1,571 matches
-
se-ncrede orbește-n mofturile d-voastră și cu tripotajuri ovreiești de bursă, care suntem noi proști și nu ne-nvățăm odată minte ca să venim, mă-nțe- legi, și să ne revoltăm... da ! să ne revoltăm !”. Discursul mustește de violență, însă Lefter îl împrumută cu tropi cu tot discursului politic reprodus până la saturație în gazete. Revoluția îndreptată împotriva exploatării, revoluție condi mentată cu antisemitism constituie expresia acestui radi calism de școală nouă. O altă sintagmă fixează por- tretul-robot al omului-masă, „omul care
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
și tropii care imprimă frazei o curgere domoală asemeni unei ape în care se topește reflecția melancolică asupra derizoriului existenței. Cei doi soți își consumă nebunia separat, fie- care cu propriul blocaj maniacal. Aripa nebuniei i-a atins pe amândoi, Lefter a devenit una dintre acele figuri bizare, dar benigne pe care orașul le adăpostește, iar soția sa călugărită revine la violența care a marcat-o, aceea a spar- gerii farfuriilor de către Lefter, în încercarea de a recupera din cioburi principiul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
maniacal. Aripa nebuniei i-a atins pe amândoi, Lefter a devenit una dintre acele figuri bizare, dar benigne pe care orașul le adăpostește, iar soția sa călugărită revine la violența care a marcat-o, aceea a spar- gerii farfuriilor de către Lefter, în încercarea de a recupera din cioburi principiul de ordine a unei existențe sfărâmate. Tonul ușor elegiac, meditativ, în prelungirea unei état d’âme creează rama romantică care amplifică elementul anecdotic aducându-l la condiția unui fapt universal. „Tot într-
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
strategiile discursive ale unui tip de literatură, literatura romantică, să observăm efectele și să trăim această dilatare a personajului prin intermediul stimulării și deopotrivă a simulării afectului. Apoi retrage minciuna romantică lăsându-ne în fața unei dileme : ce s-a întâmplat cu Lefter, cu acest mic funcționar ? Acest narator ne refuză accesul la metafizică, împiedică istorioara sa să devină un exemplum, blochează accesul la lirism și elegiac, și ne oferă un non-sens, o farsă. Sunt aici premizele literaturii moderne acolo unde sensul dis-
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
De remarcat faptul că anumite note parodice abia se disting, atât de bine topit în restul nara- țiunii este fragmentul de sensibilitate romantică. Există în acest text foarte scurt scandând etapele unei crize de isterie, câteva figuri esențiale pe care Lefter le incarnează pasager. Trebuie spus că ele nu sunt decât virtualități, potențialități accesibile preț de un moment, de o străfulgerare, tot atâtea fețe spectaculos ivite pe chipul acestui mărunt funcționar ministerial. Care sunt acestea : torționarul, cel care ar fi dispus
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
atribuie un rol special de conducere. Bădia Ilie Gârneață , pe vremuri admirabil luptător, era mult prea „moale”. Radu Mironovici, dârz la datorie, n-a avut nici el însuși altă veleitate decât de a lupta în Legiune și pentru ea; Mille Lefter și Inginerul Blănaru erau luptători modești, desigur nu lipsiți de valoare personală, dar necorespunzători unui post de conducere. Corneliu Georgescu, superior celorlalți prin energia și calitățile sale intelectuale, nu cred că ar fi putut strânge în jurul lui marea masă legionară
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Laurențiu Scarlat, Michael Schafir, Ștefan Stănciugelu, Doina Ștefănescu, Andrei Țăranu, Sergiu Vintilă, Mihaela Vlăsceanu, Elena și Cătălin Zamfir. Mulțumesc jurnalistelor și jurnaliștilor care mi-au încurajat și găzduit articolele din acest volum: Gabriela Adameșteanu, Rodica Palade, Revista 22, Ion Bogdan Lefter, aLtitudini, Sabina Fathi, România Liberă, Carmen Mușat, Observator cultural, George Arun, Curentul, Daniela Teodorescu, Avantaje, Andrei Pleșu, Mircea Vasilescu, Cristian Ghinea, Dilema veche. Mulțumesc mamei mele, Emilia, și memoriei tatălui meu, Mihai Bîrsan, pentru bunul lor simț de cetățeni, pentru
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
din În vreme de război, după o lungă perioadă de îndoială asupra putinții reîntoarcerii fratelui său, căruia i-a luat averea, înnebunește când aces-ta apare. Compoziția atât de înveselitoare pentru mulți Două loturi e de fapt o serioasă dramă. D. Lefter Popescu, umil impiegat strivit de mediocritatea existenței, a câștigat loturile cele mari la două loterii. Însă a rătăcit biletele. Cercetările pentru descoperirea loturilor, făgăduielile și umilințele d-lui Lefter sunt etape savante ale disperării. Surescitarea atinge faza mâniei teatrale când
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pentru mulți Două loturi e de fapt o serioasă dramă. D. Lefter Popescu, umil impiegat strivit de mediocritatea existenței, a câștigat loturile cele mari la două loterii. Însă a rătăcit biletele. Cercetările pentru descoperirea loturilor, făgăduielile și umilințele d-lui Lefter sunt etape savante ale disperării. Surescitarea atinge faza mâniei teatrale când eroul află că vesta în care se bănuia a fi biletele fusese schimbată la o chivuță pe farfurii. Platitudinea obișnuită a lui Lefter, exasperată, dă un patos burlesc. După
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
loturilor, făgăduielile și umilințele d-lui Lefter sunt etape savante ale disperării. Surescitarea atinge faza mâniei teatrale când eroul află că vesta în care se bănuia a fi biletele fusese schimbată la o chivuță pe farfurii. Platitudinea obișnuită a lui Lefter, exasperată, dă un patos burlesc. După atâta zbucium, Lefter suferă alt șoc: găsește biletele. Acum devine euforic, și într-o petiție țanțoșă își dă demisia din slujbă. Îl aștepta o lovitură și mai grozavă. Biletele câștigase dar... viceversa. Aruncat pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
savante ale disperării. Surescitarea atinge faza mâniei teatrale când eroul află că vesta în care se bănuia a fi biletele fusese schimbată la o chivuță pe farfurii. Platitudinea obișnuită a lui Lefter, exasperată, dă un patos burlesc. După atâta zbucium, Lefter suferă alt șoc: găsește biletele. Acum devine euforic, și într-o petiție țanțoșă își dă demisia din slujbă. Îl aștepta o lovitură și mai grozavă. Biletele câștigase dar... viceversa. Aruncat pe rând de la supliciul disperării la cel al speranței și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Acum devine euforic, și într-o petiție țanțoșă își dă demisia din slujbă. Îl aștepta o lovitură și mai grozavă. Biletele câștigase dar... viceversa. Aruncat pe rând de la supliciul disperării la cel al speranței și înapoi, sufletul mediocru al lui Lefter nu mai poate suporta șocul și cade într-o incoerență violentă și demențială, plină (efect tragicomic) de toate locurile comune ale indignării burgheze. Tema așteptării anxioase, înnoită prin amănuntul sinuciderii, se regăsește în Inspecțiune. Anghelache, casier impecabil, se omoară în preajma
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Uciși, duși în temniți, de vii arși pe rug. Pornise furtuna, prigoane prin țară, Legenda nu spune câți morți au căzut, Ne spun doar bătrânii c-ar fi cimitire De morți fără cruce și fără de scut.” (Legenda Nicadorilor de Simion Lefter) Suntem dezrădăcinați. Omul, zidire dumnezeiască, izvor continuu de apă lină, nu mai curge în matca sa. Ochiul său limpede, cu care scruta văzduhul și sfredelea zări, s-a ofilit. Departe, tot mai departe, frumuseți divine se afundă, înstrăinându-l pe
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
pentru Caragiale, introd. edit., Ploiești, 2003 (în colaborare). Repere bibliografice: C. Negreanu, „Comentarii stilistice și literare”, LL, 1983, 3; Ion Popescu-Sireteanu, „Comentarii stilistice și literare”, „Revista de pedagogie”, 1984, 5; Elena Tacciu, Instrumente de lucru, CNT, 1984, 11; Ion Bogdan Lefter, O lume într-o carte, RL, 1984, 19; Ion Bălu, Convorbiri colegiale, RL, 1993, 14; Constantin Hârlav, Comentariile Tătaru, „Prahova”, 1993, 944; Arleen Teodorescu, O carte pentru studenți, „Azi. Fețele culturii”, 1997, 222; V. Fanache, Enigmaticul Caragiale, ST, 1998, 2-3
TATARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290096_a_291425]
-
manifest de conștiință, AFT, 1982, 9; Nicolae Manolescu, În vârful picioarelor, RL, 1982, 44; Valentin F. Mihăescu, „Scrisori de acreditare”, LCF, 1982, 52; Horia Bădescu, Discreția înțelepciunii, ST, 1982, 12; Adrian Popescu, Limbajul de sub limbaj, TR, 1983, 10; Ioan Bogdan Lefter, Dincolo de suprafața lucrurilor, CL, 1983, 8; Cristian Livescu, Viața poeziei, ATN, 1983, 9; N. Steinhardt, Buchet de cucută, RL, 1984, 17; Al. Călinescu, Poeții și „înalta fidelitate”, CL, 1984, 7; Cornel Regman, Poezia „substituirilor”, VR, 1984, 9; Al. Cistelecan, „Substituiri
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
Serii, 20-23; Constantin Pricop, „Critică la persoana întâi”, CL, 1983, 10; Gheorghiu, Reflexe, 119-121; Grigurcu, Între critici, 140-143; Paleologu, Alchimia, 156-162; Raicu, Fragmente, 395-401; Simion, Scriitori, III, 562-567; Cristea, Fereastra, 113-118; Doina Uricariu, Scrisul îndrăgostit, RL, 1989, 4; Ion Bogdan Lefter, Un om liber, CNP, 1990, 6; Leontin Cupăr, Prin alții spre sine (interviu cu N. Steinhardt), F, 1991, 1; Nicolae Manolescu, Nopți și zile, RL, 1991, 17; Ovidiu Pecican, Fericitul Nicolae, ST, 1991, 4; Florin Berindeanu, Mona(r)hia superioară
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
1997, 7; Borbély, Xenograme, 148-151; Mircea A. Diaconu, Biblioteca din Nord, CL, 1998, 8; Ioan Moldovan, Din cărțile locului, F, 1999, 11-12; Radu Voinescu, Indivizibilitatea visului, LCF, 2000, 6; Ioan Moldovan, Obstinatele iluzii, F, 2000, 4; Grigurcu, Poezie, II, 513-517; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 233-235; Nicolae Oprea, Timpul lecturii, Cluj-Napoca, 2002, 349-352; Vasile, Poezia, 313-315. A. Tr.
ŢEPELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290149_a_291478]
-
1997, 3; Ruxandra Ivăncescu, Chinuitul Max Blecher și tânărul Radu Țeposu, VTRA, 1997, 3; Borbély, Xenograme, 107-109; Ion Simuț, Lamento la moartea unui prieten, F, 1999, 11-12; Memento Radu G. Țeposu, VTRA, 2000, 5; Dimisianu, Lumea, 461-464; Grigor, Moromete, 59-63; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 236-238; Manolescu, Lista, III, 424-430; Petraș, Panorama, 619-622; Popa, Ist. lit., II, 1126; Dicț. scriit. rom., IV, 632-634; Nicolae Oprea, Timpul lecturii, Cluj-Napoca, 2002, 349-352. M. S.
ŢEPOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290153_a_291482]
-
1969, 1; Adrian Popescu, „Ierburi și raze”, ST, 1974, 6; Eugen Dorcescu, „Ierburi și raze”, O, 1974, 30; Felea, Aspecte, II, 151-154; Petru Poantă, Cercul Literar de la Sibiu, Cluj-Napoca, 1997, 21; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 325; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 240-241; Popa, Ist. lit., II, 389; Dicț. scriit. rom., IV, 638-639. G. Dn.
ŢION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290191_a_291520]
-
Simuț, Arena actualității, Iași, 2000, 227-232; Tudorel Urian, Proza românească a anilor ’90, București, 2000, 163-167; Simion Bărbulescu, Câteva debuturi în roman, CL, 2001, 4; Marian Barbu, Trăind printre cărți, I, Petroșani, 2001, 109-110; Bârna, Comentarii, 105-119; Cristea-Enache, Concert, 246-252; Lefter, Scriit. rom. ‘80-’90, III, 241-243; Vasile, Proza, 316-321; Oana Soare, Fratele nostru geamăn, CC, 2002, 11-12; Cristian Măgură, Luciditate și „cenușiu” literar, RL, 2003, 5; Nicolae Bârna, De la „Moși” la „Mall”, o omagiere creatoare, CC, 2003, 1-2. N. Br
ŢIRLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]
-
Călinesciene” au impus în programul acestora și un divertisment sportiv. Bineînțeles: fotbal, cu treceri imprevizibile de la seriozitate la parodie. Echipele s-au numit, după culoarea tricourilor, Roșii și Albaștrii. Din prima au făcut parte N. Manolescu, Laurențiu Ulici, Ion Bogdan Lefter, Radu Călin Cristea, Ion Țăranu, Mircea Martin. Din cealaltă: Mihai Zamfir, Alex ștefănescu, Dan Culcer, Bogdan Ulmu, Ovidiu Genaru, Valentin Lozincă (actor la Teatrul de Animație Bacău). S-a jucat pe jumătate de teren, scorul final fiind de 11-3 pentru
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de reclamații și denunțuri. Se purta nepoliticos și brutal, iar bietul Petrașcu trebuia să suporte fără să crâcnească toate necuviințele acestui personaj sinistru, în 7 iulie 1941, sosește la Rostock un tren de 90 de legionari, sub comanda lui Mile Lefter. Erau legionari, care locuiau prin diferite orașe ale Germaniei. Probabil, în urma unui denunț de la București, au fost culeși de la Berlin și alte localități și trimiși la Rostock. Acum numărul legionarilor aflați la Rostock se ridicase la aproape 200. Noii veniți
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în adevăr, după ce s-au alertat de dispariția lui, am fost scoși în fața mitralierelor și amenințați cu împușarea dacă nu ne desolidarizăm de el. în fața acestei presiuni și amenințări au cedat câțiva, din nenorocire oameni de vârf: C. Papanace, Mille Lefter, Ilie Gârneață și alți câțiva. Cei mai puțin importanți - ca noi - am rezistat, amintindu-ne de cele spuse de Comandant. Nu ne-am desnădăjduit și le-am păstrat respectul cuvenit și celor care ar fi putut fi pentru noi „piatră
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
să-și ia lucrurile personale. La ora 11 sunt îmbarcați în autobuze și transportați la restaurantul „Sportpalast”, unde sunt încartiruiți în sala cea mare. Pe la ora 5 intră pe ușă un alt grup, în frunte cu Comandantul Bunei Vestiri, Mille Lefter. Se găseau acum în sala mare a restaurantului în jur de 130 de legionari, toți animați de euforia revederii după multă vreme. Se trece la identificarea fiecăruia, cu toate datele necesare și cu predarea legitimației de la fabrica Heinkel. La 11
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
se întâmple în hățișul împrejurărilor în care fusese implicat și pentru ca antipatia, care și-o atrăsese din partea germană, să nu se resfrângă și asupra camarazilor săi, a cumpănit bine și în Ajunul Crăciunului a predat comanda grupului legionar, lui Mille Lefter, grad superior, Comandant al Bunei Vestiri, care tocmai sosise în lagăr. N-au mai trecut decât câteva zile și Nicolae Petrașcu a fost ridicat la 29 Decembrie 1942 de Gestapo și transportat la Berlin pentru anchetarea întâmplărilor majore petrecute în timpul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]