1,874 matches
-
și cei doi au devenit complici pentru a-l spolia pe Andronache, cunoscut în părțile locului ca fiind desfrânat și risipitor fura ca un tâlhar de codru și cheltuia ca un nebun. Se dau petreceri mari la curtea postelnicului, cu lăutari și "aspasii" (de la numele hetairei Aspasia) din vremea lui Caragea: Arghira, Rozolina, Calmuca. Dezmățul se colora și cu tălanițe, femei ușoare din Mahalaua Scaunelor. Cei doi au pactizat. Dinu i-a încărcat socotelile și i-a speculat moșiile pentru a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
din mahalaua Cuțarida, o adunătură de case spre Grivița, din Groapa lui Ouatu superpersonaj spațial în care domină puterea, hoția, crima, desfrânarea, lumea colorată în care mișună copiii Gropii, hoții ce impuneau legea forței, babele bârfitoare ce răspândeau zvonurile, țiganii lăutari care stârneau o veselie dezinhibată, cârciumarii și negustorii ce se străduiau să prospere, ceferiștii și zidarii ce trudeau pentru a trăi de pe o zi pe alta. Limbajul frust, jargonul și argoul creează atmosfera mahalalei Cuțarida, a Gropii, locul unde se
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
jigniri de la staroste. În timpul unui chef organizat de Bozoncea, Paraschiv i-a propus Didinei să meargă cu el. Rivalii s-au încăierat. Bozoncea a scos-o pe Didina în curte și a bătut-o cu bestialitate, cu sadism, în cântecele lăutarilor care-i acopereau țipetele, de-i plângeau toți de milă. Paraschiv, și el cotonogit, zăcea cu fierbințeli în trup. Când și-a revenit, i-a apărut bănuiala că Didina îl trădase și era otrăvit de ură. Didina nu a avut
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
obiectelor care au aparținut familiei Creangă. Spre necazul lui, paracliserul Turcu a tăiat picioarele mesei de zestre a Smarandei ca să aprindă focul pentru tămâie în altar. «Până prin 1930, Creangă trecea drept un popă răspopit, care umbla pe dealu’ ista cu lăutarii după el, da’ să nu scrieți asta...» Întors la pământ Trec pe la mătușa Mărioara, «o femeie care scotea mahmuru din om». Cireșul «din fundu curții», spre care sălta Nică prin cânepă, nu mai este. Un cireș amar străjuiește gardul și
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Cel care a excelat în dansuri populare este cel mai bun coregraf - Mărin Barbu - dansează la PRO-TV și-i învață pe cei care vin la emisiunea “Dansez pentru tine” - el este colegul meu de grădiniță din Conțești. Eu îmi iau lăutarii cu mine pe unde merg și-mi cântă ca pe vremuri, cu strigături, pe stânga, pe dreapta, înainte, înapoi... La noi se dansează din bătrâni: hore sărite, hore strigate, cu bătăi, cum este Cârligul sau Bugeacul, Balta, Mocăncuța care-i
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
nu știam de existența unui tablou reprezentând hanul în zi de sărbătoare, pictat de Emanoil Bardasare, pe care privindu-l simți cum te învăluie zvon de cobză și țambal, peste care deslușești limpede glasul viorii și parcă îl vezi pe lăutarul din fruntea bandei cum își lasă obrazul oacheș pe trupul ei a mângâiere, iar arcușul o face să doinească, să vorbească cu glas de bucium sau de ciocârlie, iar uneori...să ofteze. Nu mai știu, dragă prietene, dacă pe atunci
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Și-o să-ți fie ție bine”. Câte s-or mai fi întâmplat la acest han, cine mai știe? Să mai amintesc că în vremuri de mult uitate pe aici s-au oploșit și niscai haiduci? Sau că aici au cântat lăutari renumiți? Mă tem că nu mai sfârșesc cu poveștile...Așa că îți trimit o duioasă îmbrățișare și aștept vorbele tale, iubite prieten V Au trecut atâția ani de când nu ne-am văzut, dragul meu, dar din scrisorile tale și îndeosebi din
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
silise să se îmbrace, Grigori Bârzoi primea următorul răspuns acid: „Ian taci, taci... că de-o mie de ori te prinde mai bine așa, decât cu anteriul și cu giubeaua... Încalte mai sameni a ispravnic... dar înainte parcă erai un lăutar din tarafu lui Barbu...“ (s.m.) Ca expresie simbolică a fluctuației statutelor sociale, moda produce simultan semne de deosebire între diverse clase sau grupuri și semne de recunoaștere în sânul acestora. Paradoxul fenomenului, cum au arătat sociologii (J.C. Flügel, Psychology of
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
o întrece în viteză pe cea materială. Deschizând dicționarul lui Șăineanu (ed. III, 1914), iată ce aflăm despre giubea: „1. odinioară, haină largă purtată de boieri dasupra anteriului [...]; 2. haină de aceeași formă, purtată în urmă de preoții bătrâni, de lăutari, de haiduci și de țigani [...]; 3. azi haină țărănească de sărbătoare, căptușită cu blană. [Turc. djübbè; giubeaua, ca și anteriul, a descins toate treptele ierarhiei sociale: boieri, preoți, lăutari, haiduci, țigani, țărani au purtat-o pe rând, iar cei din
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
haină de aceeași formă, purtată în urmă de preoții bătrâni, de lăutari, de haiduci și de țigani [...]; 3. azi haină țărănească de sărbătoare, căptușită cu blană. [Turc. djübbè; giubeaua, ca și anteriul, a descins toate treptele ierarhiei sociale: boieri, preoți, lăutari, haiduci, țigani, țărani au purtat-o pe rând, iar cei din urmă o păstrează până astăzi.]“ Una din urmările acestui mers descendent o fixează, am văzut mai sus, remarca avizată a Chiriței: atașamentul unui ins față de ținuta cea veche atrăgea
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
din muzica orientală. Acest gust de compozițiune amfibie începu la anul 1830 și dură până la 1858, iar de aci înainte începu a se auzi din timp în timp și cântece de petrecere a căror esență muzicală era cu totul europeană.“ (Lăutarii și compozițiunile lor) În vremea atâtor alte amfibii, care își afirmau peste tot prezența - în tabloul social, în peisajul vestimentar, în lexic, în alfabet ș.a.m.d. -, muzica amfibie evocată mai sus vine să confirme, cu o limpezime rar întâlnită
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
de a impune un autobiografism pur se evidențiază, în poezia contemporană, poate cel mai bine la Cristian Popescu într-o serie de poeme în proză care încearcă să refacă imaginea familiei Popescu: "Toată familia mea benchetuiește la "Local familial". Bere. Lăutari. Antren. Mama aduce liliac alb în halbe. Verișoare. Bunicul, după tejghea, ascute cuțit pe cuțit, privește buchetul de liliac, râde, ascute: hârșt, hârșt, cuțit pe cuțit." (local familial) și aici se realizează o mitizare a universului familial: Bunicul spunea că
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de cîntece naționale și străine neîntrecute în sonoritate și claritate”, cum sună o reclamă 3). O natură muzicală, Bacovia e și consumator și interpret de muzică. El cîntă la vioară (ca Lenau ori ca G. Coșbuc), compune, consultîndu-se uneori cu lăutari, și ascultă muzică. Esențialmente muzicală, poezia sa e un veritabil document pentru arhiva sonoră a perioadei de la începutul secolului al XX-lea pînă dincolo de jumătatea lui. Numărul instrumentelor citate e mai mare, cred, decît la oricare alt poet romîn din
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
consumatorii. în anul deloc vesel 1918, de pildă, se jucau: „Hop și eu cu țața Lina” de Sternberg și Botoșansky, „Țațo, nu te supăra” („ghiveci național în două acte”) de A. de Herz, „Bac!” de același dramaturg, „Ausweis” de Georgescu-Ștefănești, „Lăutarul”, „Foaie verde Grine Blatter” (cînd pe romînește, cînd, ușor stîlcit, pe nemțește), „Fetele din Popa Nan” (fără numele autorilor), „S-a aranjat!” de Ion Pribeagu (un parodist veritabil, uneori excesiv), „O revistă cu perdea” de Radu Țandără (pseudonimul lui Constantin
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de după ele/ Vecinic nu te mai arăți!”4). Problema citatelor se pune și mai încolo. De pildă, următoarea frază din „Impresii de roman” se termină astfel: „Cărțile sunt scrise, în ele s ar putea găsi ultimul cuvînt... cancerul, taraf de lăutari... «și dacă anii trec, în fine»”5). Reflecția ironică a lui Bacovia vizează tendința unei părți din proza epocii de a se orienta spre subiecte melodramatice. Dacă la 1900 era de ajuns să pronunți (sau să scrii) cuvîntul „ftizie” ca să
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
din „slăbiciunile lui Pantazi”, personajul lui Mateiu I. Caragiale. Starea pe care Bacovia o evocă într o singură propoziție e descrisă de autorul Crailor de Curtea-Veche pe mai bine de o jumătate de pagină: „Aș fi deschis eu vorba dacă lăutarii n-ar fi început tocmai un vals care era una din slăbiciunile lui Pantazi, un vals domol, voluptos și trist, aproape funebru. în legănarea lui molatecă, pîlpîia, nostalgică și sumbră fără sfîrșit, o patimă așa sfîșietoare că însăși plăcerea de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
zis - unii i se vor fi părut de aur, ceilalți de argint. Dar rîndurile următoare din Memoriile lui Constantin Beldie demonstrează că realitatea întrece basmul și că e de prisos să încerc alte interpretări: „La unul din acele baluri ale lăutarilor am văzut pe nora marelui și prea modestului meșter al arcușului romînesc, Grigoraș Dinicu, în rochia ei de lamé prinsăn șold și în pantofii ei de argint, jucînd - cu toți dracii ei de țigancă”. Sînt convins că în pliurile altor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Gheorghiță, „Influențe în poezia lui Bacovia”, „Lumea”, nr. 5763, 5 iulie 1937, p. 4) susținea că „a pus pe note (și) multe poezii ale lui Eminescu”. Cînta de asemenea - spun mai mulți - „Steluța”, o piesă nelipsită din repertoriul tarafurilor de lăutari. Ascultînd-o într-o cîrciumă de provincie, Dimitrie Anghel, în schița omonimă, a scris: „Nicicînd durere mai adevărată nu m-a înduioșat și nu mi-a adus lacrimi în ochi fără de voie”. Romanța pe versurile lui Alecsandri sau „Cuibul părăsit” de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a mai și dat, din când în când, la o parte, ușurel, acest cache sex preistoric, spre panica producătorilor de la Realitatea TV, cărora bărdăcile de lături aruncate în capul președintelui și a pedeleilor le sunt dragi, dar țâpuriturile deocheate ale lăutarilor la chef le cauzează la CNA. Salut această ințiativă a lui Mircea Dinescu de a redeveni el însuși și îi mulțumesc că ne-a însoțit la trecerea dintre ani cu o pată de culoare pe măsura ilustrului său precursor genial
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
lumineze reciproc. Căci voi murind În sânge, ei pot să fie mari.” „Ei tot și voi nimica; ei cerul, voi dureri.”(Eminescu) - brahilogie: scurtarea cuvântului prin subînțelegere sau elipsă:„C-au avut nuntași / Brazi și păltinași. Preoți, munții mari / Păsări, lăutari, Păsărele mii / Și stele făclii...”(Miorița) - calambur - compunere care exprimă echivocul având la bază similitudinea sunetelor: „Nu contest că femeile au rostul lor pe lume, dar odată ajunse neveste Îți strică toate rosturile.” „Asemine nu voi pomeni despre nedelicatețea unui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și a problemei naționale. Nu Întâmplător romanul Începe cu descrierea horei, scenă antologică, prin care autorul realizează mai multe obiective: prezentarea unui joc popular specific zonei, someșana, și introducerea treptată a personajelor și sugerarea viitoarelor conflicte. Romancierul Înregistrează pe rând lăutarii, cântând sub șopron, ritmul Îndrăcit al someșanei, gesturile flăcăilor, ciocnind cizmele: „Zecile de perechi bat Someșana cu pasiune, că potcoavele flăcăilor scapără scântei, poalele fetelor se bolbocesc, iar colbul de pe jos se Învâltorește, se așează În starturi groase pe fețele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un mediu rustic adevărat. Obiceiurile de la nuntă sunt prezentate cu prilejul nunții Anei cu Ion. Nunta ține trei zile. În prima zi alaiul pornește cu căruțe spre Jidovița. În frunte merg călăreții, care pocnesc din pistoale. În prima căruță sunt lăutarii, apoi o căruță cu mirii și cu druștele și o brișcă cu nașii. Într-o altă căruță sunt părinții mirilor, apoi altele Încărcate cu flăcăi și fete. Nunta Începe la socrul mic și continuă la socrul mare. Imaginea ospățului este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
boacana”, dar de „scânteiat, scânteiază”. Domnul Valahiei se impune prin simțul realității, prin capacitatea de a vedea just proporțiile acțiuni și prin energia brațului. Țepeș aduce În luptă un popor vechi, Îndrăzneț, iute, optimist și vital, toată țara, copii, femei, lăutari, plugari, păstori, dar, mai ales, aduce În luptă umorul valah, „hazul de necaz”, spiritualitatea unui neam ales. Auzind că „e lată rău cu păgânii” muierile „o să le țină piept”, zice cu umor Vica, În timp ce frământă lutul. Vlad Țepeș aduce pentru
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ale bunicilor le apăreau mirilor drept vechi, depășite și de nepracticat, că oricum nu e loc la bloc! Bradul, apa & turta miresei, bărbieritul ginerelui, nuneasca și alte chestii rituale - de ce să le facem? Nu ne plac și n-ai unde! Lăutari? Avem MP3-uri câte vrei, computer și boxe, la ce să dăm bani pe lăutari? Educația dizolvantă sau eclectică din anii ’90 s-a regăsit în playlist. De la MC Hammer la Eminem & Paraziții, de la Madonna & Kylie Minogue la Shakira și Mandinga
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
e loc la bloc! Bradul, apa & turta miresei, bărbieritul ginerelui, nuneasca și alte chestii rituale - de ce să le facem? Nu ne plac și n-ai unde! Lăutari? Avem MP3-uri câte vrei, computer și boxe, la ce să dăm bani pe lăutari? Educația dizolvantă sau eclectică din anii ’90 s-a regăsit în playlist. De la MC Hammer la Eminem & Paraziții, de la Madonna & Kylie Minogue la Shakira și Mandinga, de la Scorpions & Brian Adams la Scissor Sisters și Vama Veche, de la DJ Bobo la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]