2,809 matches
-
că,odată implicați în comportamente de risc, adolescenții vor căuta să repete aceste experiențe. (Jessor, R., Danovan, J. E., Costa, M. F., 1994, pp. 99-155). În seriile de studii longitudinale Jessor și Jessor (1977) demonstrează că abuzul de substanțe, delincvența juvenilă, comportamentele agresive și toate tipurile de comportamente de risc sunt foarte strâns intercorelate. Modelul stilurilor de viață (Olaio, A., 2001, pp. 24-36 apud. Calafat și colab. 1992) este unul dintre cele mai utilizate în cadrul campaniilor de prevenire și asistență,din
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
și este determinată de referințele grupului (grupul de prieteni consumatori, anturajul în care individul consumă droguri, cunoștințe despre stilul de viață al consumatorului). Capitolul 4 Factori determinanți ai delincvenței și ai consumului de droguri 4.1. Factori determinanți ai delincvenței juvenile Studiul științific al delincvenței juvenile este important nu numai datorită măsurilor terapeutice imediate, ci și ca instrument prin care poate fi controlată manifestarea criminalității la adulți. Pentru a înțelege mai bine fenomenul delincvenței juvenile este necesară cunoașterea minorului. Factorii care
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
grupului (grupul de prieteni consumatori, anturajul în care individul consumă droguri, cunoștințe despre stilul de viață al consumatorului). Capitolul 4 Factori determinanți ai delincvenței și ai consumului de droguri 4.1. Factori determinanți ai delincvenței juvenile Studiul științific al delincvenței juvenile este important nu numai datorită măsurilor terapeutice imediate, ci și ca instrument prin care poate fi controlată manifestarea criminalității la adulți. Pentru a înțelege mai bine fenomenul delincvenței juvenile este necesară cunoașterea minorului. Factorii care pot determina comportamentul de tip
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
4.1. Factori determinanți ai delincvenței juvenile Studiul științific al delincvenței juvenile este important nu numai datorită măsurilor terapeutice imediate, ci și ca instrument prin care poate fi controlată manifestarea criminalității la adulți. Pentru a înțelege mai bine fenomenul delincvenței juvenile este necesară cunoașterea minorului. Factorii care pot determina comportamentul de tip deviant pot fi: factori de ordin individual (ereditatea, factori psihologici, inteligența), factori de ordin micro și macro social (cadrul familial, mediul de contact, sărăcia și inegalitatea socială). "Factorii ce
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
cunoașterea minorului. Factorii care pot determina comportamentul de tip deviant pot fi: factori de ordin individual (ereditatea, factori psihologici, inteligența), factori de ordin micro și macro social (cadrul familial, mediul de contact, sărăcia și inegalitatea socială). "Factorii ce determină delincvența juvenilă pot fi împărțiți în două mari categorii: factori interni, individuali și factori externi, sociali. În prima categorie de factori sunt incluse particularitățile și structura neuropsihică, particularități ale personalității în formare. În a doua categorie sunt incluși factori socio-culturali, economici, socio-afectiv
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
chiar la persoane cu o constituție psihică normală. Prezența concomitentă a factorilor de tip individual și a celor de tip social poate conduce, mai frecvent, la apariția comportamentului de tip deviant. 4.1.1. Analiza factorilor ereditari în studiul delincvenței juvenile În secolele XVII-XVIII, reprezentanții filosofiei engleze, Locke, Shaftersbury și Hutcheson, concepeau delincvența ca o abatere nativă de la regulile de conduită. În acest context moralitatea și imoralitatea erau considerate caracteristici native ale psihicului. Asemănătoare cu această concepție este și teoria lui
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
criză datorită absenței unuia din soți prin: deces, detenție, concentrare, boală, existența unor situații care determină eșecurile comportamentului conjugal, cauzate de anumite tipuri de deficiențe sau afecțiuni, fie a copiilor, fie a unuia sau a ambilor soți. Studiile asupra delicvenței juvenile au arătat că, în mare măsură, atmosfera din familiile dezorganizate, lipsa autorității părintești, a controlului și a afecțiunii acestora i-au determinat pe copii să adopte atitudini antisociale. Astfel, studiul realizat de Jean Pinatel (Mannheim, H., 2001, apud Pinatel J.
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
au schimbat mediul familial cu cel instituțional; * 17% au avut dese plecări de-acasă; * 9,73% sunt absenți constant din familie. Proporția relațiilor tensionate dintre părinți sau absența relațiilor (determinate de divorț, abandon, deces) este mai mare în cazul delincvenților juvenili. După studiu lui Roșca A. (1932) putem observa corelații între tipul de relații din cadrul familiei și comportamentul delincvent al copiilor. Tabel 3: Corelația între relațiile din cadrul familiei și dezvoltarea comportamentului delincvent la minori Relații maritale Delincvenți băieți (235 cazuri) Delincvente
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
70% Sursa: Roșca A. (1932) În strânsă legătură cu dezmembrarea familiei naturale se pune problema părinților vitregi, soții părintelui la care a rămas spre creștere copilul. Unele studii și-au îndreptat atenția spre această situație care are influență asupra delicvenței juvenile. S-a constatat că, apariția comportamentului deviant la copii, poate fi determinată de prezența părintelui vitreg, pe fondul unei reacții de respingere pe care o resimte copilul față de înlocuitorul părintelui său ori de sentimentul de concurență pe care-l resimte
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
să-și educe copilul. Este mereu ,,ocupat". Copilul poate crede că nu este iubit, sau se poate învinovăți de atitudinea părintelui. Statisticile evidențiază rolul unei atitudini hipersevere în manifestările delicvente ale minorilor. Glueck, Sh. și Glueck, E. în studiul "Unraveling Juvenile Delinquency", 1950 (Junger-Tas, J., Decker, H.S., (edit.), 2006, pp. 9-28) au construit Tabelul Predicției Sociale care reliefează legătura dintre mediul familial și delincvența juvenilă: Tabel 4: Tabelul Predicției Sociale Factori predictivi Scor de delincvență 1. Disciplina minorului asigurată de tată
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
unei atitudini hipersevere în manifestările delicvente ale minorilor. Glueck, Sh. și Glueck, E. în studiul "Unraveling Juvenile Delinquency", 1950 (Junger-Tas, J., Decker, H.S., (edit.), 2006, pp. 9-28) au construit Tabelul Predicției Sociale care reliefează legătura dintre mediul familial și delincvența juvenilă: Tabel 4: Tabelul Predicției Sociale Factori predictivi Scor de delincvență 1. Disciplina minorului asigurată de tată Severă, dar adecvată 9,3% Slabă 59,8% Prea severă sau intermitentă 72,5% 2. Supravegherea minorului de către mamă Corespunzătoare 9,9% Severă, dar
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
constatat că în rândul tinerilor cu abateri comportamentale cu cât gradul de instrucție este mai scăzut cu atât este mai mare riscul ca aceștia să fie implicați în activități delincvenționale. Dragomirescu, V. (1976), în urma analizei unui lot de 210 delicvenți juvenili, a evidențiat următoarea situație privind nivelul de pregătire școlară: * 60% din ei au repetat cel puțin o clasă; * 82% au schimbat cel puțin două școli; * 68% au o atitudine de indiferență și chiar repulsie față de școală; * 75% au avut rezultate
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
și anumite cartiere, în care locuiesc într-o suprafață restrânsă mai multe familii. Mediul urban creează premisele dezvoltării unui mediu viciat, în care minorii sunt victime. Marile orașe acordă cadrul de existență pentru mii de oameni. Din această perspectivă delincvența juvenilă apare ca un fenomen urban generat de procesele de dezvoltare socială ce-și au baza în: migrările de populație din mediu rural spre marile orașe, izolarea socială, caracterul impersonal al relațiilor interumane, slăbirea controlului social exercitat de familie. Teoria dezorganizarii
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
socială ce-și au baza în: migrările de populație din mediu rural spre marile orașe, izolarea socială, caracterul impersonal al relațiilor interumane, slăbirea controlului social exercitat de familie. Teoria dezorganizarii sociale consideră că factorul determinant în mecanismul cauzal al delicvenței juvenile îl reprezintă scăderea funcțiilor de socializare și control exercitate de comunitate și vecinătate, destabilizarea ordinii sociale și a coeziunii grupurilor datorită eterogenității populației și varietății normelor de conduită, ca și multiplicării fenomenelor aculturale ale orașului. În consecință, cauzele primare ale
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
reprezintă scăderea funcțiilor de socializare și control exercitate de comunitate și vecinătate, destabilizarea ordinii sociale și a coeziunii grupurilor datorită eterogenității populației și varietății normelor de conduită, ca și multiplicării fenomenelor aculturale ale orașului. În consecință, cauzele primare ale delicvenței juvenile rezidă în interiorul comunității urbane care, datorită aglomerării de populație, a diversificării spațiilor și serviciilor comerciale și sociale, devine ea însăși o sursă criminogenă, prin atragerea și ispitirea unor tineri de a comite acte și delicte penale. "În majoritatea orașelor mari
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ochii celorlați membrii, * 44,7% caută un mediu care să le asigure securitate emoțională, stabilitate și confort (Siegel, L.J. și Welsh, B.C., 2009, pp. 130-136). Considerând devianța ca un produs direct al dezorganizării sociale unii autori evidențiază faptul că delicvenții juvenili crescuți în zonele defavorizate economic comit alt gen de infracțiuni decât delicvenții minori din zonele rezidențiale. Privind valorile sociale ca un important suport în determinarea comportamentului deviant al tinerilor, criminologii consideră că subcultura reprezintă o subdiviziune a modelelor culturale la
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
tânărului atât un sentiment de solidaritate cu cei ca el, cât și o identitate în numele căreia își poate procura o serie de satisfacții hedoniste imediate și se poate revolta împotriva sistemului social considerat inechitabil. Shaw și McKay (1942) susțin că delincvența juvenilă este o consecință a dificultăților materiale, că are o strânsă legătură cu mediul din care provine tânărul cu educația pe care o primește (în familie și mai ales în școală) și că majoritatea delincvenților minori provin din familii dezorganizate. 4
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
că are o strânsă legătură cu mediul din care provine tânărul cu educația pe care o primește (în familie și mai ales în școală) și că majoritatea delincvenților minori provin din familii dezorganizate. 4.1.6. Influența mass-media și delincvența juvenilă Influențarea modului de viață de catre mass-media, poate avea și efecte nocive, în special asupra adolescenților, aflați într-o continuă căutare de sine. Pericolul emisiunilor cu scene violente nu crează agresivitatea dar contribuie la transformarea ei în violență, acolo unde ea
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
minimă - pentru a obține anumite avantaje. Acesta este însă primul pas spre prostituție. Jean Chazal (1983) consideră că legătura dintre cinematograf și delicvență este mai mult orizontală decât verticală, în sensul că cinematograful nu este o cauză directă a delicvenței juvenile. În acest sens, afirma că atât delincvența juvenilă cât și vizionarea abuzivă de imagini violente sunt efectele paralele ale unei vieți rău organizate. Tabel 6: Corelația între timpul de vizionare a emisiunilor violente și dezvoltarea comportamentului antisocial Timpul de vizionare
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
însă primul pas spre prostituție. Jean Chazal (1983) consideră că legătura dintre cinematograf și delicvență este mai mult orizontală decât verticală, în sensul că cinematograful nu este o cauză directă a delicvenței juvenile. În acest sens, afirma că atât delincvența juvenilă cât și vizionarea abuzivă de imagini violente sunt efectele paralele ale unei vieți rău organizate. Tabel 6: Corelația între timpul de vizionare a emisiunilor violente și dezvoltarea comportamentului antisocial Timpul de vizionare a emisiunilor violente Procent delicvent Zilnic 64% 4--5
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
provin din familii sărace, dar aceștia reprezinta mediul cel mai expus delicvenței. Insuficiența bugetului familial, precum și dificultățile materiale obiective prezente în unele familii reprezintă condiții care afectează buna funcționare a grupului familial, conducând la tensiuni, conflicte. Legătura strânsă dintre delincvența juvenilă și sărăcie este o realitate necontestată, percepută din cele mai vechi timpuri. Ray și Ina Jeffery (1969, pp. 325-336) sunt de părere că sărăcia din familie este asociată cu delincvența, dar sărăcia nu cauzează delincvența. Programele economice pot atenua acest
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
nu cauzează delincvența. Programele economice pot atenua acest factor cu implicații criminogene, dar ele nu pot rezolva în totalitate aceasta problemă. O protecție socială eficientă, corelată cu programe educative structurate pe nevoile sociale ar realiza același obiectiv: diminuarea procentului criminal juvenil. Economia de piață realizează cadrul stratificarii sociale, prin polarizarea societății în săraci și bogați, micșorându-se pătura socială mijlocie. Deseori copiii provenind din familii cu posibilități materiale reduse (dar care le oferă strictul necesar), își crează complexe de reală inferioritate
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
necesar), își crează complexe de reală inferioritate față de colegii lor de vârstă cu posibilități materiale mai mari. Această situație este prezentarea materială a conceptului de inegalitate economică. David, J. și Richardson, A. (2008, p. 33) considerau vinovată, de creșterea delicvenței juvenile, inegalitatea economică și nu sărăcia. Alte studii corelează inegalitatea socială cu infracțiunile contra patrimoniului, astfel se consideră drept cauză principală a furturilor săvârșite de minori divergența dintre posibilitățile materiale și nevoia de a avea ce au alții. Bailey W. (1966
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de două ori: se identifică cu personajul din film ce conduce o mașină asemănătoare și simte că a învins societatea care-i limitează accesul la acel bun. Deși nu se poate stabili statistic procentul în care inegalitatea economică influențează delincvența juvenilă, nu se poate face abstracție de acest factor criminogen. 4.2. Importanța analizei factorilor de risc în elaborarea programelor de prevenire a consumului de droguri Numeroase studii realizate în ultimele două decenii au încercat să lămurească originile și evoluția consumului
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
pp. 6-14. Babor, T.F. (1992), Substance-related problems in the context of international classificatory systems, în M. Lader et al (eds.), The Nature of Alcohol and Drug Related Problems, Oxford University Press, New York. Banciu, D., Rădulescu, S. M. (2002), Evoluții ale delincvenței juvenile în România. Cercetare și prevenire socială, Editura Lumina Lex, București. Bandura, A. (1977), "Self-efficacy: Toward a Unifying Theory of Behavior Change", în Psychological Review, 84, pp. 191-215. Baumrind, D. (1985), "Familial Antecedents of Adolescent Drug Use: A Developmental Perspective", în
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]