7,839 matches
-
mare de porc la care rodea mai multe zile în șir în cușca lui. Iarna, mami ne tricota, la toți din curte, șosete și mănuși din lâna adusă de tataie de la țară. Cum erau prin casă mai multe vechituri din lână, a hotărât să-i facă, în iarna aceea și lui Cartuș o vestă, care să-i înconjoare burta și spatele. În fiecare seară deșiram la lână, ajutată de tanti Oala, pe care tata-mare o făcea ghem și pe care mami
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
lâna adusă de tataie de la țară. Cum erau prin casă mai multe vechituri din lână, a hotărât să-i facă, în iarna aceea și lui Cartuș o vestă, care să-i înconjoare burta și spatele. În fiecare seară deșiram la lână, ajutată de tanti Oala, pe care tata-mare o făcea ghem și pe care mami o aștepta să tricoteze la vesta lui Cartuș. Tata-mare îi mutase cotețul în magazine din cauza gerului, unde îi pusese o pătură veche să-i țină de
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
stat la ea și mai ales cât după sobă, așa că, fără să-mi pun prea multe întrebări, fericită că eram totuși în întunericul de pe stradă care cel puțin aparținea tuturora, nu m-am oprit din alergat până la colț. Șosetele din lână nu au avut timp să se ude din cauza zăpezii înghețate, în schimb pipiul cald îmi încălzea fundul răcit în dormitorul fără căldură. Mi-am tras ghetele și paltonul, mi-am acoperit capul cu căciula și mai necăjită ca niciodată, m-
GLORIE COPILĂRIEI X de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357092_a_358421]
-
mie, alte lighioane ciripeau pe sus, din apă cred că le aplauda sau poate certa cu orac-rac batraciene săltărețe. Am zărit apoi venind de după niște alte plante cultivate, aha, porumb se numeau, niște patrupede behăind sub un strat gros de lână, altele, cu blană și cornițe , aha, iezi le zice, fugeau după mamele lor zise căprițe. M-am tras îndărăt să nu care cumva să mă înțepe cu materia cornoasă ieșită din cap, dar deodată m-am simțit înconjurat de 3-4
PARADOXUL MODERNITATII IN CONTEXT RURAL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357197_a_358526]
-
sentimentul ciudat pe care detectorul l-a numit frică! Eram un pui de om cu mâinile goale, în costum de plajă. În urma acestei mulțimi de capete și picioare am zărit un trepied, ființă cu trei picioare, cu o cupolă de lână pe cap, care striga ceva și alerga spre mine. S-a oprit, a aruncat un picior, care era de lemn, patrupedele care-mi arătatu caninii și-au lăsat paratrăznetele cozilor în jos și s-au așezat pe fundurile personale, tot
PARADOXUL MODERNITATII IN CONTEXT RURAL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357197_a_358526]
-
zăpadă. Dacă în timpul iernii vântul era stăpânul câmpului și al ulițelor, vâjîind agitat pe la ferestre, viscolind zăpada în nămeți, o dată cu primii ghiocei se potolea ca un copil cuminte. Țăranii, zgribuliți în cojoace, cu căciulile înfundate pe frunte, cu ciorapii din lână până la genunchi, pe care se vedeau nojițele opincilor, ieșeau în drum și strigau unii la alții. -Ce, mă Gheorghe, nu ți-au putrezit mă oasele, nici în iarna asta?! îi striga tataie de câte ori îl vedea trecând cu căldarea în mână
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
mea, spunea tataie și se uita spre cer, asta mi-ar trebui să mă ologească la bătrânețe! Nu sunt eu cu oasele rupte de atâta muncă? Fără să stea prea mult pe gânduri își umplea găleata și cu ciorapii de lână uzi în opincile făcute special pentru picioarele lui noduroase, își lua tălpășița mai repede decât venise. -Tataie, care este chestia cu „pământul”? îl întrebam în întuneric cu voce tare alergând în urma lui. -Aoleu și pe asta o știi?! O să mă
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
zăpadă. Dacă în timpul iernii vântul era stăpânul câmpului și al ulițelor, vâjiind agitat pe la ferestre, viscolind zăpadă în nămeți, o dată cu primii ghiocei se potolea că un copil cuminte. Țăranii, zgribuliți în cojoace, cu căciulile înfundate pe frunte, cu ciorapii din lână până la genunchi, pe care se vedeau nojițele opincilor, ieșeau în drum și strigau unii la alții. -Ce, mă Gheorghe, nu ți-au putrezit mă oasele, nici în iarna asta?! îi strigă tataie de câte ori îl vedea trecând cu căldarea în mână
MIHAELA ARBID STOICA [Corola-blog/BlogPost/357169_a_358498]
-
zăpadă.Dacă în timpul iernii vântul era stăpânul câmpului și al ulițelor, vâjiind agitat pe la ferestre, viscolind zăpadă în nămeți, o dată cu primii ghiocei se potolea că un copil cuminte. Țăranii, zgribuliți în cojoace, cu căciulile înfundate pe frunte, cu ciorapii din lână până la genunchi, pe care se vedeau nojițele opincilor, ieșeau în drum și strigau unii la alții.-Ce, mă Gheorghe, nu ți-au putrezit mă oasele, nici în iarna asta?! îi strigă tataie de câte ori îl vedea trecând cu căldarea în mână
MIHAELA ARBID STOICA [Corola-blog/BlogPost/357169_a_358498]
-
Iisus. Însuși titlul volumului de versuri dedicate iernii este o invitație, o chemare la sfințenia cu care bunicii noștri așteptau Sărbătorile, iar icoana bunicii este înveșmântată totdeauna în văluri de borangic, cu fir subțire de mătase sau în fuioare de lână răsucite din fus, viitoarele hăinuțe, ciorăpei și căciulițe pentru nepoței. Meritorie este încercarea autoarei de a oferi copilașilor, în Prag de Naștere Sfântă, asemenea giuvaeruri lirice! Totul e feerie aici, de la portretul Doamnei Iarna: “Alb anotimp”: Iarna, mare ștrengăriță,/ A
LA MULŢI ANI DOAMNA MARICICA STROIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357449_a_358778]
-
fost Fevronia, femeie plină de ciudățenii, se călugărise la Agafton, poreclită „Iurăscioaia cea nebună”Venea deseori pe la Ipotești, îl iubia mult pe Eminescu care o vizita când era copil, dar și mai târziu. De altfel la o șezătoare de tors lână în casa ei poetul a auzit povestea lui Călin din gura maicii Zenaida, pe care a prelucrat-o în „Călin Nebunul” și „Călin (file din poveste) ” A cincea fiică a lui Iurașcu a fost Safta, căsătorită cu un băcăoan. Spre
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
mi-a căzut pe o masă, pe care așteptau două coșuri de răchită. Aveam imediat să aflu că într-unul erau pachețele cu medicamentele pentru bătrâni, cu numele fiecăruia pe el și cu rețeta aferentă, iar în celălalt, șosete de lână împletite cu măiestrie. „Aici nimeni nu stă degeaba. Fiecare se face util, cu câte ceva. Oamenii nu trebuie să se simtă ca la un cămin de bătrâni, ci ca la ei acasă, unde se gospodăresc și se implică în traiul zilnic
PĂRINTELE MIHAIL MILEA – OMUL LUI DUMNEZEU CE ARE VOCAŢIA, DESTINAŢIA ŞI MISIUNEA SLUJIRII OAMENILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357705_a_359034]
-
P una din ele fiind întoarsă ca în oglindă fiind identice cu cele de la centură. Sclavul îi puse apoi o altă centură la șold unde sabia scurtă gladius fu atârnată. Apoi urmă coiful cu pana de struț și mantia din lână roșie care fu prinsă de două ornamente de aur. -De ce n-au sunat cornurile? întrebă procuratorul aparent calm. -Fiindcă o parte din soldați sunt de negăsit, spuse Brassus care își mai revenise între timp. Cineva sună însă chiar atunci
AL NOUALEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357801_a_359130]
-
grup, unii se ocupau cu săparea tranșeelor, iar alții făceau bulgări de zăpadă. Lupta era aprigă, obrajii ni se îmbujorau, râdeam din te miri ce. O, eram atât de fericiți! Nu simțeam frigul pentru că eram bine îmbrăcați cu haine din lână ... confecționate de mamele noastre. Iar în ceea ce-i privește pe bunici, părinți sau vecini, nimeni nu se tânguia. Șopronul era plin de lemne tocate, porcii erau puși la garniță sub formă de cârnați și “bucăți”, totul bine pregătit și bine
DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357958_a_359287]
-
se spălau , se primeneau, își puneau busuioc în sân și veneau la noi. La fel făceau și flăcăii. Părinții lor, oameni de bună credință, credeau că tinerii vin la curățat de porumb, la „păpușit” de tutun sau la tors de lână. Adevărul era altul ... Unii erau "în vorbă" cu alții, adică erau iubiți. Unde se adună tinerii glumele sunt în toi, voia bună fiind molipsitoare. Erau flăcăi care cântau la fluier sau caval, bunicuțu cânta la cobză cântece de vitejie sau
DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357958_a_359287]
-
pe canaluri o gondolă, Barcazul meu e lup-de-mare, Albit de vânturi și de soare. Ci de la pupă pân'la proră- Cântarea mărilor sonoră, Iar pe copastii - cicatrice Ca lovituri de lănci și bice. Mă socotesc argonautul Reactualizând trecutul, Să caut lâna legendară, Nici o speranță nu dispară! În juru-mi stavili și ispite, Când mai suave și șoptite, Când amenințător balaur; Poate-oi găsi lâna de aur! Barcazul meu e lup-de-mare, Albit de vânturi și de soare, Iar pe copastii - cicatrice Ca lovituri
ARGONAUT de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358005_a_359334]
-
sonoră, Iar pe copastii - cicatrice Ca lovituri de lănci și bice. Mă socotesc argonautul Reactualizând trecutul, Să caut lâna legendară, Nici o speranță nu dispară! În juru-mi stavili și ispite, Când mai suave și șoptite, Când amenințător balaur; Poate-oi găsi lâna de aur! Barcazul meu e lup-de-mare, Albit de vânturi și de soare, Iar pe copastii - cicatrice Ca lovituri de lănci și bice. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Argonaut / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 339, Anul I, 05
ARGONAUT de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358005_a_359334]
-
mare sărbătoare cu mirosurile de cozonac, fructe aduse din podul casei ținute în fân, miz de nucă prjit în tavă, sărmăluțe și cârnați. Pe lângă toate acestea, darurile pe care le primeam de la bunica; căciulă, fular, mănuși și ciorăpei împletiți din lână toarsă. Magia zilei de Sfântul Crăciun, era atât de frumoasă pentru mine când bunica și bunicul, mă luau de mână și mergeam împreună la biserică, mai ales că ei țineau zi după zi premergătoare zilei Sfântului Crăciun, timp de o
DE SFÂNTUL CRĂCIUN ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358056_a_359385]
-
nu dormea nimeni, doar își țineau lucrurile mai bune. Deschise lada de zestre a Floarei, soția sa, pe care o primise de la părinți ca dotă la măritiș și, își alese costumul negru din dimie[3]țesută de ea la război. Lâna pentru stofă, o luau de la oile proprii. Cumpărau doar ața din bumbac pentru urzeală. Moș Constantin venise în Dobrogea de prin zona Sibiului, odată cu transhumanța. Aici soseau nu numai mărgineni sau țuțuieni cum li se mai spuneau mocanilor din zona
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
oct. 2012 [1] Tulpină de porumb uscat fără de frunze. Reg. NA [2] Material combustibil obținut prin fermentarea gunoiului de grajd presat și uscat la soare, pentru evaporarea lichidelor din el. Reg. NA [3] stofă țesută în război de către femei folosind lână de oaie și urzeală din ață de bumbac. Aceasta se prelucreaza prin impregnarea intr-o solutie chimica si prin vopsire de către persoane specializate. Reg. NA [4] stog format din snopi din tulpini uscate de porumb, puse pe vertical unul lângă
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
străji la porți ... Liberați pe Licinus! Zei! Ooo ... prea mulți morți ... Destinul Daciei a căzut la sorți. Rămânând puțină vreme pe gânduri. Și Iason, grație fiicei regelui din Calchis cu chip de graur A izbutit să răpească pielea berbecului cu lână de aur. Ți-o arată povestea ... ! Licinius! Bună povață, Femeia ucide și tot ea dă viață! Pasiunile zeițelor sunt și ale matroanelor romane, Slăbiciunile acestora la fel cu ale fiicelor Daciei profane ... Omul e același pretutindeni, și lup și miel
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
Iisus. Însuși titlul volumului de versuri dedicate iernii este o invitație, o chemare la sfințenia cu care bunicii noștri așteptau Sărbătorile, iar icoana bunicii este înveșmântată totdeauna în văluri de borangic, cu fir subțire de mătase sau în fuioare de lână răsucite din fus, viitoarele hăinuțe, ciorăpei și căciulițe pentru nepoței. Meritorie este încercarea autoarei de a oferi copilașilor, în Prag de Naștere Sfântă, asemenea giuvaeruri lirice! Totul e feerie aici, de la portretul Doamnei Iarna: “Alb anotimp”: Iarna, mare ștrengăriță,/ A
LA MULŢI ANI, POETEI ŞI PROZATOAREI MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358099_a_359428]
-
lapte și derivatele acestora obținute în miniabatoare și ateliere de prelucrare a cărnii, și a laptelui, pomi fructiferi- fructe-dulciuri-sucuri naturale-alcool-bauturi alcoolice-lemn pentru sculptura (nuc, piersic, cireș etc), redescoperirea filierei de punere în valoare a fibrelor și firelor vegetale și animale (lână, in, cânepă, mătase), prelucrarea acestora în țesături, împletituri, îmbrăcaminte, articole de artizanat etc. Ameliorarea structurii activității economice a satului înseamnă eforturi, timp, pricepere și, înainte de toate, dorința, motivarea, voința de a îmbunătăți propriul nivel de trai, a schimba în bine
CORNELIU LEU ŞI ŢĂRANII de GHEORGHE MANEA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358136_a_359465]
-
nalță tricolorul. Privește cerul trist și stânca se înmoaie Cum zbiară mielul blând și plânge biata oaie! Atâta sânge curge din tălmăcirea slovei Și-atâtea cruci înoată în veșnicia dogmei... Berbecii stau pe-o rână, nu-s buni măcar de lână, Sămânța li se pierde cu pruncul dimpreună. Ciobanu-și umple traista și spune mucalit: "La vară și batalii i-oi pune la pârlit." Eu cred că-s mort demult și nici măcar nu știu; De pătimesc acum, nu-nseamnă că sunt
EU CRED CĂ-S MORT ŞI NICI NU ŞTIU de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357607_a_358936]
-
aici, sătenii „fabrică” dulceața de smochine după o rețetă numai de ei știută. Piesele de port popular specifice populației sârbești din România sunt păstrate în micul muzeu aflat în Școala din Svinița. Un exemplu în acest sens, este traista de lână, principala piesă de transport pe spate care, prin funcția ei utilitară, este încă folosită, supraviețuind unora dintre piesele costumului popular. Existența ei este legată de cultura cerealelor și creșterea animalelor domestice (care asigură materia primă necesară confecționării ei). Traista este
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]