3,080 matches
-
nu fac mai mult decît observatorii universitari. Nu putem r(spunde abstract la aceast( (ntrebare, deoarece ar trebui s( lu(m (n considerare lucrări comparative asupra acelora(i subiecte (i, mai ales, ar trebui s( extragem din imensă produc(ie jurnalistic( anchete efectuate oarecum sistematic (i r(spunzînd cîtorva criterii: prezen(a prelungit( (ntr-un mediu, observă(ia f(r( idei preconcepute a tuturor evenimentelor ce survin (i nu numai a celor excep(ionale, refuzul fic(iunii, respectul anonimatului persoanelor, neutralitatea, absen
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
preconcepute a tuturor evenimentelor ce survin (i nu numai a celor excep(ionale, refuzul fic(iunii, respectul anonimatului persoanelor, neutralitatea, absen(a indign(rîi, (ntocmirea unui raport final, un anume cadru conceptual. De fapt, exist( o tradi(ie a anchetei jurnalistice ce r(spunde par(ial acestor criterii. Demersul observa(iei (i p(trunderea unui jurnalist (n anumite medii sociale de bun( reputa(ie pentru a scoate la iveal( aspectele fraudulose, imorale sau scandaloase pentru marele public au, (ntr-adev(r, o
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
că știința politică este studiul naturii, distribuției și dinamicii puterii, la nivel național sau internațional sau la nivele mai mici. Tehnicile acestei discipline pleacă de la analize matematice și statistice ale unor date obiective (majoritatea găsite în sociologia politică), la descrieri jurnalistice ale instituțiilor politice, responsabilități etnografice ale culturilor politice externe, la analize logice și conceptuale ale moralității politice 9. Nu trebuie uitate nici conceptele despre teoria politică, privită ca reflecție critică, sistematică despre putere în sfera publică și formele private, în
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
realitățile europene și tendințele lor de dezvoltare. În acest proces, subiectul cunoscător, în calitate de funcționar european, trebuie să comunice eficient cu cetățeanul european și cu mass-media națională și europeană, prin diferite acte comunicaționale, cum ar fi: informări, sinteze, discursuri, dezbateri, deontologie jurnalistică etc. În definirea elementelor fundamentale ale Strategiei Europene de Securitate, accentul trebuie să se pună pe existența capacităților materiale ale Uniunii Europene, pe dimensiunile puterii acestei organizații în relațiile internaționale și pe interesele statelor membre. Din perspectivă analitică, dezbaterile privind
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
calitatea, implicînd aceeași dinamică a poemului ca realitate discursivă. Și dacă nu se poate susține, totuși, o perspectivă pur „textualistă” asupra poemului - căci avem de-a face și cu o conjugare de planuri ale percepției directe, cu colaje de texte „jurnalistice”, cu prelucrări metaforice ale „senzației” și, fragmentar, chiar cu acel „impresionism ordonat” pe firul, mai mult sau mai puțin mascat, al unei „idei” - este limpede că viziunea tradițională asupra poeziei s-a schimbat substanțial; poemul contează, În coerența sau rupturile
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Georgicele în felul următor: „E vorba de douăsprezece scurte poezii, care reconstituie, oarecum în felul lui Petre Stoica din Un potop de simpatii, dar împingând sarcasmul și parodicul mult mai departe, universul deruralizat al satului contemporan. Intenționat anecdotice, utilizând clișeul jurnalistic, poanta și calamburul, (...) aceste poezii sunt spirituale fără să fie profunde”410. Ceea ce trebuie să fi părut însă extrem de subversiv în perioada respectivă este tocmai sarcasmul distrugător al acestor texte, în care cititorul putea identifica sloganuri și comportamente ale vremii
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
film cu galinacee” sau indignându-se grațios în mijlocul pogoanelor sale „de situația din cipru și liban”. Poemul citat surprinde (ca și celelalte 11 Georgice, de altfel), atât prin lexicul poetic cu totul atipic, amestec de prozaisme, elemente împrumutate din limbajul jurnalistic („situația din cipru și liban”, „lumea a treia”) sau publicitar („cu gerovital se duc ridurile ca-n palmă”), cât și prin alternanța, la fel de neașteptată a mărcilor prezenței „vorbitorului” în text. Astfel, dacă în primele șase versuri relatarea la persoana a
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
București. Chelcea, Septimiu (2002), Opinia publică. Gândesc masele despre ce și cum vor elitele?, Editura Economică, București. Chelcea, Septimiu (2004), Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative, Editura Economică, București. Chelcea, Septimiu, Jderu, Gabriel (coord.) (2005), Refracția sociologică și reflexia jurnalistică. Despre sondajele de opinie și prezentarea lor în mass-media, Editura Economică, București. Datculescu, Petre (2006), Cercetarea de marketing, Brandbuilders Grup, București. Denzin, Norman K., Lincoln, Yvonna S. (eds.) (1994), Handbook of Qualitative Research, Sage Publications, Londra. De Vaus, D.A. (1996
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
neolitic și până În zilele noastre. Pentru deplina Înțelegere a operei lui M. Eliade, perspectiva globală este indispensabilă. Scrisă de-a lungul a șase decenii, opera sa cuprinde: studii de istoria religiilor, antropologie, etnografie, folclor, mitologie, lucrări de indianistică, literatură, memorialistică, jurnalistică. Lucrările sale științifice au atras atenția cercetătorilor Încă de la Început, suscitând curiozitatea unui numeros public, fascinat de ideile și de noutatea interpretărilor sale. Autorul impresiona prin erudiție, prin capacitatea de a pune În valoare esențialul În unele domenii ca: religie
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
arta industrială) și cei care se consideră în afara oricărei destinații ("arta pentru artă"). Acest clivaj se repercutează asupra bunurilor culturale: fie ele se adaptează unei cereri preconstituite, ca aceea a industriilor culturale. Ideal-tipul, pentru acest caz, este cel al bunurilor jurnalistice, produse ale unei "scriituri" industriale; fie se mențin în afara oricărui public imediat. Bourdieu evocă gradul lor inegal de legitimitate. El se raportează la instanțele care le consacră, la independența producătorilor și la înclinațiile estetice ale publicurilor. Din acest punct de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
reguli convenționale, în jurul cărora se poate oscila. Fiecare operă este un amestec de convenții și inovații. Bunurile sunt convenții obiectivate: echipamente permanente, formate (foto 24 × 36), instrumente (claviaturi acordate la opt octave și jumătate), tablouri (rame, pânze), calibrare a interviurilor jurnalistice (într-un minut), durata muzicii, lungimea articolelor (în coloane), care sunt în relație directă cu utilizările așteptate. Becker preia de la Meyer (Emotion and Meaning in music, University of Chicago, Chicago, 1956) ideea potrivit căreia convențiile pot fi înțelese în sensul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Frédéric BASTIAT (30 iunie 1801-24 decembrie 1850), economist, jurnalist și om politic francez, este o figură intelectuală marcantă de la mijlocul secolului al XIX-lea. În 1844 publică primul articol în prestigiosul Journal des économistes. În paralel cu o intensă activitate jurnalistică îi apar primele scrieri de anvergură, cum sunt prima și a doua serie din Sofisme economice (1845, 1848). În 1850 îi apare lucrarea Armonii economice și două dintre cele mai cunoscute eseuri, Legea și Ce se vede și ce nu
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
s-au dispus a începe și poate că de acum peste trei zile vom auzi cele Întâi vești de război de preste Dunăre. Dar Vavilonul ce va face? Exerciții stilistice. Greco - bulgarii din Vavilon vor mai aprinde câte trei masalele (jurnalistice) în fiecare județ, vor pune Mexicul și Indostanul la cale, vor da sfaturi lui Gorciacof și lui Bismarck și vor spune minciuni unii de alții - până ce Prutul se va revărsa în urma ploilor. Atunci, care cum va scrie, acolo i va
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cedeze Muntenegrului, Bosnia Serbiei, iar Bulgaria ar forma un regat de sine stătătoriu, stăpânit de viitoriul rege Vladimir, un mare duce din casa imperială a Rusiei. Toate acestea nu se pot comunica decât sub rezerva cuvenită și pot fi fantazii jurnalistice, ca multe altele. Deocamdată simpatiile guvernului austro-ungar nu par a încuraja mult entuziasmul slavilor din sudul Ungariei. Arestarea d-rului Svietozar Miletici, capul partidei sârbești din Ungaria, a produs o mare mișcare în omladiniști. Miletici au fost condus sub escortă la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
atăcînd divizia Hafiz * Pasa. Sârbii au fost respinși. [19 septembrie 1876] JURNAL NOU ["PREZENTUL... "] "Prezentul" (ziar conservator) apare la Bacău o dată pe săptămână și costă 12 lei noi pe an, 7 pe jumătate de an. Scris în tonul general al jurnalisticei noastre, își începe n-rul 1 cu următoarea frază imposibilă: Jurnalistica într-un stat este o putere care luptă pentru sau contra cu cei ce guvernează. Totdeauna însă este espresiunea opiniunei de care aparține. Altfel promite a nu fi a nimărui
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ni se pare ciudată brusca însărcinare ce i s-a dat generalului Sumarokoff de-a aștepta în Viena până ce împăratul Austriei va răspunde și de-a duce acest răspuns imediat la Livadia, unde-l așteaptă împăratul Alexandru. Cine cunoaște importanța jurnalisticei oficioase și precauțiunea cu care ea răsuflă va compara între ele răsuflările lor de natură foarte varie și va fi pe urmele adevărului. Acea scrisoare cuprinde, după un organ oficios, asigurări despre identitatea intereselor Austriei și Rusiei; deducem că aceste
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o adevărată părere de bine am văzut însă pronunțându - se, spre marea noastră mirare tocmai în București, o mișcare pedagogică sănătoasă, inaugurată de un grup de învățători cari se vede s-au convins că prin beție de cuvinte și fraze jurnalistice nu se face educația unui popor. Asociația pedagogică intră în al doilea an al esistenței sale. Dorindu - i bun succes pentru sesiunea a. 1876/7, comunicăm cititorilor noștri unele pasage din darea de samă a d-lui Aug. Laurian asupra
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
st. n. a murit grabnic, în urma ruperei unei vine a inimei, scriitorul și publicistul Grigorie Gănescu. El a fost născut la a. 1829 și-a făcut studiile începătoare la Paris și a vizitat după aceea universități germane. Introdus în cariera jurnalistică de cătră Emile de Girardin, a fondat în urmă, la 1860, foaia săptămânală "Courrier du {EminescuOpIX 355} Dimanche ", care-n vremea ei a fost cel Întâi organ neatârnat al opoziției contra imperiului și a numărat între colaboratori pe I. I.
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
aș aținti privirea la Calafat, a cărui apărare eventuală a fost încredințată unuia din cei mai buni și inteligenți militari, presa noastră dizbate cu generozitatea ei cunoscută alegerile la Senat și ceea ce ea numește "crimele" cabinetului trecut. Paralel cu lupta jurnalistică, a cării importanță sau adâncime e afară de cadrul foii noastre, Ministeriul de război dezvoltă o deosebită activitate pentru repedea concentrare a trupelor, care ușor va succede considerând spiritul de disciplină și supunere a soldatului român. În fine, ministeriul nostru de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ale civilizației. Astfel se va ridica în contra crucii întreg Aliotmanul și astfel se zugrăvesc ca pe-o pânză albă umbrele negre ale viitorului. Un redactor din Iași care, primind depeșile biuroului de corespondență din Viena, se făcuse răsunetul multor fantazii jurnalistice ar fi fost chemat se zice la prefectură și prevenit a limpezi izvoarele știrilor de senzație care neliniștesc fără cauză publicul. Chiar dacă aceasta nu s-a întîmplat, totuși lumea era în drept s-o creadă, atât de neliniștite erau știrile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și ecuilibrul monarhiei. Aceste toate s-au tăinuit pîn' acum parlamentelor ". Să nu uităm că cercurile dominante din Austria, maghiarii și indivizii generis neutrius de dincoace de Leitha, ni sunt mult mai dușmane decât întregul popor turcesc. Tonul obraznic al jurnalisticei evreo-maghiare e dovadă destulă de strălucitele simpatii ce le avem în stăpânitorii de preste Molna și Carpați. De acea credem că linia de purtare față cu turcii rămâne pentru noi strictă defensivă, ca deprindere cu greutățile războiului și cu disprețul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Romînul", cer desființarea subprefecturelor. E drept că în forma lor de azi ele sunt simple biurouri de corespondență între prefecturi și primării, dar oare, dacă acești oameni ar ști a administra, ar fi tot de prisos? Desigur că nu. REVISTĂ JURNALISTICĂ ["ÎNAINTE DE CÎTEVA ZILE... "] 2264 Înainte de câteva zile a reapărut în București jurnalul Presa, ca rezultat al formării unui nou partid - al centrului. În n-rul său întîi "Presa" crede a putea susținea că toate țările constituționale, dar mai cu samă acelea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a deciziei dvs.? Dar pe termen lung? Care sunt opțiunile? Dispuneți de toate informațiile necesare pentru a lua decizia? Dacă nu, dar informațiile sunt accesibile, strângerea informațiilor va face ca decizia să fie mai ușor de luat. Puteți utiliza formula jurnalistică: cine? ce? unde? când? de ce? și cum? Dacă aveți toate aceste informații, luarea deciziei nu ar trebui să pună nici un fel de probleme. Trebuie să luați singur această decizie? Deși procesul găsirii unei slujbe satisfăcătoare ține de dvs. în primul
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
angajare fără acordul secretarului cu propaganda) destul de puțini numeric. Dar și dintre ace știa (și profesori) s-au ales autori cu literatură de sertar: chiar multă. S-a văzut imediat după 1989, când sute de autori au apărut în piața jurnalistică și literară. De aici și dificultăți metodologice. O clasificare, fie și "preliminară", diferențiază pe cei născuți până în 1947, alții între 1940 - 1989, dar toți șuvoind spre afirmare după Revoluție. E dificil.... Ne trebuie un capitol special pentru cei din diaspora
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
libertate și smângălitori de hârtie, nu chiar chinuiți de talent dar cu ceva de spus (în scris). Dintr odată, mari talente fără nume, nu putem semnala pentru că scrisul nu e la poruncă iar valoarea se obține prin exercițiu oratoric, ideatic, jurnalistic, scriitoricesc. Desigur avem cunoștință că și în alte județe s-au năpustit "în presă" chemați și nechemați. O bibliografie din Caraș-Severin înregistrează sute de ziare, "ziare", foi, foițe, notițe, cu tot felul de nume, fără vreun fel de reprezentativitate națională
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]