11,415 matches
-
pictează Guernica în semn de protest contra războiului și refuză orice compromis. Steib, Wolf și Hausmann se ascund prin provincie. Breton, Duchamp, Ernst, Léger și Mondrian se află în exil la New York. Brauner, Freundlich sau Nussbaum și alții sunt în lagăre, de unde cei mai norocoși evadează în lunile tulburi din 1940. Nussbaum moare la Auschwitz, iar Freundlich la Majdanek. În acest timp, pe pereții Muzeului Național de Artă Modernă stau spânzurate tablourile unui oarecare Dunoyer de Ségonzac.
Ce făceau pictorii francezi în timpul Ocupației () [Corola-journal/Journalistic/4198_a_5523]
-
s-a hotărît să-și scrie memoriile. Mai exact, să se analizeze pe sine însuși ca pe un posibil pacient. La șase ani, a fost salvat de la moarte de două femei, din care una va ține locul mamei dispărute în lagărele naziste, schimbându- i numele și implorându-l să tacă. Copilul nu-și dă seama de ce se întâmplă, dar aude mereu că e „periculos” sau „monstru”, amenințându-le viața, prin simpla lui prezență, oamenilor care l-ar fi primit în casele
Familia lui Boris Cyrulnik () [Corola-journal/Journalistic/4199_a_5524]
-
individuale în scop de persecuție politică sau din motive rasiale asupra populă��iei civile; ... f) Au ordonat sau organizat munci excesive sau deplasări și transporturi de persoane în scopul exterminării acestora; ... g) Comandanții, directorii, supraveghetorii și paznicii de închisori, de lagăre de prizonieri sau de internați politici, de deportați sau de deținuți politici, de lagăre sau detașamente de muncă obligatorie, care au supus la tratamente neomenoase pe cei aflați sub puterea lor; ... h) Ofițerii de poliție judiciară sau anchetatorii cu orice
LEGE Nr. 312 din 24 aprilie 1945 pentru urmărirea şi sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul tarii sau de crime de război *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106090_a_107419]
-
f) Au ordonat sau organizat munci excesive sau deplasări și transporturi de persoane în scopul exterminării acestora; ... g) Comandanții, directorii, supraveghetorii și paznicii de închisori, de lagăre de prizonieri sau de internați politici, de deportați sau de deținuți politici, de lagăre sau detașamente de muncă obligatorie, care au supus la tratamente neomenoase pe cei aflați sub puterea lor; ... h) Ofițerii de poliție judiciară sau anchetatorii cu orice titlu în chestiuni cu caracter politic sau rasial care au comis acte de violență
LEGE Nr. 312 din 24 aprilie 1945 pentru urmărirea şi sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul tarii sau de crime de război *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106090_a_107419]
-
mod ilicit, cu ocazia participării la conducerea războiului, în orice calitate, ori profitând de legătură lor cu asemenea persoane sau de legiuirile și măsurile de fapt cu caracter hitlerist, legionar sau rasial; ... m) Au ordonat sau inițiat înființări de ghetouri, lagăre de internare ori deportări din motive de persecuție politică sau rasială; ... n) Au ordonat edictarea de legiuni sau măsuri nedrepte de concepție hitlerista, legionara sau rasială, ori au practicat - cu intenție - o execuție excesivă a legilor derivate din starea de
LEGE Nr. 312 din 24 aprilie 1945 pentru urmărirea şi sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul tarii sau de crime de război *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106090_a_107419]
-
sfârșit întâlnirea lui Ravitch cu Gerda, în urmă cu patru ani. Mira, soția prietenului său, Yoram, îl dusese la ea. Ea îi vorbise despre această formidabilă ghicitoare din Jaffa, una adevarată, cu puteri psihice neobișnuite, care fusese născută într-un lagăr după război și adusă în Israel în copilărie. - Trebuie să o vezi înainte de a te întoarce la New York, îi spusese Mira, și cum el avea o slăbiciune pentru ea, și pentru că Mira îl lua prin surprindere de fiecare dată, Ravicth
Yosef Hayim Yerushalmi G I L G U L – fragment – by Adriana Gurău () [Corola-journal/Journalistic/3971_a_5296]
-
și Beauvoir în anii de imediat înainte de război. Onfray reamintește de colaborarea lui Sartre la un jurnal profascist și de faptul că Beauvoir a lucrat la Radio Vichy. Nici pretenția lui Sartre de a fi fost primul care a denunțat lagărele sovietice nu are mai mult temei. În realitate, el a polemizat cu David Rousset și Camus pe această temă. Despre minciunile legate de viața lor personală și de orientarea lor sexuală, mai bine să nu vorbim.
AntiSartre și AntiBeauvoir () [Corola-journal/Journalistic/3976_a_5301]
-
de animale în captivitate. Nu zici nimic despre existența anterioară în sînul coloniei a femelelor din aceeeasi specie. Erau, nu erau, care-i treaba? Evident pt toată lumea, cel mai mare procent de homosexualitate raportat la total e întîlnit în închisori, lagăre de concentrare, etc., unde sexele sînt segregate. Asta la specia umană. Cît despre pinguini...adevărat - nu erau la închisoare...erau la zoo.. “Homofob” e un termen inventat de homosexuali, nu uitați asta. În primul rand nu te-ai documentat prea
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
-
de război. în Ťorașul lui Matei Caragialeť, care, în pofida atîtor încercări, nu-și irosise farmecul, nici exuberanța, poposește un tînăr cu privirea tristă, ale cărui tăceri par să ascundă o experiență traumatizantă. Venit din Bucovina, Paul Antschel își pierduse în lagărele naziste amîndoi părinții și discreția lui asupra dramei ce l-a marcat adînc mărturisește un suflet bîntuit de fantasme. Este aici un cifru pe care îl vom identifica în obscuritatea tensionată pînă la paroxism a poeziei dezrădăcinatului Paul Celan. Deznădejde
Hermes și istoria literaturii by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/10089_a_11414]
-
Opinii > VIOREL ROMAN - INVAZIA BARBARILOR - 10 TEZE Autor: Viorel Roman Publicat în: Ediția nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului 1. Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană, Europa Centrală, e Pământul făgăduinței pentru afro-asiaticii dezorientați și disperați, după ce Lagărul ortodoxo-comunist și proiectul neoliberal-capitalist au eșuat lamentabil. 2. Un milion de mahomedani și idolatri vin în 2015 în Germania, nu în Rusia, Anglia/SUA. Internaționala comunistă, Solidaritatea socialistă, ca și egalitatea, speranța în bunăstarea, progresul neoliberal au dispărut fără urme
INVAZIA BARBARILOR – 10 TEZE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373777_a_375106]
-
poate într-o zi s-ar decide să se intereseze mai mult și de acea nenorocită parte a lumii care e țara noastră”. Despre aceeași stare jalnică vorbește Vintilă Horia, un alt epistolier prodigios, aflat în Italia, eliberat dintr-un lagăr german de trupele engleze: „Țara reală e în agonie.” E nevoie de crearea unei Românii peste hotare, „a unei patrii ideale, care mai curând sau mai târziu va înlocui patria care se stinge”. Atât Vintilă Horia, cât și Al. Busuioceanu
Un roman epistolar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13257_a_14582]
-
oricărui jurnal. Nihil sine Deo Prizonier de război, autorul călătorește pe jos, sau înghesuit cu multe alte suflete într-un vagon de tren, din nordul Moldovei, prin Basarabia (Fălești), în Ucraina, Harkov. Ajuns în Babilonul modern, este mutat dintr-un lagăr într-altul, de la o fabrică de sticlă la o termocentrală electrică ori o fabrică de cărămidă și peste tot aceeași foame, aceeași suprasolicitare fizică și psihică, atenuate însă printr-un refugiu constant în Cuvântul lui Dumnezeu. Îndeletnicirea principală îl urmează
LECTURI LA ZI by Iulia Argint () [Corola-journal/Imaginative/13615_a_14940]
-
dar dacă măcar câțiva vor înceta să trăiască și să moară insinguratate, ar fi minunat! Am scris toate astea cu gândul la acel “tataie” din spital, un sac de piele cu niste ochi speriați și triști, că ai supraviețuitorilor din lagărele de concentrare. Omul ăla nu avea nevoie de apă, ci de cineva... Cristian Grindei (pe blog, Sandman)
Ce-ar fi sa adoptam bunici? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19073_a_20398]
-
arheologice. Vechiul Capernaum - orașul ales de Mântuitorul drept centru al activității Sale (Mat. 4, 13), se află la granița dintre Galileeea și cele zece orașe păgâne. Datorită poziției centrale a orașului, în cuprinsul său se afla o vamă și un lagăr militar al legionarilor romani. Astfel, în afara populației băștinașe compusă numai din evrei, orașul mai era populat de către vameși, soldați, ofițeri superiori cum ar fi, de exemplu, centurionul (sutașul) roman și alți funcționar de stat (Mat. 8, 5 - 13; Marc. 2
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
Nuante > VREME DE O ÎNTREBARE Autor: Luminița Cristina Petcu Publicat în: Ediția nr. 1161 din 06 martie 2014 Toate Articolele Autorului Cum ar fi să privim din capătul unei străzi, baloanele colorate ca niște imense portocale albastre, cum evadează din lagărele de concentrare în a patra dimensiune. Într-o sîmbătă ploioasă în care și gri-ul doare. Referință Bibliografică: Vreme de o întrebare / Luminița Cristina Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1161, Anul IV, 06 martie 2014. Drepturi de Autor
VREME DE O ÎNTREBARE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360282_a_361611]
-
companiei românești de minerit, ca să-i ia locul și să facă mare profit rapid prin minerit ultramodern, ultrarapid și mega-poluant. Mă întreb cât mai durează până ce gabrielenii ăștia, aici, pe noile lor proprietăți din Munți Apuseni nu fac și un lagăr de reabilitare cu românii ce se opun proiectului RMGC iar pe doamna propagandistă de la centrul lor să o pună șefă? Ce ticăloși, câtă rapacitate, ce iad otrăvitor vor lăsa în urma lor! I-am dat dracului cu centrul lor după ce am
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (5) – ROŞIA MONTANĂ 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357228_a_358557]
-
să înceapă lupta pentru o altfel de viață, pe care și-a dorit-o, și-acum avea posibilitatea să construiască, piatră cu piatră, cărămidă cu cărămidă, edificiul spre care țintea. În Iugoslavia, domnul profesor Cunia petrece șase luni, în diferite lagăre de concentrare și de muncă forțată. După o perioadă scurtă de detenție la închisoare la Vârșeț și Biserica Albă, a ajuns în lagărul de concentrare de la Kovacica, de unde după aproximativ o săptămână a fost trimis cu un grup la muncă
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360650_a_361979]
-
cărămidă cu cărămidă, edificiul spre care țintea. În Iugoslavia, domnul profesor Cunia petrece șase luni, în diferite lagăre de concentrare și de muncă forțată. După o perioadă scurtă de detenție la închisoare la Vârșeț și Biserica Albă, a ajuns în lagărul de concentrare de la Kovacica, de unde după aproximativ o săptămână a fost trimis cu un grup la muncă, în minele de cărbuni de la Banovici. Aici s-a întâlnit cu doi dintre colegii de facultate - Genu Ștefănescu și Tiberiu Ionescu - care reușiseră
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360650_a_361979]
-
grup la muncă, în minele de cărbuni de la Banovici. Aici s-a întâlnit cu doi dintre colegii de facultate - Genu Ștefănescu și Tiberiu Ionescu - care reușiseră să treacă Dunărea înot (Sandu Ionescu fusese repartizat cu un alt grup, în alt lagăr de muncă). Deși condițiile de lucru și traiul erau acceptabile, fiecare dintre cei aflați acolo se gândea la o modalitate de evadare și de urmare a drumului ce avea să-i conducă spre prosperitate. „Oficialitățile iugoslave se purtau ca niște
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360650_a_361979]
-
Cunia reușește să evadeze, împreună cu câțiva „colegi”, dar sunt prinși și închiși la Tuzla. După o lună au fost mutați în Voivodina, aproape de granița cu România, la Zrenianin. Șederea la Zrenianin a fost mai lejeră, ziua se puteau plimba în interiorul lagărului, puteau socializa, se puteau cunoaște mai bine. În lagărul de la Zrenianin cunoscuse o seamă de oameni luminați, aproape de care timpul a trecut mai ușor și o oază de cultură regăsită în prezența unor persoane speciale, i-au făcut viața mai
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360650_a_361979]
-
prinși și închiși la Tuzla. După o lună au fost mutați în Voivodina, aproape de granița cu România, la Zrenianin. Șederea la Zrenianin a fost mai lejeră, ziua se puteau plimba în interiorul lagărului, puteau socializa, se puteau cunoaște mai bine. În lagărul de la Zrenianin cunoscuse o seamă de oameni luminați, aproape de care timpul a trecut mai ușor și o oază de cultură regăsită în prezența unor persoane speciale, i-au făcut viața mai ușoară. Printre aceștia se numărau: unul din discipolii lui
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360650_a_361979]
-
a pleca mai departe spre Vest capătă noi valențe și grupul de români face planuri de evadare. Rămâne în așteptarea unui moment favorabil, care vine de la sine într-o bună zi, când un lucrător de la fabrică îi ajută să părăsească lagărul: „Am pariat din nou pe șansă și am câștigat” - accentuează domnul Cunia. După ce grănicerii iugoslavi îi deposedează de toate bunurile valoroase ce le mai dețineau, ajung pe pământul italian. Parcă cineva din umbră mânuise mersul lucrurilor așa fel încât refugiații
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360650_a_361979]
-
incertitudini, Tiberiu Cunia și camarazii săi se simțeau liberi cu-adevărat. Însă, pentru fatalistul Cunia începea o perioadă care stătea sub semnul unei întrebări firești: „De ce am ajuns aici? Ce voi face? Dacă nu mă temusem de spaimele vieții de lagăr, îți dai seama că acum, cu atât mai puțin, astfel de întrebări m-ar fi speriat. Iar acum, cu mentalitatea mea fatalistă, mă pregăteam să înfrunt o realitate pe care n-o puteam controla, deși știam că multe, multe lucruri
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360650_a_361979]
-
depinde de mine! Vremea probei venise!” Trieste - Cinecitta - Grugliasco (Torino) - noi cordonate spre Vest! Se știa în cercurile intelectualității românești din diaspora că Franța este idealul occidental pentru desăvârșirea studiilor multora dintre refugiații acelor timpuri. Șase luni de viață în lagărele iugoslave fuseseră și pentru Tiberiu Cunia prilej de meditație, atât cât se putea medita în acele condiții de incertitudine, pentru făurirea unor idealuri de viitor. Primul pas era făcut: scăpase de Iugoslavia și ajunsese în Italia, care nu era altceva
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360650_a_361979]
-
medita în acele condiții de incertitudine, pentru făurirea unor idealuri de viitor. Primul pas era făcut: scăpase de Iugoslavia și ajunsese în Italia, care nu era altceva decât o poartă deschisă spre viitor. În Italia trece succesiv prin mai multe lagăre, începând cu cel de la Trieste, apoi la Cinecitta, lângă Roma și, în fine, la Grugliasco, lâmgă Torino. Era împreună cu Genu Ștefănescu și Tiberiu Ionescu - Sandu Ionescu făcând parte din alt lot. Profesorul Cunia își amintește acest episod: „Într-o seară
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360650_a_361979]