3,375 matches
-
se oferă un mediu plin de căldură și Înțelegere În care copilul să-și poată actualiza posibilitățile. În acest context, psihologul nu este altceva decât un fel de catalizator care-l ajută pe cel din fața sa să-și valorifice disponibilitățile latente și să-și restructureze propria personalitate. În Încercarea de a ameliora comportamentul copiilor diagnosticați cu ADHD din Școala “Alexandru cel Bun” Iași am considerat necesară, În prima etapă, formarea echipei: cadrul didactic copil - părinți. Aceasta deoarece, alături de intervenția centrată pe
STRATEGII DE INTERVENȚIE PSIHOPEDAGOGICĂ LA COPIII CU ADHD. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
statu-quo-ului teritorial, stabilit prin prevederile Tratatelor de Pace semnate la Versailles, Saint-Germain, Trianon și Neuilly. Odată cu instalarea nazismului în Germania (ianuarie 1933), consfințita ordine europeană, stabilită de învingătorii primului război mondial, este supusă unor concentrice ambiții revizioniste, manifestate până atunci latent care, cu timpul, vor conduce la declanșarea celui de-al doilea război mondial. De asemenea, o serie de state ca Italia Japonia, inclusiv U.R.S.S., potrivnice Germaniei în prima conflagrație mondială, se vor apropia și se vor cristaliza într-o
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
unui curriculum • Orientarea umanistă dominantă în interpretarea curriculumului. • Accentuarea caracterului diferențiat. Aducerea în prim plan a valorilor din diferitele domenii. Prevederea explicită a condițiilor pentru construirea învățării. Includerea progresivă a noilor mijloace de informare, comunicare. • Trecerea de la un curriculum ascuns, latent, implicit (experiențe, acțiuni de educare și formare, intenționat sau neintenționat, observabil sau neobservabil, situații și evenimente inopinate, interese particulare manifeste, atitudini și credințe vehiculate în școală) la un curriculum rațional, explicit, proiectat, adaptat realului și progresului formării educaților. Combinarea a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Înglobează toate cazurile de carență maternală și paternală, inclusiv derivatele ale acestora cum ar fi: ¾ Carența completă (prin absența părinților sau ruperea de familie); ¾ Carența relativă (incluzând cazurile În care relațiile cu părinții sunt rare, intermitente sau provizoriu rupte); ¾ Carențe latente, În care prezența fizică a părinților este asigurată, Însă fără ca ei să ofere dragostea de care copilul are nevoie, datorită unei reacții de respingere sau ostilitate Îndreptată Împotriva copilului. Efectele carenței afective sunt cu atât mai grave și mai ireversibile
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
între diferitele ocurențe ale aceleiași teme muzicale au funcții narative ilustrate prin tranziția de la începutul în C minor la F diez major și revenirea în final la același C minor. Tarasti consideră, de asemenea, că narativitatea muzicii este o trăsătură latentă care se poate manifesta prin diferite modalizări și prin diferite moduri de interpretare ale operei muzicale. El crede că există artiști care au o anume abilitate de a interpreta narativ muzica, în sensul că unii pianiști sau violoniști ating instrumentele
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
între diferitele ocurențe ale aceleiași teme muzicale au funcții narative ilustrate prin tranziția de la începutul în C minor la F diez major și revenirea în final la același C minor. Tarasti consideră, de asemenea, că narativitatea muzicii este o trăsătură latentă care se poate manifesta prin diferite modalizări și prin diferite moduri de interpretare ale operei muzicale. El crede că există artiști care au o anume abilitate de a interpreta narativ muzica, în sensul că unii pianiști sau violoniști ating instrumentele
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
a treia Studii de caz / 111 Capitolul 7 Evoluția valorilor începând cu anii 1960 / 113 Demersul nostru / 113 Punerea în perspectivă istorică / 115 Autorii și actorii / 118 Noile valori și logica lor / 121 Valorile tradiționale / 135 Valorile centrale / 138 Valorile latente / 142 Capitolul 8 Apariția valorilor comune ale europenilor / 145 Perspectiva noastră / 145 Valorile europene / 148 Partea a patra Judecățile de valoare / 178 Capitolul 9 Ce sunt judecățile de valoare: natura și statutul lor / 181 Interesul studierii judecăților de valoare / 183
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
sunt observabile prin semne exterioare, după cum o plăcuță cu inscripția "proprietate privată intrarea interzisă" denotă atașamentul proprietarului pentru casa sa, un pumn ridicat semnalează o valoare politică, iar intonarea entuziastă a imnului național ne duce cu gândul la patriotism. Valorile latente nu se manifestă în cursul normal al vieții, dar în circumstanțe excepționale pot fi ridicate la rangul suprem. Solidaritatea, spre exemplu, puțin menționată în sondaje, mobilizează oamenii în cazul inundațiilor, al cutremurelor sau al oricăror alte catastrofe. Procesul de producere
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
la urcarea în ierarhie a unei valori. Astfel, într-un mediu anonim, oamenii tind să valorizeze convivialitatea. O condiționare a publicității sau propagandei, care persistă, poate să inducă o modificare, chiar dacă nu afectează valorile structurante sau bine înrădăcinate. Câteodată, valorile latente, care nu au avut repercusiuni asupra realității, se trezesc și incită la acțiune. 60 de ani de educație pentru formarea omului sovietic au refulat moștenirea diferitelor popoare ale URSS, dar nu au reușit să o facă uitată, iar naționalismele au
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
și să mobilizeze urmașii (transmițători, imitatori, discipoli, propagatori), ei se afirmă ca forță istorică reală. De acum, vor avea mai mult sau mai puțin ocazia de a introduce o schimbare, mai ales dacă noile valori răspund unei așteptări, unei aspirații latente sau deja exprimate. Capitolul 3 Valori universale și valori relative Capitolul consacrat schimbării valorilor lasă impresia că legea care guvernează existența acestora este tocmai schimbarea. Dacă am construi un tabel comparativ cu valorile care erau importante pentru predecesorii noștri în
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
a descoperi valorile unui public (spre exemplu, francezii sau germanii), ale unui grup (comercianții și meșteșugarii) sau ale unui actor (spre exemplu, partidul socialist). Iată câteva aspecte care trebuie analizate: Pentru fiecare valoare dată: -semnificația sa; -caracterul său explicit sau latent; -poziția sa ierarhică în cadrul sistemului de valori al actorului, al grupului sau publicului; -extinderea sa, zona de valabilitate; -intensitatea sa, încărcătura emoțională pe care o suscită; -forța sa de constrângere (valori imperative, obligații formale versus valori cu marjă mai mare
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
pe care tocmai am analizat-o. -B: valorile tradiționale, cărora noile valori li se opun și care au decăzut. -C: valorile centrale ale societății noastre, care pot avea suișuri și coborâșuri, dar care rămân permanente; ele sunt "transistorice". -D: valorile latente, care sunt mai puțin evocate, nu sunt bine clasate în anchete. Dar ele au o mare capacitate de mobilizare atunci când sunt contrazise sau luate în râs. Valorile reprezentate în tabelul 2 sunt pur și simplu enumerate. În paginile care urmează
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Permisivitate 10. Sexualitate 11. Intensitate 12. Hedonism 13. Timpul prezent 14. Convivialitate 15. Natură 16. Viață 17. Egalitate 1. Religie 2. Autoritate 3. Rigoare morală 4. Supunere 5. Datorie 6. Muncă 7. Responsabilitate 8. Fidelitate C. Valorile centrale D. Valorile latente 1. Dragoste 2. Familie 3. Prietenie 4. Onestitate 5. Demnitate 6. Reușită profesională 7. Proprietate 8. Consumerism 9. Siguranță 10. Activități de timp liber 11. Știință și tehnică 12. Progres 13. Democrație 14. Pace 1. Justiție 2. Solidaritate-fraternitate 3. Bunăvoință
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
granițelor noastre este privită cu reticență și e nevoie de argumente indiscutabile, precum o misiune umanitară, (eventual cu un mandat din partea ONU) sau aplicarea clară a dreptului de intervenție (impropriu numit "drept de ingerință") pentru ca aceasta să fie acceptată. Valorile latente Am constituit un al patrulea grup, în care figurează patru valori (există mai multe, cu siguranță): dreptatea (D. 1.), solidaritatea (D. 2.), bunăvoința (D. 3.) și bunătatea (D. 4.). Ele sunt prezentate în cuvântările publice sau în povestirile edificatoare. Cu
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
D. 3.) și bunătatea (D. 4.). Ele sunt prezentate în cuvântările publice sau în povestirile edificatoare. Cu toate acestea, ele sunt slab cotate în anchete și plasate mai degrabă la sfârșitul listei, prin comparație cu altele. Le-am calificat drept "latente" deoarece ele sunt prezente în conștiință în stare de somnolență. Ele se trezesc atunci când se produce un eveniment neașteptat, când se prelungește o situație considerată scandaloasă sau o când o situație sfârșește prin a provoca senzația de saturație. În aceste
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
107-109, 214 Unanimism, 163 V Valori centrale, 18-19, 121, 123, 139-140, 142, 177 Valori enunțate, 65-67, 72, 77-79 Valori etice, 9 Valori explicite, 20, 61, 78 Valori finale, 20, 30 Valori globale, 20 Valori instrumentale, 20, 30, 83, 126 Valori latente, 21, 28-29, 61, 121, 123, 142-143 Valori-mamă, 77, 79, 98 Valori morale, 20, 54, 140 Valori proclamate, 31, 117 Valori programate, 32, 78, 140 Valori sectoriale, 20 Valori specifice, 18, 79, 152-153 Valori structurante, 19-20, 28, 31, 62-63, 79, 135
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
între diferitele ocurențe ale aceleiași teme muzicale au funcții narative ilustrate prin tranziția de la începutul în C minor la F diez major și revenirea în final la același C minor. Tarasti consideră, de asemenea, că narativitatea muzicii este o trăsătură latentă care se poate manifesta prin diferite modalizări și prin diferite moduri de interpretare ale operei muzicale. El crede că există artiști care au o anume abilitate de a interpreta narativ muzica, în sensul că unii pianiști sau violoniști ating instrumentele
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
sunt și au fost întotdeauna motiv de liant și falie, început și sfârșit: simpla invocare a lor poate să mobilizeze masele, să tulbure societățile sau să le lege. Schimbarea socială, ca o temă, a reprezentat întotdeauna cel puțin o dimensiune latentă a analizelor sociologice fie că ele au fost dedicate micro- sau macrosocialului. Despre identitate s-a spus nu de puține ori că este un subiect emblematic al ultimelor decenii. Tratate laolaltă, cele două teme capătă o relevanță deosebită, deoarece nu
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Smith (1976:10) arată că "schimbarea este o succesiune de evenimente care produc în decursul timpului modificări sau înlocuiri ale unor pattern-uri sau unități cu altele noi". Schimbarea socială ca o temă a fost întotdeauna cel puțin o dimensiune latentă a analizelor sociologice fie că ele au fost dedicate micro- sau macrosocialului. De fapt nici o teorie asupra socialului nu poate pretinde că este adecvată, dacă nu reușește să ofere o explicație pentru variație, transformare și schimbare. Orice analiză a unei
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și contexte, adică simt împreună sau au aceeași trăire: "Simțirea comună nu este trăită cotidian, zilnic și în actele obișnuite ale unei societăți, ci numai în anumite momente și cadre" (Bădescu, 1997:72). În absența acestor cadre, simțirea comună rămâne latentă. Cadrele noologice nu fac parte din planul fizic, ele sunt realități spirituale, sunt "unități transcendentale de sens, de înțelegere, nu de substanță" (Bădescu, 1997:72). Odată ce latențele s-au "descărcat" prin trăire comună în "cadre noologice", acestea devin "nuclee în
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
profunzimea și amploarea trăirii alcătuiesc împreună criteriul de realitate; "câtă trăire, atâta realitate", spune autorul (Bădescu, 2002:166). Sinteza acestor trăiri îmbracă forma unor cunoașteri spirituale care pot fi numite învățături. Fiecare cadru noologic "își atașează totodată o învățătură sufletească latentă, o învățătură pentru suflet" (Bădescu, 1997:96). Învățătura este "nucleul" unei trăiri, deoarece trăirile din varii orizonturi temporale se fixează în cadrele noologice sub forma învățăturilor. Timpul acesta al "descărcărilor" latențelor prin trăiri în cadre noologice este un timp al
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
actualizare și, deci, realitate. De aici decurge modul în care poate fi studiată identitatea, și anume prin studiul actualizării cadrelor noologice. Perspectiva noologică adaugă la dimensiunile identității colective, indicate în capitolul anterior, un nou palier, cel al orizonturilor profunde, inconștiente, latente. De aici vine și postularea permanenței, pe acest nivel, a unor cadre spirituale, activabile prin trăire la nivelul realității intersubiective. Identitatea colectivă se fixează în aceste cadre în cursul momentelor de trăire intersubiectivă profundă, spirituală, precum sărbătorile, opera eponimă, rugăciunea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
hic tempus 21. Având ca reper aceste idei și luând în considere palierele 22 evidențiate de Bădescu (2005:440) în definirea identității naționale, apreciem în continuare că dimensiunile axiologică, ideologică, a memoriilor colective, miturilor, simbolurilor, tradițiilor, religioasă ș.a. aparținând planului latent al identității socioculturale vor ajunge pe nivelul actualizărilor, în urma negocierii intern-extern în contexte concrete 23, sub forma atitudinilor, discursurilor sau comportamentelor. Așadar, axa pe care realizăm construcția conceptului are la poli latența și actualizarea (planul intereselor lumești). De aici decurge
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pe care realizăm construcția conceptului are la poli latența și actualizarea (planul intereselor lumești). De aici decurge și definiția pe care o propunem: identitatea socioculturală este rezultatul unui proces continuu de identificare, similară cu a celorlalți, cu elemente aparținând dimensiunii latente (valori, memorii colective, simboluri ș.a.), actualizate prin și în anumite (și nu alte) trăiri (emoții, atitudini ș.a.), cogniții, reprezentări sau acțiuni sociale (fie ele discursuri sau comportamente). O imagine statică a procesului descris mai sus, în care sunt implicate numai
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
următor (Figura 7): Figura 7. Identitate și identificare socioculturală Din punct de vedere empiric, încercăm ca identitatea socioculturală să fie o noțiune pragmatică, demetaforizată, cu ajutorul căreia încercăm să "pipăim" sau să surprindem în planul actualizărilor, al concretului acțiunii umane, dimensiunea latentă a existenței. Orice măsurare se va face în consecință pe acest nivel al actualizărilor, al identificărilor. 5.2.2. Schimbare, identitate-nucleu și identitate proteică Am arătat, până aici, pe de o parte că studiul identității socioculturale este un studiu al
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]