7,915 matches
-
Partea I, nr. 541 din 24 iunie 2020). ... 67. Referitor la această condiție, a existenței unei veritabile chestiuni de drept, în jurisprudența dezvoltată constant de instanța supremă s-a apreciat că problema de drept care necesită cu pregnanță să fie lămurită trebuie să prezinte un grad de dificultate suficient de mare, apt să justifice nevoia de interpretare realizată prin mijlocirea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (Decizia nr. 3 din 22 ianuarie 2018, publicată
DECIZIA nr. 59 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261655]
-
B. Asupra chestiunii de drept supuse dezlegării 32. Preliminar, având în vedere că, potrivit încheierii de sesizare, întrebarea are ca premisă stabilirea sancțiunii în situația îndeplinirii tardive a obligației de emitere a unei act administrativ, în sensul de a se lămuri dacă reprezintă motiv de anulare a actului astfel emis sau, eventual, de acordare de despăgubiri pentru prejudiciul creat prin emiterea peste termenul legal, se impune reformularea întrebării după cum urmează: Care este natura juridică a termenului de 14 zile prevăzut
DECIZIA nr. 45 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261685]
-
să aibă în vedere faptul că procedura hotărârii prealabile are menirea de a elimina riscul apariției unei practici neunitare, printr-o rezolvare de principiu a unei probleme de drept reale, esențiale și controversate, care se impune cu evidență a fi lămurită și care prezintă o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății (spre exemplu, Decizia nr. 4
DECIZIA nr. 47 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260781]
-
civilmente, s-a deschis procedura falimentului, acțiunea civilă din procesul penal nu se suspendă, astfel încât în practica instanțelor penale a apărut problema stabilirii calității în care Fondul de garantare a asiguraților stă în aceste procese. ... 55. Problema a fost lămurită de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 26 din 20 noiembrie 2017, în sensul că societatea de asigurare/reasigurare față de care s-a deschis procedura falimentului continuă să stea
DECIZIA nr. 19 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260943]
-
asupra căilor de atac formulate de debitorul insolvent împotriva hotărârilor judecătorești prin care au fost soluționate acțiunile unui/unor creditor/creditori pentru realizarea creanțelor asupra averii debitorului, introduse pe rolul instanțelor înaintea deschiderii acestei proceduri judiciare. Altfel spus, ceea ce trebuie să lămurească instanța supremă pe calea mecanismului recursului în interesul legii este dacă, după ce a fost declanșată procedura de executare colectivă față de o societate de asigurare/ reasigurare, litigiile care au ca obiect căile de atac promovate de debitorul falit împotriva
DECIZIA nr. 19 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260943]
-
nr. 554/2004. Pentru a verifica incidența art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, prealabil, se impune clarificarea naturii juridice a actului administrativ contestat în cauză, aspect asupra căruia opiniile părților sunt divergente. În acest sens se impune a fi lămurit dacă actul administrativ cu a cărui legalitate a fost învestită instanța de fond a verifica are caracter individual sau normativ, întrucât regimul plângerii prealabile are valențe specifice în cazul fiecărei categorii în parte. Așa cum s-a reținut în doctrină
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
Din perspectiva chestiunii de drept supuse dezlegării, pentru a stabili dacă este posibilă asocierea conducătorului unui partid politic cu una dintre categoriile de funcționari publici reglementați de art. 175 din Codul penal, Înalta Curte de Casație și Justiție trebuie să lămurească, practic, două aspecte, respectiv dacă conducătorul unui partid politic, persoană juridică de interes public, exercită o funcție publică în sensul art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal și dacă conducătorul unui partid politic, persoană
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
I.R. și I.R.P. La termenul din data de 7 martie 2022, instanța de apel, din oficiu, a pus în discuție sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, pentru a se lămuri dacă o persoană ce deține o funcție de conducere în cadrul unui partid politic parlamentar are calitatea de funcționar public, potrivit dispozițiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal sau dispozițiilor art. 175 alin.
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
în respectiva materie. ... 44. În jurisprudența dezvoltată în legătură cu această condiție, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat, în mod constant, în sensul că trebuie să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, în măsură să reclame intervenția instanței supreme, prin intermediul recursului în interesul legii. În acest sens, potrivit Deciziei nr. 11 din 19 septembrie 2011, pronunțată de Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 17 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261418]
-
potrivit Deciziei nr. 11 din 19 septembrie 2011, pronunțată de Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 751 din 26 octombrie 2011, „a interpreta un text de lege înseamnă a lămuri înțelesul acestuia, a-l explica, a determina configurația reală a normei de drept (…)“. În același sens sunt, spre exemplu, și deciziile Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii nr. 5 din 20 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 17 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261418]
-
răspunderea și responsabilitățile pe funcție, ci semnifică faptul că, în urma analizei organizațional-instituționale, s-a apreciat că aceasta poate fi îndeplinită și de cel care deține gradul militar de colonel. “ ... 82. Instanța de trimitere, prin sesizarea formulată, urmărește a se lămuri dacă, în interpretarea dispozițiilor art. 4 și pct. 1,7,11-16 din nota la anexa nr. 1 la Legea nr. 138/1999, privind coeficienții de ierarhizare pentru funcții corespunzătoare gradului de colonel, „funcția similară“ (corespunzătoare) gradului de colonel include atât funcțiile de conducere
DECIZIA nr. 62 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262269]
-
a apreciat că soluționarea pe fond a litigiului nu depinde de prezenta sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție și de dezlegarea ce ar putea fi dată printr-o hotărâre prealabilă. ... 35. Ceea ce trebuie instanța de judecată să lămurească este identificarea anexei din Legea-cadru nr. 153/2017, conform căreia trebuie salarizat personalul tehnic, economic și socioadministrativ, diferența dintre cele două anexe constând în sursa veniturilor angajatorului. ... 36. Pornind de la acest aspect, al stabilirii corecte a anexei aplicabile, se lămurește
DECIZIA nr. 61 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262264]
-
lămurească este identificarea anexei din Legea-cadru nr. 153/2017, conform căreia trebuie salarizat personalul tehnic, economic și socioadministrativ, diferența dintre cele două anexe constând în sursa veniturilor angajatorului. ... 36. Pornind de la acest aspect, al stabilirii corecte a anexei aplicabile, se lămurește și articolul din anexa în care se încadrează personalul tehnic, economic și socioadministrativ. În cauză, institutul pârât, fiind finanțat exclusiv din venituri proprii, este obligat să salarizeze personalul conform anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2007. ... 37. După comunicarea raportului
DECIZIA nr. 61 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262264]
-
susținut că, prin raportare la principiile jurisprudențiale și la circumstanțele prezentei cauze, se constată că problema de drept ce face obiectul sesizării nu comportă nicio dificultate de interpretare. Din modul de formulare a întrebării preliminare reiese că instanța încearcă să lămurească interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, mai exact problema ridicată de instanță vizează prezumția instituită de articolul indicat și efectul acesteia asupra elementelor de
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
deși nu este menționată expressis verbis ca o condiție de admisibilitate pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, este necesar ca sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție să aibă ca obiect o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită și care prezintă o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme, în scopul înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății“. Raportat la considerentele anterior expuse, se apreciază că nu reprezintă
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
de la funcția de bază acordate în baza contractului individual de muncă cu timp parțial încheiat în temeiul art. 5 alin. (3) din cap. II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017. ... ... 66. Prin considerentele acestei hotărâri s-au lămurit aspecte legate de drepturile de care beneficiază medicii pentru activitatea de gardă desfășurată în linia de gardă în temeiul unui contract de muncă cu timp parțial, iar aceste lămuriri sunt valorificate în hotărârile judecătorești care ilustrează practica judiciară în legătură
DECIZIA nr. 60 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262115]
-
să aibă în vedere faptul că procedura hotărârii prealabile are menirea de a elimina riscul apariției unei practici neunitare, printr-o rezolvare de principiu a unei probleme de drept reale, esențiale și controversate, care se impune cu evidență a fi lămurită și care prezintă o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății. ... 53. Deși nu este prevăzută
DECIZIA nr. 71 din 31 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262199]
-
astfel cum impun dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, sau este chemată, în fapt, să soluționeze o simplă problemă de interpretare a unor dispoziții legale ori chiar litigiul în cauză. ... 54. Prin întrebarea sa instanța solicită să se lămurească dacă contractul de asistență juridică aferent profesiei de avocat, reglementat prin dispozițiile Legii nr. 51/1995, constituie sau nu titlu executoriu și pentru penalitățile de întârziere. ... 55. Instanța de trimitere nu a prezentat motivele pentru care a apreciat asupra dificultății problemei
DECIZIA nr. 71 din 31 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262199]
-
de instanța supremă în legătură cu această cerință a statuat constant că în sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu procedura pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății (în
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
instanțe. ... 42. Prin urmare, întrebarea preliminară, care supune dezbaterii identificarea unei prezumții legale în cuprinsul dispozițiilor normative din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009, prezintă relevanță pentru soluționarea fondului cauzei, chestiunea de drept în discuție fiind de natură să lămurească întinderea prejudiciului disputat de recurent. ... 43. De asemenea, este îndeplinită și cerința ca, asupra respectivei chestiuni de drept, Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și aceasta să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în
DECIZIA nr. 69 din 31 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263756]
-
forma unei dezlegări de principiu, nu poate fi realizat. ... 56. Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat faptul că „premisele recursului în interesul legii sunt acelea că o dispoziție legală conține reglementări îndoielnice, lacunare ori neclare, necesar a fi lămurite sub aspectul interpretării, pentru înlăturarea unei aplicări neunitare a acesteia“ (Decizia nr. 11 din 23 mai 2016 a Completului competent să judece recursul în interesul legii). ... 57. Or, astfel de premise nu sunt asigurate dacă norma legală indicată ca sursă
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
neunitare a acesteia“ (Decizia nr. 11 din 23 mai 2016 a Completului competent să judece recursul în interesul legii). ... 57. Or, astfel de premise nu sunt asigurate dacă norma legală indicată ca sursă a practicii judiciare neunitare a fost anterior lămurită de către instanța supremă prin intermediul deciziilor obligatorii pronunțate în cadrul mecanismelor de unificare jurisprudențială. ... 58. Se constată astfel că dispozițiile legale invocate în prezenta sesizare, respectiv cele cuprinse în art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, au un
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
fost achitate contribuțiile de asigurări sociale, independent de caracterul permanent sau nepermanent al acestor venituri și de faptul că au făcut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, a fost lămurită din perspectiva existenței deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii (Decizia nr. 5 din 20 septembrie 2010, Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011, Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012 și
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
cadrul mecanismelor de unificare jurisprudențială, este în măsură să golească de conținut aceste mecanisme al căror scop, într-un astfel de context, nu mai poate fi atins. ... 65. Prin urmare, dacă norma legală ce constituie temeiul sesizării a fost anterior lămurită prin deciziile pronunțate în cadrul mecanismelor de unificare a practicii judiciare, prezentului recurs în interesul legii îi lipsește însăși premisa promovării sale, respectiv aceea ca textul de lege invocat să necesite clarificare sub aspectul modalității de interpretare. ... 66. Astfel, în
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept vin să întărească dezlegările anterioare ale instanței supreme, arătându-se, cu referire la considerentele Deciziei nr. 57 din 9 decembrie 2019, susmenționată, că, „semnalând distincția și lămurind noțiunile de «bază de calcul al pensiei conform legislației anterioare» și «bază de calcul al contribuției de asigurări sociale», pentru verificarea condiției privind caracterul esențial al chestiunii de drept semnalate de a cărei interpretare depinde soluționarea pe fond a cauzei
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]