lucrurilor" ceea ce dă noi dimensiuni dreptului."124 Da, Rusia punea în balanță numai
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
conceptul abstract, schema pur formală a dreptului și este de esență rațională, iar binomul exigență-obligațiune (drept-datorie) are un cuprins concret în care juridicul apare ca un element exponențial al socialului."125 Concretizarea acestei concepții despre drept la Eminescu, cei doi juriști o găsesc tocmai în partea finală a studiului Basarabia, dar ei se feresc să comenteze subiectul Basarabia, încă tabu, la vremea când și-au scris cartea. În anul 1878, la Congresul de la Berlin, Rusia și-a impus dreptul forței, ignorând
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
floarea marii culturi ruse, a științei și a societății: șahiști geniali și creatorii primelor elicoptere din lume, generali și diplomați, bancheri și oameni de afaceri, maeștri de balet cunoscuți în întreaga lume și actrițe, scriitori, pictori, sculptori, ingineri, arhitecți, ofițeri, juriști... Chiar și cei care au ridicat în slăvi proprietatea socială și au afurisit orașul diavolului galben și America vilelor, cei din stirpea lui Gorki și Maiakovski, și ei au fugit. Ridicau osanale puterii muncitorilor și țăranilor, aflându-se departe de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]