48,004 matches
-
masă strivită sub obscenități culinare. Le-am tradus flamanzilor că va trebui să trecem prin încercarea finală a terorismului ospitalier și că vom mânca foarte multe chiftele de măduvă, și supă din seu de oaie, și cârnați de cal, și lapte de iapă, și ochi și limbă inimă-mațe-creier de miel. în mijlocul castronului cu supă, un cap de miel jupuit rânjea spre noi ospitalier. Ajuns la încercarea ochiului de oaie, Luc s-a ridicat, galben-verziu, cu ochiul în gură, și a fugit
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
dejun în restaurantul hotelului, trei ouă ochiuri, îmi plac ouăle, doar prăjite, fierte nu (gândi: am preluat logoreea de la pictorul ăsta, fantastic, mă lansez în discuții fără cap și fără coadă, de parcă l-aș cunoaște de când lumea), un pahar cu lapte bătut, oamenii au fost amabili, mi-au spus că la cetate aș avea ce să fotografiez, am ajuns, iată-mă, am tras câteva cadre, niște copii zgubilitici - chiar, nu-i mai aud, poate că mămicile lor s-au plictisit de
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
lui Sâmpetru dându-i o cergă să se Învelească cu ea sub cerul liber. Când era de muls oile, bietele de ele Îl simțeau de om rău și n-aveau stare, așa că de multe ori Lupu răsturna donița și vărsa laptele pe jos.Dacă vreo oaie rămânea În urmă, nu se ducea după ea, ci o abandona acolo În pustietate, s-o sfâșie fiarele.Dacă vreun berbece șchiopăta, hotărât lucru, trebuia tăiat.Dacă un miel zbiera prea tare dupa maică sa
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Dar pentru că orice faptă obraznică trebuie pedepsită, Zmeul, privindu-l pentru ultima oară pe băiat, Îl atinse cu buzduganul și-l transformă Într-o floare micp, gingașă, cu frunzele-i verzi ridicate spre cer și cu petalele albe ca spuma laptelui. Exact așa cum fusese Ghiocel cu camășuța verde și cu pălărioara albă. Fetele repede l-au luat, au săpat un loc În grădină și l-au plantat acolo pe Ghiocel ca să nu se ofilească și să-și amintească mereu de el
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
de moarte. Și cu cât creștea, cu atât se făcea și mai frumos: era acum un tânăr cu părul negru ca pana corbului cu reflexii albastrii, avea ochii mari cu gene lungi și dese, obrazul Îi era alb ca spuma laptelui, iar buzele roșii ca cireșele de mai. Era Înalt și bine legat, cu mersul legănat. Mâinile-i aveau degetele lungi, iar pielea Îi era catifelata. Pe la balurile pe unde mergea, domnițele, prințesele, fetele de Împărați erau topite după el. Însă
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
cu gleznele lui fine! Ce urât mai arătau picioarele lui! Se înveli la loc și stătu liniștit cu fața în sus. Parcă îi trecuse amețeala și foamea îi dădea ghes. Atunci apăru, ca din pământ, Carmen. Ți-am adus niște lapte cald, o să-ți facă bine. Bău, era cald și bun, cea mai minunată licoare pe care o băuse vreodată. Îi cam tremura mâna, așa că, cu grijă, Carmen începu să-i maseze brațele și palmele. Încet-încet își revenea, o moleșeală plăcută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
carte de bucate de Sanda Marin și trecu la documentare. Cu vopsitul ouălor n-o să fie probleme, cozonacul și pasca o să le comande la mătușa lui Carmen, o să facă rost de un miel bun și poate de un purceluș de lapte. Se mai gândi la niște hribi și de la pescăria din Văleni o să ia ceva păstrăvi proaspeți. De băut, busuioacă, afinată, sucuri "eco"... Cu planul de bătaie pregătit, Petre se gândi să treacă pe la primar, să-l informeze despre ce făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
fost inginer la fabrica de mobilă din Văleni, un om foarte priceput, disponibilizat de jumătate de an din cauza problemelor fabricii. Petre reținu această informație și, preocupat de Paști, se interesă de un miel bun și eventual de un purceluș de lapte, "că-i vine familia de la București", badea Ion asigurându-l că în două-trei zile "produsele" îi vor fi "livrate la domiciliu". Mielul era cum nu se poate mai bun nici mic, nici prea mare, purcelușul era cum se cuvine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ploicică de primăvară, picăturile sunând vesele pe acoperișul casei. Au "servit" câteva aperitive în muzica ploii și în aerul proaspăt, apoi Petre i-a invitat la masă, unde îi aștepta, întins maiestuos, pe un fund mare de lemn, purcelușul de lapte, rumen și apetisant, cu mărul tradițional în gură. Petre pregătise și un ceaun cu cartofi prăjiți și murături, așa că din purcel, spre disperarea lui Toni, n-a mai rămas mare lucru. Și uite așa trecea timpul, cu amintiri, cu glume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
și din vara cealaltă se mută cu facultatea și cofetăria în altă parte!" Se apucă de pregătit bucate pentru Ana. Nu era mofturoasă, de mică mânca orice. Dar avea și ea preferințe: supă cu găluște, copănel cu piure, orez cu lapte. Pregăti totul și pentru restul zilelor își propuse să stabilească meniul împreună și să gătească tot împreună. Îi aranjă camera, lângă a lui, puse lenjerie nouă, prosoape noi în baie, îi puse flori pe noptieră și flori pe masa din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Tată, mi-am făcut atâtea planuri cu vacanța asta la tine! Și eu, fetițo, să nu crezi că o să stai degeaba. O să te pun la lucru. Dacă plătești bine... Da, o să te plătesc cu copănele cu piure și orez cu lapte! Bine! Dar, deocamdată, du-te și te odihnește puțin, când te scoli, mai vorbim. Tată, mi-am pregătit atâtea întrebări. O să-mi răspunzi? Domnișoară, sunt întrebări pe care copiii le pun părinților și aceștia nu vor sau nu știu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
singurătate. Mai vorbiră o vreme, apoi își luară rămas bun și plecară. În tot acest timp, Toni stătu de pază la poartă. După câteva zile, viața lui Petre și a Anei intră în normal: se sculau care când apuca, beau lapte proaspăt și mâncau pâine de casă unsă cu unt de țară și dulceață de afine, de mure, de zmeură sau cu magiun cu nuci, cercetau livada, trandafirii și apoi florile și grădina din spate, culegeau de acolo ce le trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
taică-său, negru, cu pieptul alb, dar cu o ureche și vârful cozii albe. Când se văzu scăpat din colții părintești, cățelușul începu să dea din coadă, învârtindu-și ca o morișcă vârful alb și privind cu ochii albaștri, de lapte, la Ana. Ana îl privi în extaz, îl luă în brațe, cățelușul o lingea cu limbuța lui roz pe față... Era o dragoste la prima vedere! Toni, care observă scena, era mulțumit de spectacol, gândind poate: "domnișoară, eu am stăpânul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
mare al celor crescute în gospodăriile particulare, unde se mai creșteau capre, păsări, iepuri. Situația s-a îmbunătățit de la 1 iulie 1973, când s-a înființat A.I. între C.A.P. Lespezi și C.A.P. Vânători, specializată în creșterea bovinelor pentru lapte și carne. Asociația Intercooperatistă Lespezi a ajuns în următorii ani de la înființare la 1200 de capete de vaci și junici/an. Se livrau 2800 hl de lapte și 4 tone de carne pe an. În perioada de tranziție, prin lichidarea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
între C.A.P. Lespezi și C.A.P. Vânători, specializată în creșterea bovinelor pentru lapte și carne. Asociația Intercooperatistă Lespezi a ajuns în următorii ani de la înființare la 1200 de capete de vaci și junici/an. Se livrau 2800 hl de lapte și 4 tone de carne pe an. În perioada de tranziție, prin lichidarea pripită a C.A.P.-ului și a S.M.A.-ului (1992) s-a renunțat la exploatarea pământului pe suprafețe întinse și a fost distrusă baza tehnică - materială
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
efectivelor odată cu desființarea sectorului zootehnic al C.A.P. Efectivele de ovine și porcine au crescut într-o oarecare măsură, dar se consideră că și în aceste cazuri producția este asigurată doar pentru nevoile gospodăriei și mai puțin pentru comercializare. Asigurarea cu lapte este considerată nemulțumitoare, având în vedere că o vacă în lactație revine la cca. 10 persoane. Densitatea animalelor este moderată, fiind de cca. 60 UVM/100 ha arabil, plus fânețe și respectiv 310 UVM/100 ha pășune, ceea ce indică posibilitatea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pe Mihaela Mocănița. Activitatea unităților veterinare se dezvoltă odată cu apariția unor unități zootehnice, precum cele de la C.A.P. Lespezi și mai ales prin formarea Asociației Intercooperatiste (1973), între C.A.P. Lespezi și C.A.P. Vânători, specializate în creșterea bovinelor pentru lapte și carne, ajungând la 1200 capete pe an. Asociația avea 6 gospodării, un atelier mecanic, punct sanitar-veterinar și o bază de furajere, amplasate pe locul fostei fabrici de sticlă. Directorii Complexului Intercooperatist, de la înființare (1973) și până la desființare (1992) au
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Slătineanu (Palmașu), Victor Paparău (Heci), Vasile Asofiei, Turcu, Nemțanu, Scutaru (Bursuc), frații Apostol (Buda) învață această meserie și o transmit încă din tată în fiu. Gospodarii satelor, în afară de oi pe care le țin iarna pe lângă casă, mai cresc vaci pentru lapte, porci pentru carne, iepuri de casă și păsări (găini, rațe, gâște, curci, pichiri). Mai rar, se cresc albine. Cei mai cunoscuți apicultori sunt: Petrea Baciu, Mihai Balotă, Alexandru Bostan, Ion Ursache, familia Nemțanu, iar, nu cu mult în urmă, au
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
întoarce cu îndurare. Când cădem la pocăință Și-L rugăm cu umilință Dar El ne zice nouă « De vreți, să vă iert vouă Iertați și voi pe greșiții voștri Cum citiți la Tatăl nostru». Da-o-ar Dumnezeu avere Izvor de lapte și miere. Da-o-ar prunci, feciori și fete Precum și nouă ne dete. Să-și verse Dumnezeu mila Dintr-un pumn să vă dea chila. Da-o-ar și inimă bună Să vă iubiți împreună Un trai bun să vă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a Consiliului Popular Iași, când s-a fundamentat așa-zisul „optim al dezvoltării economico-sociale”; - în 1992-1993 este șef serviciu de gradul II la Prefectura județului Iași. Lespezean de origine, a sprijinit refacerea comunei după război: construirea complexului de vaci cu lapte, a Serei Sericicole, sistematizarea centrului civic al Lespezilor, asfaltarea drumurilor județene din zonă. Visul inginerului Ion Rotaru a fost construirea unei noi fabrici de sticlă, motiv pentru care a adus specialiști să foreze teritoriul. După mai multe foraje pe Pârâul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
durerea a mai lăsat-o și îi este ceva mai bine. Acum câteva minute stăteam pe verandă. Privind răpăiala de-afară, încercam să-mi imaginez care vă sunt sentimentele. În clipa aceea, am auzit vocea mamei din sufragerie. -Am încălzit laptele. Vino, te rog! E atât de rece azi, c-a trebuit să-l înfierbânt. În timp ce beam laptele aburind, am vorbit despre artist. — Nu mă potrivesc deloc cu el, nu? — Nu, absolut deloc, răspunse mama, liniștită. Dacă ținem cont de faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Privind răpăiala de-afară, încercam să-mi imaginez care vă sunt sentimentele. În clipa aceea, am auzit vocea mamei din sufragerie. -Am încălzit laptele. Vino, te rog! E atât de rece azi, c-a trebuit să-l înfierbânt. În timp ce beam laptele aburind, am vorbit despre artist. — Nu mă potrivesc deloc cu el, nu? — Nu, absolut deloc, răspunse mama, liniștită. Dacă ținem cont de faptul că sunt capricioasă, că nu-mi displac artiștii și că, în plus, are și un venit substanțial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
neajutorată. — Și dreptul, și stângul. I-a prins pe amândoi. Mama este încă sănătoasă. Și are poftă de mâncare. Nu mai e nimic de făcut. — Nu-i adevărat. Nu poate fi adevărat. Dacă mănâncă mult unt și ouă și bea lapte, o să se însănătoșească, nu? Câtă vreme mai rezistă, febra o să-i scadă, nu? Să mănânce oricât din tot ce-i place. Nu asta am spus și eu? Mănâncă cinci roșii pe zi. — Roșiile sunt bune. Atunci? Își va reveni? — S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
sentimentul că și carnea mea va dispărea odată cu a mamei, dacă moare ea. De-acum încolo, gândeam eu, nu mă mai interesează nimic altceva. Nu vreau decât să-i dau toate bunătățile din lume: pește, ficat, ciorbă, supă, roșii, ouă, lapte... Ar fi bun niște tōfu... supă miso cu tōfu. Orez. Găluște din orez. O să vând tot ce am ca să-i cumpăr mamei mâncare. Am intrat în camera chinezească și am scos șezlongul pe verandă. De-acolo o vedeam bine pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
ochii, furios, cu dosul mâinii. În ziua aceea, Naoji a plecat la Tokyo să-i spună unchiului Wada despre starea mamei și să vadă ce se mai putea face. Când plecam de lângă mama, mă podidea plânsul. Când mă duceam după lapte în diminețile cețoase, când îmi aranjam părul la oglindă, când mă rujam... eram mereu cu ochii în lacrimi. Îmi zburau prin fața ochilor, ca niște imagini dintr-un film, clipele fericite pe care le-am petrecut lângă mama... câte un eveniment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]