1,291 matches
-
pune În intervenții divină, se simte pe alocurea În această operă contactul cu actualitatea cu viața poporului». (CI. IX, II, pag. 48). Se citează apoi versuri ca: «Mi-ai suit păgânu-n ceafă Cu rău ce ne fac și ne cer leafă» În care se simte ecoul experienței proprii și a durerii pentru suferințele țării, precum și tendința caracteristică vremii spre eliberarea de jugul otoman. Sau versuri ca: «Să nu vă părăsiți colacii și să judecați săracii» În care, În direct, apare ceva
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
localitate a fost efectuată tot din resursele bugetare comunale. Conform statului de plată pe luna aprilie 1902, la începutul secolului al XX-lea, Poliția Bacău avea un număr de 77 de angajați, conform următoarei organigrame de personal: patru comisari (cu leafă impozabilă de 140 lei lunară, trei subcomisari (113 lei), un copist (70 lei), un comandant (100 lei, plus 30 lei diurnă), doi ofițeri (60 lei, plus 30 lei diurnă), un agent special de siguranță (62 lei) și 65 de sergenți
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
consiliului comunal. În conformitate cu prevederile decretului-lege din 27 decembrie 1918, funcționarii comunali au beneficiat de o consistentă mărire a veniturilor. Astfel, pe lângă salarii și diurne, funcționarii șiau sporit veniturile cu „alocațiile de scumpete” - suplimente financiare acordate angajaților administrației locale, pentru armonizarea lefurilor cu ritmul alert de scumpire a produselor. Ulterior, datorită inflației galopante, guvernul României a decretat, prin legea din 8 septembrie 1919, „sporirea retribuțiilor lunare, doar pentru funcționarii statului și militari, cu 60%, 50%, 40%, după categoriile de salarizare”. În perioada
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
60%, 50%, 40%, după categoriile de salarizare”. În perioada interbelică, după unificarea administrativă din anul 1925, salarizarea a fost reglementată în conformitate cu normele legislației de încadrare a funcționarilor comunali - articolele 100, 386, 388 din legea de unificare administrativă. Retribuția funcționarilor cuprindea „leafa de bază, ajutorul de familie, indemnitatea de chirie și indemnizațiile de scumpete”. Prin articolul 41 din legea contabilității publice consiliilor comunale le era refuzat dreptul de a mări alocațiile de personal prin intermediul creditelor suplimentare. La calcularea remunerației se avea în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
atunci, subsecretar de stat la Ministerul de Finanțe -, a rămas, în esența ei, valabilă până în anul 1948. Conform aprecierilor din Memoriile specialistului din domeniul financiar, „grila a pus capăt anomaliei ca funcționari identici de la ministere diferite să fie plătiți cu lefuri diferite”. Noua lege a salarizării a provocat numeroase nemulțumiri, mai ales din partea funcționarilor cu salarii mici. Datele statistice indică faptul că „în administrația centrală existau 54 de funcții - 0,12% din total - care erau retribuite cu salarii mai mari de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mai multe elemente la îndemână și pentru că dorim să îndreptăm lucrurile. Consider că și în felul acesta de a judeca problemele, că orice critică împotriva unei măsuri sau alta, orice manifestare că nu-i ajunge brânza, că nu-i ajunge leafa, imediat o considerăm acțiune dușmănoasă. Eu am considerat că de mult am depășit stadiul acesta, tovarăși. Că dacă o să ne ocupăm în continuare să strângem fiecare fleac, că a spus unul că n-a găsit ceapă pe piață și în loc să
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Epitropiei. Este caracteristică denumirea de fizic al mănăstirilor Agapia, Văratec, Neamț, care, mai târziu, a dispărut, postul denumindu-se de medic al mănăstirilor Agapia, Văratec și Neamț. În 1851, medicul care ocupa acest post, dr. Fleischer, a demisionat, motivând că leafa nu-i ajunge lui și familiei, fiind necorespunzătoare unor atribuții atât de extinse ca aceea de a lucra zilnic la spitalul din Tg. Neamț, dar și de a vizita mănăstirile menționate, "care trebuiesc vizitate de două ori pe săptămână și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
oficialitate, la judecăți, mai menționează: "Numărul judecătorilor... nu era hotărât, schimbându-se în tot cursul anului". În timpul cercetării sale (a lui Moroiu, n.n.), afirmă că "erau 12, dar că niciodată nu se întruneau mai mult de 3 sau 4, din cauza lefii mici. Lipsiți de orice cultură juridică, ei pronunțau hotărârile folosindu-se numai de puținele cunoștințe dobândite prin practică". Ne putem cu ușurință imagina, într-un asemenea cadru, pe bolnavul psihic inculpat atât de frecvent în cauze penale. El urma, deseori
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sacrificiu, prin care salariile au fost diminuate cu 10-25 % și blocarea plății pensiilor. PNL-Gh. Brătianu a ridicat problema pensiilor neplătite, în ședința Senatului din 6 martie 1931, prin cuvântul lui Arthur Văitoianu, care a arătat că, deși fuseseră reținute din lefurile funcționarilor, sumele necesare nu fuseseră vărsate în bugetul Casei generale de pensii. În consecință, pensionarii au rămas cu pensiile neachitate. Reprezentantul georgiștilor cerea ministrului de Finanțe să explice cauzele care au determinat această situație și să precizeze soluțiile vizate de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
au devenit pseudodefinițiile despre "sufragiu universal" ("A!, înțeleg! Bate în ciocoi, unde mănâncă sudoarea poporului suveran" Ipingescu ), despre Republică ("mai întâi și întâi, că dacă e republică nu mai plătește nimenea bir... Al doilea, că fiștecare cetățean ia câte o leafă bună pe lună, toți într-o egalitate" Leonida ), despre lege de moratoriu ("Lege de murături ... Adicătele niminea nu mai are drept să-și plătească datoriile" Leonida). Corelate clișeelor gestuale și psihice, cele verbale fac din personajele lui Caragiale, așa cum se
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
anii 1980, muncitorii cu viză temporară din Germania erau ținuți pe loc În posturi și cu salarii de Începători. S-au descurcat cât au putut de bine, trimițând cea mai mare parte din câștiguri acasă: indiferent cât de mică era leafa lor În mărci sau franci, ea valora mult mai mult decât ce-ar fi câștigat În satele de origine. Situația lor semăna cu cea a unui personaj caricaturizat subtil În filmul lui Franco Brusati Pane e cioccolata (1973): chelnerul italian
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
deveniseră, neîndoielnic, o povară. Orice lucrător german care Își pierdea slujba primea timp de 32 de luni 60% din ultimul pachet salarial (67% dacă avea un copil). După care ajutorul lunar de șomaj scădea la 53% (respectiv 57%) din ultima leafă - pe termen nelimitat. Nu este clar dacă această plasă de salvare Îi făcea pe oameni să nu-și mai caute de lucru. Dar Își avea prețul ei. Un hățiș de regulamente menite să apere interesele salariaților Îi Împiedicau pe angajatorii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
țigani fiind de 348. Pentru eliberarea lor, el pretinde ca despăgubire din partea statului, de fapt a contribuabilului român, suma de 1.100 galbeni, câte 3 galbeni și ceva pe cap, iar în lei 13.541,45 „cursul hacului” (hac = salariu, leafă). Documentul menționează preocupările robilor la rubrica Meseria ce are, ei fiind scripcari, cobzari, doboșari, ciobotari; pentru cei mai mulți apare mențiunea nu are, însemnând că erau folosiți ca lucrători în agricultură. În baza Legii Rurale din august 1864, partea de nord a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Casa Rurală încă de acum a unui agronom plătit de noi cu retribuțiunea ce se va fixa de Casa Rurală; iar în caz de neplată de către noi, ea se va plăti de către Casa Rurală în contul nostru și încasarea acestei lefi va fi urmărită de Casa Rurală în același mod ca și anuitatea”, adică prin încasatorii statului. Agronomul numit de către Casa Rurală a fost Eugen Podoabă, despre el locuitorii păstrând aprecieri și amintiri extrem de pozitive. Mai târziu, agronomul Podoabă va accede
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
15, pe moșia Torcești; -cantonul nr. 16, pe moșia Torcești și Blăjeri. După cum se poate constata în contextul dat, noțiunea de canton semnifică un segment de șosea atribuit unei persoane angajate în postul de cantonist, pentru lucrări de întreținere cu leafă. Vedem că pe teritoriul comunei noastre figurează șase asemenea cantoane. Că avem de-a face cu porțiuni de șosea și nu construcțiile ce vor purta același nume ne dăm seama și din alte hârtii, în care găsim specificate materialele necesare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din comunele sătești, simțind trebuința imperioasă a înființării de scoale, vor a contribui cu plăcere la înființarea și întreținerea lor”, dar prefectul cere îndrumări asupra modului cum trebuie să procedeze din punct de vedere bugetar și „a-mi desluși dacă leafa profesorului se va plăti din fondurile statului [...] și dacă casa și celelalte vor fi la dispozițiunea școalei vor putea comunele avea îndată profesori plătiți de statu ?”. În acest timp se înregistrează cereri de demisie de la unele școli deja în funcțiune
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]