1,942 matches
-
la el. Drept care încercam să-i născocesc alte nume în care să nu apară nici cuvântul „ciulin“, nici cuvântul „lapte“, zicându-i: „Stachelrippe“ școastă-ghimpoasăț sau „Nadelhals“ șgâtlejul-aculuiț. În înșelăciunea tuturor falselor nume comisă pe seama adevăratei plante se căsca dintr-o dată lacuna prin care lunecam în gol. Rușinea de a vorbi cu glas tare cu mine însămi, și nu cu planta. Cele patru trenuri circulau cu ferestrele larg deschise, călători în mâneci scurte stăteau în dreptul lor, iar eu le făceam semne cu
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
zicea de aceea: „Domnul Nu-i-aici“. Sau țiganii, care lăsaseră în urmă mizeria bordeielor de lut, ajungând fochiști sau lăcătuși în fabrică, și cărora li se spunea, disprețuitor, mătăsari. Să admiri într-o dictatură umorul acesta prompt, aproape fără lacună, înseamnă însă să-i aureolezi și derapajele. Acolo unde umorul se naște din lipsa de perspectivă și-și extrage sclipirile de spirit din deznădejde, granițele dintre amuzament și înjosire se șterg. Umorul are nevoie de poante, și acestea sclipesc doar
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
A cioplit din lemnul lor figurile de șah ce lipseau și i le-a dăruit frizerului. Așa a început povestea, avea să-mi spună bunicul. Cioplindu-le, figurile îi deveniseră foarte apropiate, mi-a spus, și i se părea o lacună că nu le știa rostul pe tabla de șah. A învățat deci să joace șah. Asta nu numai că i-a scurtat urâtul unor lungi zile de așteptare, dar a fost și un sprijin: când jucai, capul și degetele tale
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Aleargă!!! Strigătele insistente și persistente ale mamei m-au determinat să abandonez cazul și s-o iau la fugă cu cea mai mare viteză spre casa moașei, nu însă înainte de a concluziona că mama s-ar putea să aibă niște lacune în domeniul medicinei veterinare. Eram un sprinter extraordinar! În mai puțin de zece minute mă aflam la destinație ajutat de o vărguță ce ținea locul schimbătorului de viteză și aplicându-mi asupra picioarelor ușoare lovituri stimulative. Gâfâind, obosit și transpirat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
a scrierii istoriei i se adaugă o alta în care evenimentele nu mai sunt văzute scindate, pe paliere deosebite, ca și când ar fi făcând parte din istorii paralele. Dezideratul este o istorie unică, care să cuprindă întreaga istorie a patriei, fără lacune și răstălmăciri, o istorie așa cum a fost. Această istorie unică a început a fi scrisă.“ („Istorie unică“, Luceafărul, 21 ianuarie 1989) URICARU Eugen „Și dacă vreunul dintre noi va trăi o clipă de cumpănă, de neînțelegere, să caute în numărul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
coaliției antifasciste, să prezinte un tablou larg al participării poporului român la războiul antihitlerist. Fără îndoială că îndeplinirea sarcinii trasate de Congresul al II-lea al partidului cu privire la elaborarea tratatului de istoria României, precum și publicarea altor lucrări, va împlini această lacună.“ (Scînteia, 19 ianuarie 1958) FRÂNCU Alexandru „Primind Tribuna României din 1 octombrie am citit-o, cum spune Hora Unirii, dintr-o sorbire, și am apreciat-o considerabil. În special «Cuvântul zilei» mi s-a părut scris special pentru mine.“ (Tribuna
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pus în sfârșit la vot în 7 iulie 1921, unde din numărul total de 295 de deputați prezenți, 217 au votat pentru, iar 78 împotrivă, aceștia făcând parte din «opoziția națională» care se explicau că reforma are o serie de lacune care-l dezavantajează pe țăran ca fiind o lege care nu dă acestuia nici izlaz, nici pădure (ulterior se vor aduce amendamente în acest sens). La 13 iulie legea a trecut și de senat cu 116 voturi pentru și 17
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
am băgat pula în ea“. Iar „mi-am băgat pula în ea“ nu are nici o legătură cu situația în care eram atunci, cu ceea ce gîndeam la vremea aceea. Asta e : limba română are, cel puțin în privința termenilor legați de sex, lacune serioase./ Dar să revenim. Eram la momentul imediat urmă tor pătrunderii, penetrării, intrării, băgării. Cînd eu stăteam de lemn-Tănase și nu știam ce să mai fac. Îmi închipuiam că asta era tot. După cîteva secunde de așteptare, ea a început
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
cu orice preț - coerența nu există, dar hai să ne jucăm puțin. Dacă nu vă surîde jocul, nu-i nici un bai : oricum, cartea s-a terminat deja, acum ne aflăm la „Anexă“. și încă o precizare, pentru cei care au lacune de cultură generală : cazul lui John Wayne Bobbitt este unul real și a fost dat la știri, acum cîțiva ani, de toate televiziunile. / O călărire în zori De fiecare dată cînd trecea pe lîngă el, chelnerița îi dădea una cu
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
noi. A doua zi, sâmbătă, Observatorul Antenei 1 a expediat rapid catastrofa din Japonia (deși o avea trimisă la fața locului pe Carmen Avram) pentru a se ocupa de subiectul preferat. A doua știre era despre - ați ghicit! - Columbeni. Marea lacună a televiziunilor noastre a fost că nu iau întrebat pe Iri & Moni ce-au simțit în timpul cutremurului din Japonia și dacă nu ia afectat cumva. Cu siguranță, ar fi primit niște răspunsuri pe care leam fi urmărit cu sufletul la
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
important a fost acest titlu pentru vremea respectivă, pare mai mult un film din anii 30 ajuns la destinație cu întârziere... Asta pentru că nu există nimic memorabil în filmul românesc al anilor 30 ; La moara cu noroc a umplut această lacună douăzeci de ani mai târziu. Drama militară a lui Ciulei (plasată în Primul Război Mondial) este, prin comparație, un film în mod distinct contemporan cu anii 60. Ajutat și de sursa literară, care propune o dilemă morală într-o manieră
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
gămălie în ea, pus de tine. Cred în tine, Monica, dar uneori nu mai cred în mine, deși sunt hotărâtă să rezist cu toate puterile și peste putere, să te aștept. Acum, când corespondența e oarecum normală, trăesc prin ea. Lacunele mari m’ar speria, pentru că eu pui sez în scrisori răbdarea în nădejdea venirei tale. Și acum mai trăesc alături de tine, dar îți văd viața cu ochi stupizi de miop, care combină realitatea cu imaginația și deformează în dauna amândorora
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Calculez uneori: acum e ora 2, la Paris 12 - e la masă, ori 13, cumpără fructe... Te urmăresc după programul dat. Ce bine mi-au făcut scrisorile tale cinci. Nu, nu am primit nimic de la Curtici. Și aici e o lacună. Scrie-mi toată călătoria. Nu mă chinuì. A ajuns o stupidă obsesie: știu că ai ajuns, dar drumul acesta, popasul silit la Viena, mă obsedează. Brodez, bănui, mă agit. Te văd cu bagajele la 12½ noaptea, pe peronul gării, fără
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
direcție a istoriei evreilor insuficient explorate. Am preferat să punem accentul pe cercetarea propriu zisă, pe aprofundarea unor aspecte mai puțin cunoscute, în dauna celor deja relevate istoriografic. Firește, au rezultat și neajunsuri, concretizate în repetiții, digresiuni, insistență pe detaliu, lacune, abuz de citate din sursele vremii, redundanță discursivă și tematică. Unele sunt inevitabile, deoarece aspectele și manifestările specifice vieții evreilor sunt complexe, diverse, repetitive și imitabile. Alte posibile neajunsuri se datorează, desigur, propriilor limite inteletuale și umane, precum și opțiunilor personale
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
naționalități să conlocuiască pașnic laolaltă, să-și dea seama că rostul lor e de a trăi Împreună>>”. Citatul de mai sus care-l pusese pe gânduri și cugetări interioare pe cenzorul vasluian avea, În viziunea lui Îngustă și exclusivistă, numeroase lacune și moduri de interpretare anapoda de către dușmanii de moarte ai partidului și iubitului führer cu ciocan și secere tatuate pe creier așa că puse mâna pe mașina de scris „Olimpya” produsă de mârșavii capitaliști englezi sau nemți, ce mai conta, și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
activitate cu caracter privat din România, îngăduita de autoritățile comuniste. Astfel că, în 1990, aceasta dispunea de un patrimoniu de mai multe miliarde de lei (la valoarea de atunci). Profitând de vidul legislativ, apoi de un cadru legislativ cu numeroase lacune, managerii cooperației - având strânse legături cu FSN-ul - și-au arogat dreptul de a dispune de patrimoniul a 6,5 milioane de cooperatori, transformându-se din administratorii averii acestora, în proprietarii ei. Mass-media a dezvăluit numeroasele escrocherii economice și financiare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
avec sérénité dans son incorruptible for intérieur.” „(...) capacitatea de a te reculege, de a te retrage cu seninătate în incoruptibilul tău for interior.” (trad. mea, A.M.) Înainte de intervenția lui Lache, între interlocutori dom- nește o armonie deplină ne încredințează naratorul. „Lacuna” despre care vorbește Lache este una sesizabilă în orice legislație și a făcut obiectul unor ample dezbateri : pedeapsa capitală. Și aici sunt două accente esențiale prin care naratorul ne divulgă o parte din background-ul scenei discuționiste. Sensul semnelor citării
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de opinia publică, adică de o formă de multiplicare a unei opinii unice, ceea ce înseamnă o formă de acord global cu privire la identitatea lui Lache. „Lache, «pentru prima oară în viața lui», constată cu regret că legea noastră penală prezintă o lacună, că «n-avem pedeapsa cu moarte». El nu este un om crud - toată lumea care-l cunoaște știe foarte bine aceasta...” Paradoxul survine din faptul că, deși nu este un om crud, Lache susține introdu- cerea în legislație a pedepsei capitale
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
funcție eticist-pedagogică, așa cum o relevă și Virgil Nemoianu, esteticul devine un model social conform idealului schillerian. Apropierea de tragedie sau reevaluarea comediei din perspectiva clasicis- mului relevă proiectul cultural al lui Ion Negoițescu pentru care dramaturgia cerchiștilor urma să umple lacunele și un deficit de spritualitate românească. Caragiale nu încape în această ecuație, pentru că Negoițescu îl asimilează unui registru minor al dramaturgiei purtând o amprentă autoh- tonă prea apăsată pentru a accesa categorii universale care să permită translațiile culturale din sfera
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
coor- do natele sale hermeneutice configurează trei tipuri de deformări discursive pentru care regizorul întrebuin- țează termenul de „delir”. „Delirul politic ăformă degene- rată a liberalismului burghez, al cărui dușman neîmpăcat era Caragiale, setos de ordine și autoritate - Situațiune, O lacună, Atmosferă încărcată... și bineînțeles, în primul rând O scrisoare pierdutăă precum și delirul trăirii irespon‑ sabile, de unde delirul «bășcăliei», plăcerea adâncă, eternă, pentru farsa macabră ă1 aprilieă, se vor împleti, într-o teribilă organicitate, cu celălalt delir caracteristic eroului cara gialesc
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
comic, însă tragicul nu rezidă doar din farsa invocată, ci se constituie ca un sublimat al întregului. De asemenea, o altă dimensiune a sintezei o constituie osmoza dintre dramaturgie și momente. Filmul a incorporat o serie de momente precum O lacună, Situa‑ țiune, Grand Hôtel «Victoria Română», Un artist. O serie de personaje se topesc unul în celălalt pe baza stabilirii unui dublu etimon, temperamental și discursiv, așa că Nae din Situațiune devine totuna cu Lache din O lacună, iar Nae Girimea
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
momente precum O lacună, Situa‑ țiune, Grand Hôtel «Victoria Română», Un artist. O serie de personaje se topesc unul în celălalt pe baza stabilirii unui dublu etimon, temperamental și discursiv, așa că Nae din Situațiune devine totuna cu Lache din O lacună, iar Nae Girimea îl incorporează și pe frizerul anonim din Un artist. Detaliile amenajării locuinței lui Nae sunt recuperabile din felul în care este decorată locuința frizerului din Un artist, în galeria de kitschuri distingându-se o operă „originală” a
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
în fond malignă ca un fel de genă recesivă în codul genetico-estetic al personajelor caragialiene ? Constatăm că găsim personajele care să justifice aserțiunea, unul dintre ele este Nae din Situațiune, instalat într-un catastrofism delectabil, altul este Lache din O lacună. Sunt aceste două personaje în măsură să valideze teza ? Răspunsul nu poate fi un tran- șant „da” sau „nu”. Însă în mod cert, spiritul bășcăliei este recuperabil din acest inefabil care consituie aura perso- najului caragialian. Excesul nu este însă
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
gândului, gustul, dispoziția și, above all, buna dispoziție. Există, e adevărat, și monștri de erudiție, ca Iorga, Pico della Mirandola, atâția alții, fenomene amețitoare care parcă ar fi înghițit ca niște zmei toată știința lumii, dar și ei au, fatalmente, lacune enorme ; noi vedem numai știința lor uriașă, care ne dă gata, nu și ignoranța lor inevitabil nu mai puțin uriașă. Nu spun aceasta ca să-i scuz pe ignari (și nici pe mine însumi), ci dimpotrivă. Cultura ar trebui să ne
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
dat în petec nereușind să le enumăr pe toate cele 9 muze și atrăgându-mi pe bună dreptate replica mustrător dezamăgită : „Ah, și eu care auzisem că sunteți un om cult !”. Acolo nu aveai recurs la dicționar pentru a completa lacunele sau a decide un pariu. Oricum, nu numai în închisoare, dar mai ales acolo, sau în alte circumstanțe vitrege, memoria reprezintă antidotul deprimării. Nu pot fi deloc de acord cu celebrul vers al lui Dante : nessun maggior dolore... Cel puțin
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]