4,107 matches
-
Toate Articolele Autorului Cinstiți FEMEIA! Acum, la ceas aniversar, toți ce-o iubiți și-o prețuiți veniți cu flori, aduceți dar de ziua ei să o cinstiți! Căci ea, FEMEIA, ne este MAMĂ ori BUNICĂ, zile și nopți ne-a legănat, ne este SORĂ ori e FIICĂ și vieții sensuri noi a dat... Doar ea, FEMEIA, cu grijă ne-a purtat în pântec; ea ne-a născut prin mare chin, dar a avut pe buze cântec, ce ne-a purtat spre
DE ZIUA TA, FEMEIE... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354427_a_355756]
-
în care nu avea el nevoie de așa ceva, de scutece și urlete disperate la miezul nopții, dar se împăcase cu ideea, mai ales că nașul, de cînd el își luase slujba în primire, aproape că se mutase la ei acasă, legăna copilul, îl alăpta cu biberonul, pentru că nevastă-sa nu avea lapte suficient și apoi nu avea chef să i se lase sînii, era încă tînără, bună rău de tot la pat, ba chiar pasionată de jocurile nopții, chestie care pe
CAP 19-21 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354452_a_355781]
-
nu, pentru că tată este ăla care îl crește, iar el se simțea în stare s-o facă, ceea ce era mai important decît actul însămînțării și chiar se adeveriseră vorbele lui, pentru că se mutase la pătuțul copilului, nu dormea noaptea, îl legăna ore întregi, iar spre dimineață, cînd pruncul se calma și respira liniștit, Caiafa se strecura lîngă “mămică” - după cum îi spunea el de cînd femeia născuse - o lua în brațe și adormea liniștit, încălzindu-se de trupul ei de femeie tînără
CAP 19-21 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354452_a_355781]
-
Vîju Publicat în: Ediția nr. 437 din 12 martie 2012 Toate Articolele Autorului Cadoul În fiecare zi viața ne oferă cadouri pe care trebuie să învățăm să le primim cum se cuvine. Ele sunt muzica Universului, ce vrea să ne legene în propria misiune ce-o avem de îndeplinit, aici, pe Pământ. Adeseori te găsești înaintea unui moment care implică dăruirea unui cadou. Cadoul este un gest de mulțumire, felicitare sau pur și simplu al afecțiunii ce-o nutrești pentru cineva
CADOUL de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354523_a_355852]
-
Acolo unde te întâmpină chiar de la ușă mirosul pe care tu îl lași la plecare, parfumul acela familiar cu care te stropești mereu, parfumul dragostei de-acasă. Și dacă în casa ta râsete de copil își înalță ecoul, îți vor legăna simțurile mirosul lor, după o zi, poate, obositoare de la serviciu. Tăcerea căminului și zgomotul împletit de glasul unui copil te vor chema mereu cu pași nerăbdători, acasă, în mediul acela intim ce nu ți-l poate da nici cea mai
ACASĂ de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354522_a_355851]
-
PISISY MIȚI ... Sunt o mâță adorată de-o băbuță smochinită, Care venea nechemată (dar mereu sulemenită), Zi de zi, la conu' Mișu, un poet foarte dotat... Și-i zicea: Știi, mai an, ce poem mi-ai închinat? Versul tău mă legăna ca zefiru-ndrăgostit!... Blănița mi-o mângâia și-mi dădea de ronțăit: Biscuiți și ciocolată, și poemu-mi recitea... Asta n-o făcea odată, uneori mă adormea. Cu mânuțele uscate, când în pat mă așeza, Îi spunea: "Jane, dă-i lapte și
PISISY MIŢI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353802_a_355131]
-
a sădit a mea mămică. Și-acum este plin cu fructe, Toți copiii să se-nfrupte. Când plouă, ne-adaposteste, Când e-arsita, ne umbrește Și culegem multe mere În lădițe și-n panere. Are crengi până-n pământ Ce se leagănă în vânt, Trunchiul e-nclinat nițel C-au trecut ani peste el. Primăvară înflorește, Cu flori roz se-mpodobeste, Vara-ncep să pârguiască Fructele,s-ademeneasca ... Citește mai mult Maru-nalt din curtea micaL-a sădit a mea mamica.Si-acum
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
din curtea micaL-a sădit a mea mamica.Si-acum este plin cu fructe,Toți copiii să se-nfrupte.Cand ploua, ne-adaposteste,Cănd e-arsita, ne umbresteSi culegem multe mereIn lădițe și-n panere.Are crengi până-n pamantCe se leagănă în vânt,Trunchiul e-nclinat nitelC-au trecut ani peste el.Primavara înflorește,Cu flori roz se-mpodobeste,Vara-ncep să parguiascaFructele,s-ademeneasca... XIV. ...AU CUȚITUL ȘI PÂINEA ! ..., de Sofia Raduinea , publicat în Ediția nr. 1188 din 02 aprilie
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
Intrun timp se odihnesc, Căci dansând ei obosesc; Vântul lin prin crengi vibrează, Din nou copacii dansează. Iarăși vântul se agită, Crengile verzi le alinta. Si-ntrun ritm de rock’n rol, Crengile-n dans fac ocol. Se onduiesc laolaltă, Se leagănă și iar salța, Un copac se odihnește, Altul cengile-nvarteste: Citește mai mult Ce frumos se onduleazaCrengile verzi și dansează:Șapte copaci la un loc,Dansează toți, lângă bloc.Intrun timp se odihnesc,Căci dansând ei obosesc;Vântul lin prin crengi
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
Intrun timp se odihnesc,Căci dansând ei obosesc;Vântul lin prin crengi vibrează,Din nou copacii danseaza.Iarasi vântul se agită,Crengile verzi le alinta.Si-ntrun ritm de rock’n rol,Crengile-n dans fac ocol. Se onduiesc laolaltă, Se leagănă și iar salța, Un copac se odihnește,Altul cengile-nvarteste:... XIX. INDEPENDENȚA CONFISCATĂ, de Sofia Raduinea , publicat în Ediția nr. 1183 din 28 martie 2014. Intro democrație, Puteri sunt separate; Și nu se bagă una , În treaba celeilalte. Una-i Legislativul
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1129 din 02 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Vis în zi de vară Ce zi minunată! Cer albastru și pur. Parc întins și verde. Soarele luminând dulce. Tulpinele cu flori roșii și ramurile teilor legănându-se ușor. Marginile înverzite ale parcului reflectându-se fantastic pe cerul curat și clar al orizontului. Nu e nimeni în tot parcul. E doar paradisul meu. Sunt un visător, dorm liniștit, izbăvit de orice griji, cât e ziua de mare
VIS ÎN ZI DE VARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353820_a_355149]
-
sete De poezie-n coajă de lumină! (Care cuvinte-ar vrea să se repete ‘N parabole cu iz de naftalină?) Și n-ar mai fi nici foame de trăire, Nici valuri de emoții clandestine, Luntrea poveștii din închipuire S-ar legăna degeaba fără tine. S-ar naște înc-un munte de tăcere, În pasul strâmt al versului de ieri. În fiecare mers o-ngenunchiere Ar șlefui și pietre și căderi. Știu, fără tine n-ar fi nicio sete, Cascadele cu vise ar stagna
FĂRĂ TINE de AURA POPA în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353841_a_355170]
-
nu era nevoie să-l invite, ci pur și simplu se ducea printre dansatori și dansa singură, refulându-și astfel toți hormonii acumulați în corpul său tânăr. Dalia se mlădia în ritmul melodiei cântată de către muzicanți, ca o salcie tânără legănată de adierea unui vânt de primăvară pe malul unei eleșteu, unde cântul cucului singuratec care își tot caută partenera și nu reușește, repetă ca un ecou: cucu, cucu, cucu... (Ștefan, Ștefan, Ștefan...) Corpul subțire al fetei în mișcarea sa lascivă
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
sărut de toamnă, unul de iarnă. Un sărut - un copil. Ți-aduc odrasla unei nopți cu aripi de sânge, au arome și aur, cu diamant geros, lampa angelică se sparse. La ora surâsului privelnic, fața părintelui se lumină. Maica își legăna pruncul. Genunchii-s reci, primește pruncul. Violă și clavecin în glas. Femeia curge-n alb , gurile sunt arse, azurul însetat te soarbe. Poetul spunea, ce spunea el? Azi noapte el s-a dus să se plimbe prin Calea Lactee, ești prea
COPIII ALTORA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353876_a_355205]
-
lira ei miraculoasă, înviorând lumină să învingă Râul din lume, apoi uitându-se într-o magică oglindă Zeiasca fie-i simfonia, cu brâie nevăzute să ne-ncingă. Cobor iar ochii larg deschiși spre mine și asupra ta Și să te legăn parcă-mi vine, și iar te-aș răsfăța Iar tu, acum atât de aproape ești de gură mea Cu încântare te împletești în cântec și ți-este bine așa! Timp de îndrăgostit - YouTube Referință Bibliografica: Timp de îndrăgostit / Elenă Armenescu
TIMP DE ÎNDRĂGOSTIT de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353862_a_355191]
-
După cum sugerează adverbul restrictiv “doar” și pronumele personal “pentru tine”, natură și oameni își canalizează toată dragostea, frumusețea și dăruirea numai către ea, “Țara”. Florile dragostei și ale primăverii: lalele, maci, tradafiri înfloresc și zâmbesc numai pentru ea, copacii se leagănă în vânt în semn de omagiu. Pe întinsul ei codri, munți și oameni dansează într-o horă a înfrățirii om-natură. Poetul își exprimă iubirea în vorbe și gesturi simple, tandre, adresându-se ca unei ființe iubite, mamă, soție, fiică: “ Țara
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
sub lumina lunii care plutește lin pe cer. În partea stângă întunericul nopții pare străpuns de stelele aruncate spre cer de bătrânul vulcan Etna « cu lava stinsă-n frunte », iar în dreapta se înalță Carybda « sălbatică. » În atmosfera caldă a nopții, legănat de vaporul ce se îndreaptă spre orizontul semănat cu stele, călătorul aspiră parfumul oriental al Syracuzei. Veneția prezentată în poezia « Palatul Loredano » este orașul plin de viață, cântec și dragoste. Palatul de marmură, cu fruntea de mozaic, cu lei sculptați
IMAGINEA ITALIEI IN OPERA LUI VASILE ALECSANDRI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353858_a_355187]
-
stele. Ne agățam de comete Și străluceam cu ele. Printre meteoriți eram eterni, Iar Soarele ne trimetea raze Să ne încălzească. Pe pat de lumină Ne odihneam,apoi visam Că eram doi copii Care culegeau flori Din grădina dragostei. Ne legănam ușor, În infinit, ca doi fulgi, Și ne strigam iubirea Lumii întregi, Iar galaxii imense Se deschideau în fața noastră Ca să intrăm în inimile lor, Să existăm etern. Totul era atât de albastru! Te iubeam cum un luceafăr Iubește steaua polară
COSMICĂ de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353885_a_355214]
-
-ntovărășesc, Pentru cine îi aude, poate fi chiar pitoresc! Cu un ”cucurig” marchează, miezul nopții negreșit, Un cocoș ce are-n pază, ouăle pentru clocit. Peste-o stradă un jandarm, patrulând de rond agale, Trage molcom din țigară și se leagănă din șale... În lumina pal-opacă, răspândită de neoane, Pare-un paj de Curtea Veche, străjuit de lampioane. Doar o crâșmă nu s-a-nchis și e plină de cheflii, Care sunt clienți fideli, beți și plini de datorii. Și-un
NOAPTE DE APRILIE de NELU PREDA în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353913_a_355242]
-
de care abia se despărțise și care îi alintase cu atâta dragoste și atâta pricepere întregul său corp, doar cu puține ore în urmă. Visa că parcă erau într-un lan de grâu prin care florile de mac sălbatec își legănau petalele sub mângâierea brizei vântului de dimineață. Se tăvăleau prin lan, iar florile macilor îi atingeau și îi gâdilau goliciunea trupului său fierbinte. Viorel repeta mereu cuvinte de dragoste și alint și o săruta pe obraz cu buzele sale crăpate
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. IV VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353830_a_355159]
-
Articolele Autorului pictură: Mihai Olteanu Când rochia de bal dansează-n noul soare a macului privire se înnoptează roș mi-aș lua iubitu’-n brațe, l-aș strânge cu ardoare, iar macii nebunatici i-aș strânge într-un coș vom legăna pe frunze al trupului vals rumen inele de săruturi mi-ai prinde-n păr cu milă pământul înverzi-vom cu-al fericirii himen rostogolind câmpia fâșneață ca o filă Înarămata lume pitită-n pânza vremii picta-vei nemurirea cu macii
CÂND ROCHIA DE BAL DANSEAZĂ de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353934_a_355263]
-
împotriva soarelui care s-a retras în mod mișel după dealuri într-o ultima încercare de apărare, încercare sortita să piară. Cerul a părut a fi o pătură cenușie care tremura asupra pământului negru, ca un scaun de lemn putrezind, legănând un copil care vărsă lacrimi pe podea. Primii stropi de ploaie, mari și grei, au alunecat șerpuind către întunecatul sol pentru a-l corupe. Vântul a biciuit necontenit și a scuturat inocentele frunze, prinzându-le într-un dans satanic al
UNIVERSURILE PARALELE NU ȚIN DOAR DE EINSTEIN! de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/353951_a_355280]
-
piept, să-i șoptească... Dar n-apucă să-și ducă la capăt nici gândul, nici fapta, căci de-aproape înțelese că tatăl e dus... ochii deschiși priveau după sufletul plecat înspre stele... mâinile, parcă două aripi sub mânecile cămășii, se legănau lesne, neimpiedicate de cazna durerilor din urmă, iar picioarele, da, picioarele?! Nu erau de văzut. De fapt, retezate de sub genunchi, erau într-o straiță pe umărul aducătorului... le adunase de la locul în care urgia de tren îl răpusese pe moș
TĂMĂDUIREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353987_a_355316]
-
a ajunge să îmbrace straiele Luminii, omului, în jocul de umbre al lumânării îi este dat să spere prin smerenie și rugăciune că va rămâne, măcar pentru o clipă o parte din taina lui Dumnezeu. ” Mi-a-mbrățișat tot trupul lumânarea, Mă leagănă în brațele-I și zic: < >. Îmi dă săruturi, cât nu vede zarea, Da-n zori se duce, suspinând din greu, În gazda ochilor lui Dumnezeu”. (pag. 7) Traianus nu este doar un arhivar al dorințelor și gândurilor pătrunse de mister
CA ÎNTR-O RUGĂCIUNE ÎN VECHI ȘI-ASCUNSE SCHITURI de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353992_a_355321]
-
am înfășat, l-am legat ca pe un hoț, l-am așezat în leagăn și cu un șnur l-am asigurat să nu cadă din leagăn pe timpul legănatului. M-am așezat jos pe iarbă lângă leagăn și cu o mână legănam și cu cealaltă mă jucam cu copiii. Bebelușul a început să plângă, eu îl legănam tot mai tare și prin legănare bebelușul a alunecat spre picioare până când bărbia lui a ajuns la jnurul de asigurare. Plângea tot mai tare, eu
CASA PĂRINTEASCĂ de IONEL CADAR în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354011_a_355340]