2,387 matches
-
STAU CĂPIȚELE DE VORBĂ Stau căpițele de vorbă sprijinite doau în sine, Stau în lunca de iubire într-o mare doar de bine, Precum înțelepții vremii, cușmele pe spate date, Privegheaza- n contemplare ce a mai rămas din sate. Câinii latră pe la porți ca sa intre nu să iasă, Veșnicia trasă-n roată, scurt tăiată e de coasă, Caii veștezi se anină de portițe scârtâinde, Oamenii incovoiați de gânduri nu mai au vătrai în tinde, Stau căpițele de vorbă, nu sunt poale
STAU CĂPIȚELE DE VORBĂ de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378800_a_380129]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > ZAHĂR CUBIC Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1348 din 09 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului bea-ți liniștea cu zahăr cubic pe terasă latră iubirea aia a ta / rubensiană sau rubicondă/ am încrustat în stern arsura bătută în cristale swarovski stil Adrian Haiduc / nebotezat deplin/ n-am ochi pentru aproape(le) văd distanțele tridimensional cu retina mea dezlipită ți-aduci aminte pe când umblai cu
ZAHĂR CUBIC de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377742_a_379071]
-
-mi afle cerul umbra Nici să-mi știe adevărul. Iernii îi voi strânge vena C-un fuior din firul nopții, Să nu uiți, deschide ușa, Gândul meu e-n fața porții. Babele acidu-și varsă Blestemându-mi nebunia, Câinii-și vor lătra urâtul Iar eu râd... nu spun nimica. Fără de hotar e visul ... Citește mai mult Of, ce iarnă nemiloasă,Gerul taie-n două zarea, Nu aud, nu văd nimica,Doar îmi arde-n piept văpaia. Dinții lunii mă sugrumăStrâng din mine
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
lampadarul;Să nu-mi afle cerul umbraNici să-mi știe adevărul.Iernii îi voi strânge venaC-un fuior din firul nopții,Să nu uiți, deschide ușa,Gândul meu e-n fața porții.Babele acidu-și varsăBlestemându-mi nebunia,Câinii-și vor lătra urâtulIar eu râd... nu spun nimica.Fără de hotar e visul... XIX. PRIN FOCUL VIEȚII, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1870 din 13 februarie 2016. Plânge sufletul în noapte Cât mai poate să îndure? Prins în chingile trăirii Pare
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
țară și pământ, Și-a lăsat dorul la vamă Și mormântul în mormânt... De Cenzime De Cenzime la Rusalii Se pogoară Duhul Sfânt Când în cer imense falii Se deschid, și pe pământ... Când în haită ies șacalii Și lugubru latră-n vânt, Când îngroapă criminalii Cornul lunii-n două frânt... Când își sapă-n mări coralii Unul altuia mormânt, Când își blestemă hamalii Veșnicul deznodământ, Când se-njunghie rivalii Din al urii simțământ, Când se-mpușcă generalii Sub al vrăjilor
DE RUSALII, TRIST ROMÂN de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377795_a_379124]
-
Mark Twain, pe Mississippi. Pe verso: La resturant, prînz, două feluri, beau un pahar cu vin și mă culc la Farul. La 18,30, sînt iar pe plajă. Soare mare și roșu. Paznicul tînăr, urcat pe baracă, jos, cîinele care latră la o scroafă slabă, cu purcel după ea. Întoarcere. Lumină agonică. Cimitirul și mai straniu. Celălalt paznic, cam nebun și cam beat, cu cîinele lui ud. Soldatul care prinde pește într-o baltă. Micuțul catîr fugind bezmetic, căutîndu-și mama. Raza
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Să mai facem o încercare. Eventual, să fie doi tovarăși, cu Drăghici. Tov. Borilă: Ajunge Drăghici și Pârvulescu. Acolo mai au ei și alți tovi. Nu e bine să fie și alții. Tov. Gheorghiu-Dej: Nu e bine, că el o să latre la proces. Lucrurile vor fi gata spre sfârșitul lunii septembrie. Pentru acest proces va trebui pe linie de partid - tov. Chișinevschi, tov. Borilă, cu încă câțiva (sic!) tovarăși care cunosc bine - să dați o mână de ajutor, în special pentru
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ale prevederii legi să le grăiești pribeagului rătăcitor, Si croncănitul corbului ce flămînzește în iarna să-l asculți Cînd sîngele cel roșu umplut este cu vin și măduva din miei. E lesne ca să rîzi la mînioase elemente, Să auzi cîinele lătrînd la ușa-nzăpezită, si bivolul în zahana mugind; 410 Să vezi un zeu pe fiecare vînt și-o binecuvîntare pe-orice vijelie; Să auzi șoapte de iubire în tunătorul vifor ce-a dúșmanului casă o dărîma; Și să te bucuri
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
gândește pe mare-o blondă lună. (în timpul acesta doi din boieri se scoală, se uită, cu-ngrijire la Domn și ospeți, cari nu-i observă, ci sânt ou toții atenți la) MAIO (care începe să cînte) NORDICĂ Norul țipă, dunii * latră, Marea se zvîrcole-n veci Pin scheletele de piatră Ce-n natura cea, maratră Stau bătrâne, slabe, seci. În castelul trist și mare Ce se-nalță rece, sur, Cu fantasticul lui mur {EminescuOpVIII 180} Printre stânci cu poala-n mare Și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Dumnezei? Dacă înțeleg și asta, pot să fiu Abate în locul tău. Rim văzu cum chipul Abatelui se schimonosește, într-o încercare dramatică de a-și ține gura închisă. Ochii lui Aloim păreau însă că îi privesc de peste tot și Abatele latră scurt, evident fără voia lui: ― Nu știu, e lăsat așa de Sfântul Augustin. Noi doar colectăm semințele vieții.. ― Etete... atâția morți și atâta zarvă pentru o piatră despre care nimeni nu știe cu adevărat cum funcționează, râse nebunește Aloim. Părând
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
încă de pe vremea Imperiului. Bănuiesc că vârsta ei v-a făcut să o arătați... Să știți însă că e una dintre cele mai... - ... urâte femei pe care le-am văzut vreodată. Uită-te ce față are! Parcă e o lăcustă, lătră Oksana. Barna hohoti zgomotos. - Iarăși folosești cuvinte de pe Vechea Terra. Și chiar sunt curios cine a vorbit acum: Oksana sau Johansson? Femeia îi privi cu un zâmbet larg și apoi se depărtă câțiva pași pentru a-i cuprinde pe operatori
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
o arată în felul văzut. Căci rațiunea ne-a silit. Să-i mai spunem ei însă, să nu ne învinuiască de mărginire și de necioplire, mai ales că există o veche vrajbă între filosofie și poezie. Spre pildă: cățeaua care latră la stăpân... sau lătrătoarea sau om mare în vorbele goale ale unor smintiți sau gloata stăpânește peste cei preaînțelepți și cu gânduri alese dar vai de ei și mai sunt și multe, multe alte semne ale vechii harțe dintre aceste
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a zăvorî”, „a înfuleca”, „a dezerta dintr-un partid”, „(ca un) glonț”, „(ca o) săgeată”. Bark înseamnă, printre altele, „scoarță”, „coajă (de copac)”, „a tăbăci”, „a scoate coaja/scoarța (unui copac)”, „(fam.) a jupui (pielea)” și are omonimul bark - „a lătra”, „(fig.) a se răsti”, „(fam.) a tuși (răgușit)”, „(argou) a face reclamă (strigând la ușa magazinelor)”, „lătrătură”, „răsteală”, „țăcănit/lătrat (de mitralieră)”, „(fam.) tuse răgușită/tignafes”. Există trei omonime sack: 1. „sac”, „geantă”, „tolbă (a poștașului)”, „rochie largă fără cordon
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
vedea mulți cai, cu siguranță, dar nu și cabalinitatea platoniciană. Ideea de cal nu există, pentru că există doar realitatea pe care o denumește ea. Mai târziu, și pe baza aceluiași principiu, unii vor afirma că nici conceptul de câine nu latră. Căci, într-o lume a ideilor pure, viața lipsește atunci când triumfă fantomele, fantasmele și ficțiunile... Mai târziu, discipolul Diogene - zis „Câinele Regal” -, face varațiuni asemănătoare pe aceeași temă. De unde și anecdota filosofului cu felinarul, care a avut o contribuție importantă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cu alții numai grijile și supărările lui.” (H. de Balzac) Țiganul, când s-a văzut Împărat, Întâi pe tată-său l-a spânzurat. (Ingratitudinea este o formă a degradării morale și este vecină cu trădarea: „Mănâncă la ușa noastră și latră la ușa altora”; „Pe cine primești În casă te scoate din casă” etc.) „Când un om Începe să decadă, nu poți ști niciodată unde-o să se oprească.” (M. Twain) Ajunși la țărm, după furtună, nu ne mai rugăm. (Ne
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de la cel pe care știm bine, În forul nostru interior, că nu-l putem respecta.) „Oricui Îi este Îngăduit să facă ce vrea, cu condiția să nu ajungă În conflict cu aceeași libertate a altui om.” (H. Spencer) Câinele care latră nu mușcă. (Despre oamenii care nu simt nevoia să facă o deosebire Între ceea ce spun și ceea ce simt sau gândesc cu adevărat În sinea lor se spune că sunt sinceri, deoarece la ei „ce e-n gușă e și-n
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
prejudecăți.) „Dorințele aprinse pentru ceva fac sufletul orb pentru orice alt lucru.” (Platon) Omul supărăcios Îmbătrânește repede. (Suspiciosul nu știe de glumă, bănuindu-i pe toți de rele intenții față de sine: „Cugetul bun e cea mai bună pernă”.) Câinele care latră mult aduce lupul la oi. (Lauda de sine exagerată, departe de a aduce simpatii, provoacă, dimpotrivă, antipatii.) Abia s-a ridicat pe picioare și vrea să alerge În trap. (Lipsa de măsură În autoaprecieri duce la formularea unor dorințe prea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
fi iubit, fiindcă nimic nu egalează pentru mine fericirea de a te vedea fericit”. Dragostea te face orb și surd. Dragostea este exclusivistă: te face să te dedici În Întregime ei: „Oh, dragostea face chiar și pe un câine să latre În rimă”; „Dorul de cine se leagă nu-l lasă cu mintea-ntreagă”.) Iubirea adevărată nu rămâne ascunsă. (Ceea ce nu este cazul iubirii calculate, interesate.) „Dragostea femeii cântă fericirea Întâlnirii, dragostea bărbatului cântă durerea despărțirii.” (R. Tagore) Dragostea este un
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
a limitelor proprii, pentru a putea asigura astfel o măsură rezonabilă aspirațiilor, dorințelor noastre.) „Cum poți ajunge să te cunoști? Niciodată contemplându-te, totdeauna acționând. Încearcă să-ți faci datoria și vei ști Îndată cine ești.” (J.W. Goethe) Când latră un câine bătrân, să ieși afară. (Avertismentul dat de un om bătrân trebuie luat În considerație, deoarece izvorăște din experiența și Înțelepciunea sa de viață.) Să nu zici: «ce zi frumoasă» până nu va Însera. (Înțelept este să ținem cont
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ceilalți cumpărători din piață.) Când te joci prea mult cu pisica, până la urmă te zgârie pe față. Când Încurajăm toanele copilului sau chiar Îl răsfățăm, trebuie să fim pregătiți să suportăm obrăzniciile acestuia.) Nu da pâine câinilor altora, că te latră ai tăi. (Neglijând interesele membrilor familiei tale, ajungi, Într-adevăr, În situația paradoxală și totodată ridicolă de a fi mai bine primit și tratat printre străini decât În propria casă.) Nu te pune rău cu omul rău. (Recomandarea trebuie luată
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Nu pomeni de funie În casa spânzuratului. (Bunul-simț ne cere să nu sporim suferințele celui aflat În nenorocire, vorbind, de exemplu, de posibilitățile care ar fi putut exista de a preîntâmpina cauzele care au produs acea nenorocire.) Gura câinelui care latră o Închizi cu un os. (Pornind de aici, mai-marii zilei au știut Întotdeauna să aplice adevărate strategii de Înșelare a vigilenței adversarilor sau de aplanare a nemulțumirilor celor mulți: de exemplu, „circ/distracții, pâine și vin” - oferta Împăraților romani.) Felul
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
conversație nu aduce vorba la tot pasul, cu rost sau fără rost, de isprăvile și Întâmplările tale; căci plăcerea pe care o ai tu de a povesti nu o au și cei dimprejur de a te asculta.” (Epictet) Câinele care latră nu mușcă. (Atât timp cât ești dispus să vorbești despre nemulțumirile sau resentimentele tale Înseamnă că nu ai de gând să te răzbuni pe cineva.) Vorba deschide vorbă. (Explicația este dată de faptul că fiecare dintre noi acordă cuvintelor receptate, pe lângă Înțelesul
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
o sinteză care aduce impresii disparate ca mod de apariție, ca spațiu și ca timp Într-unul și același obiect 1. Efectul produs de cuvânt ca sunet lingvistic. Un cățel! Îl vei privi și te vei aștepta ca, provocat, să latre (fiindcă un cățel asta face, latră). Dacă ar Începe să miaune, prin aceasta amprenta obiectului ar intra din nou În joc, exercitând o violență neașteptată asupra configurării fenomenului și obligându-te să pui la Îndoială eticheta pe care tocmai ai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ca mod de apariție, ca spațiu și ca timp Într-unul și același obiect 1. Efectul produs de cuvânt ca sunet lingvistic. Un cățel! Îl vei privi și te vei aștepta ca, provocat, să latre (fiindcă un cățel asta face, latră). Dacă ar Începe să miaune, prin aceasta amprenta obiectului ar intra din nou În joc, exercitând o violență neașteptată asupra configurării fenomenului și obligându-te să pui la Îndoială eticheta pe care tocmai ai ales-o. Un cățel! și te
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
urmează să-și înalțe ctitoria. Un ciobănaș întâlnit în cale îl ajută să ajungă la locul căutat, aflat într-o poiană, lângă o mlaștină. Rămășițele zidului par să adăpostească duhuri nefaste: „Câinii cum îl văd, / La el se repăd/ Și latră a pustiu/ Și urlă-a morțiu”. Meșterii încep să lucreze cu febrilitate, dar munca lor rămâne zadarnică aproape trei ani în șir, deoarece „Ziua ce-mi zidea/ Noaptea se surpa”. Îngrijorat, Manole află dintr-un vis că mănăstirea nu poate
MESTERUL MANOLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]