27,002 matches
-
care fac parte integrantă din aceasta, pe baza datelor furnizate de Beneficiar, analizând rapoartele de progres, fără însă a se limita la acestea; ... m) M.S. poate evalua și controla capacitatea administrativă a Beneficiarului privind îndeplinirea cerințelor determinate de asigurarea realității, legalității și regularității cheltuielilor decontate și respectării instrucțiunilor, procedurilor, reglementărilor și regulamentelor europene, precum și a altor prevederi legale în domeniul implementării proiectelor finanțate din fonduri europene aferente Mecanismului de Redresare și Reziliență; ... n) M.S. are dreptul de a verifica orice
GHID DE FINANȚARE din 16 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270755]
-
Trimiterile la actele normative includ și modificările și completările ulterioare ale acestora, precum și orice alte acte normative subsecvente. (4) În cazul în care oricare dintre prevederile prezentului Contract de finanțare este sau devine nulă, invalidă sau neexecutabilă conform legii, legalitatea, valabilitatea și posibilitatea de executare a celorlalte prevederi din prezentul contract de finanțare vor rămâne neafectate, iar Părțile vor depune eforturile necesare pentru a realiza acele acte și/sau modificări care ar conduce la același rezultat legal și/sau economic care s-
GHID DE FINANȚARE din 16 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270755]
-
www.proiecte.pnrr.ro , în termen de maxim 10 zile lucrătoare de la data încheierii contractului de achiziție publică; (5) Transferul sumelor aferente contractului de finanțare se va face în baza cererilor de transfer însoțite de următoarele documente justificative: a) declarația beneficiarului privind legalitatea, conformitatea și eligibilitatea cheltuielilor cuprinse în cererea de transfer, semnată de reprezentantul legal al beneficiarului/persoana împuternicită de acesta și ștampilată; ... b) declarație pe propria răspundere a beneficiarului în care se va menționa faptul că nu au fost incluse cheltuieli aferente
GHID DE FINANȚARE din 16 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270755]
-
să fie reflectate distinct; ... c) copiile conform cu originalul a facturilor. Facturile poartă titlul proiectului și al contractului de finanțare în cadrul căruia au fost emise (facturile vor conține mențiunea bun de plată și certificat în privința realității, regularității și legalității semnată de reprezentantul legal al beneficiarului/persoana împuternicită de acesta, viza CFPP); ... d) listă a participanților la formare, cu numerele de referință ale certificatului lor de formare, documente justificative din care să rezulte durata și conținutul formării, precum și formatul de
GHID DE FINANȚARE din 16 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270755]
-
care fac parte integrantă din aceasta, pe baza datelor furnizate de Beneficiar, analizând rapoartele de progres, fără însă a se limita la acestea; ... m) M.S. poate evalua și controla capacitatea administrativă a Beneficiarului privind îndeplinirea cerințelor determinate de asigurarea realității, legalității și regularității cheltuielilor decontate și respectării instrucțiunilor, procedurilor, reglementărilor și regulamentelor europene, precum și a altor prevederi legale în domeniul implementării proiectelor finanțate din fonduri europene aferente Mecanismului de Redresare și Reziliență; ... n) M.S. are dreptul de a verifica orice
GHID DE FINANȚARE din 16 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270755]
-
de funcție și o valoare unică de referință, care nu s-au aplicat niciodată, ca efect al textelor contestate din ordonanțele de urgență succesive. Toate legile-cadru de salarizare din perioada 2010 până în prezent au stabilit ca principiu general principiul legalității, în sensul că drepturile de natură salarială se stabilesc prin norme juridice de forța legii. O normă ce trimite generic la niște cuantumuri dintr-o lună precedentă care, de altfel, nu sunt precizate nici în normele de salarizare care au
DECIZIA nr. 83 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272328]
-
fi utilizate de către pirotehnicieni. ... În esență, Curtea a reținut că dispozițiile art. 37 lit. a) din Legea nr. 126/1995 încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul respectării legilor și ale art. 23 alin. (12) privind legalitatea pedepsei, precum și prevederile art. 7 referitor la principiul legalității incriminării și pedepsei din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât nu îndeplinesc cerințele cu privire la claritatea și previzibilitatea legii penale. Curtea a apreciat că în
COMUNICAT din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272525]
-
că dispozițiile art. 37 lit. a) din Legea nr. 126/1995 încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul respectării legilor și ale art. 23 alin. (12) privind legalitatea pedepsei, precum și prevederile art. 7 referitor la principiul legalității incriminării și pedepsei din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât nu îndeplinesc cerințele cu privire la claritatea și previzibilitatea legii penale. Curtea a apreciat că în sfera de aplicare a dispozițiilor criticate intră, în mod necesar
COMUNICAT din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272525]
-
ce, potrivit art. 124 alin. (3) din Constituție, „Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii“, nicio dispoziție constituțională nu prevede un statut similar pentru procurori. Astfel, conform art. 132 alin. (1) din Constituție, „Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției“. Prin urmare, în vreme ce judecătorii sunt independenți, procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului justiției. Aceste deosebiri reflectă, în mod firesc, natura diferită a funcțiilor constituționale pe care cele
DECIZIA nr. 64 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272286]
-
național de protecție referitor la previzibilitatea legii penale este compatibilă cu art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului? ... 2. Dacă concursul de legi penale în timp este susceptibil de tratament juridic diferit, în funcție de natura infracțiunii, fără încălcarea legalității incriminării, respectiv a art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 49 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, art. 23 alin. (12) și art. 15 alin. (2) din Constituția României și fără încălcarea art. 14 din Convenția Europeană
COMUNICAT din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272519]
-
Drepturilor Omului prin introducerea unui tratament discriminatoriu? ... 3. Dacă în absența unor criterii prestabilite prin lege care să definească noțiunile de „risc sistemic de impunitate”, „număr semnificativ de cauze”, instanța de judecată poate statua incidența acestora fără să încalce principiul legalității incriminării și pedepsei, astfel cum este protejat de art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului? ... 4. Dacă, prin raportare la principiul separațiilor puterilor în stat consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituția României, evaluarea „riscului sistemic de impunitate
COMUNICAT din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272519]
-
național de protecție referitor la previzibilitatea legii penale este compatibilă cu art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului? ... 2. Dacă concursul de legi penale în timp este susceptibil de tratament juridic diferit, în funcție de natura infracțiunii, fără încălcarea legalității incriminării, respectiv a art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 49 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, art. 23 alin. (12) din Constituția României, art. 15 alin. (2) din Constituția României și fără încălcarea art. 14 din
COMUNICAT din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272519]
-
Drepturilor Omului prin introducerea unui tratament discriminatoriu? ... 3. Dacă în absența unor criterii prestabilite prin lege care să definească noțiunile de „risc sistemic de impunitate”, „număr semnificativ de cauze”, instanța de judecată poate statua incidența acestora fără să încalce principiul legalității incriminării și pedepsei, astfel cum este protejat de art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului? ... 4. Dacă, prin raportare la principiul separației puterilor în stat consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituția României, evaluarea „riscului sistemic de impunitate
COMUNICAT din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272519]
-
ca urmare a efectuării activităților specifice culegerii de informații, care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României. Astfel, se susține că, prin crearea posibilității ca legalitatea încheierii prin care s-au autorizat activități circumscrise siguranței naționale, a mandatului emis în baza acesteia, a modului de punere în executare a autorizării, precum și a înregistrărilor rezultate să fie cenzurată în procedura de cameră preliminară de către judecătorul
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
că soluția legislativă adoptată nesocotește ordinea constituțională privind instanțele judecătorești și competențele acestora. Se reține că, prin considerentele Deciziei nr. 55 din 4 februarie 2020, instanța de contencios constituțional nu impune legiuitorului crearea unui cadru care să confere posibilitatea contestării legalității încheierii prin care s-au autorizat activități circumscrise siguranței naționale, a mandatului emis în baza acesteia, a modului de punere în executare a autorizării, precum și a înregistrărilor rezultate similar cu cel privind procedura de contestare a legalității înregistrărilor - mijloace
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
posibilitatea contestării legalității încheierii prin care s-au autorizat activități circumscrise siguranței naționale, a mandatului emis în baza acesteia, a modului de punere în executare a autorizării, precum și a înregistrărilor rezultate similar cu cel privind procedura de contestare a legalității înregistrărilor - mijloace de probă ce rezultă din aplicarea sistemului reglementat de Codul de procedură penală, ci impune obligația reglementării unei proceduri specifice, clare și explicite aplicabile în cazul contestării legalității acestora, distinct de cel al activității procesual penale. Se susține
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
înregistrărilor rezultate similar cu cel privind procedura de contestare a legalității înregistrărilor - mijloace de probă ce rezultă din aplicarea sistemului reglementat de Codul de procedură penală, ci impune obligația reglementării unei proceduri specifice, clare și explicite aplicabile în cazul contestării legalității acestora, distinct de cel al activității procesual penale. Se susține, astfel, că omisiunea legiuitorului de a reglementa o procedură de natura celei prevăzute în considerentele deciziei precitate atrage încălcarea principiului caracterului obligatoriu al deciziilor instanței de contencios constituțional - câtă vreme
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
constituțional - câtă vreme acest efect se întinde atât asupra considerentelor, cât și asupra dispozitivului deciziilor, în timp ce instituirea unei proceduri, care încalcă normele privind competența strict determinată prin Legea nr. 51/1991, aduce atingere principiului statutului de drept și principiului legalității. Sub un alt doilea aspect, autoarea obiecției susține că prevederile art. I pct. 17 [cu referire la art. 139^1 alin. (2)] din legea criticată încalcă dreptul de acces la justiție, garantat de dispozițiile art. 21 alin. (1) și (2) din
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
2)] din legea criticată încalcă dreptul de acces la justiție, garantat de dispozițiile art. 21 alin. (1) și (2) din Legea fundamentală, al persoanelor care nu au o calitate în procesul penal sau care au calitatea de suspect, câtă vreme legalitatea înregistrărilor rezultate din activitățile specifice culegerii de informații, care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, și a procedeelor probatorii, prin care acestea au fost obținute, poate fi verificată doar în procedura de cameră preliminară
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
penală) fac referire exclusiv la măsurile de supraveghere tehnică prevăzute de dispozițiile Codului de procedură penală, nu și la înregistrările rezultate din activitățile specifice culegerii de informații obținute potrivit Legii nr. 51/991, astfel încât, în cadrul procesului penal, posibilitatea contestării legalității înregistrărilor ce rezultă din astfel de activități este reglementată doar în privința inculpatului, după trimiterea în judecată, în cadrul procedurii de cameră preliminară, cu excluderea celorlalte persoane care nu au nicio calitate în dosarul penal sau au calitatea de suspect
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
din activitățile specifice culegerii de informații, deși constituie mijloc de probă în procesul penal, nu pot fi verificate decât în cadrul procedurii de cameră preliminară, iar în toate celelalte situații în care nu se dispune trimiterea în judecată prin rechizitoriu, legalitatea acestor înregistrări nu poate fi verificată de către judecător sau instanță, deși au valoare de mijloc de probă. Se susține că soluția legislativă prevăzută la art. I pct. 17 [cu referire la art. 139^1 alin. (2)] din legea criticată încalcă
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
judecător sau instanță, deși au valoare de mijloc de probă. Se susține că soluția legislativă prevăzută la art. I pct. 17 [cu referire la art. 139^1 alin. (2)] din legea criticată încalcă dreptul la un proces echitabil, întrucât controlul de legalitate exercitat de judecătorul de cameră preliminară de la instanța inferioară celei care a autorizat efectuarea activităților specifice culegerii de informații, potrivit Legii nr. 51/1991, cu privire la înregistrările și procedeele probatorii prin care acestea au fost obținute, este iluzoriu și
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
textul de lege limitează posibilitatea părților de a-și exercita dreptul prevăzut la art. 24 din Constituție. Garantarea dreptului la apărare constituie o obligație ce revine statului și se află în strânsă corelație cu principii procesuale fundamentale, precum cel al legalității și cel al aflării adevărului. În cursul procesului penal, părțile au dreptul să fie asistate de un apărător ales sau numit din oficiu, în cazul asistenței juridice obligatorii. Dacă suspectul sau inculpatul nu și-a ales un apărător, se iau
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
17 [cu referire la art. 139^1 alin. (1)] din legea criticată, prin raportare la prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 26, ale art. 28 și ale art. 147 alin. (2) și (4) din Constituție. Astfel, din perspectiva respectării principiului legalității, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție, apreciază că prevederile criticate nu îndeplinesc criteriile de precizie, claritate și previzibilitate menționate de Legea fundamentală. Reține că reglementarea competențelor organelor judiciare reprezintă un element esențial ce decurge din principiul legalității, principiu
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
principiului legalității, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție, apreciază că prevederile criticate nu îndeplinesc criteriile de precizie, claritate și previzibilitate menționate de Legea fundamentală. Reține că reglementarea competențelor organelor judiciare reprezintă un element esențial ce decurge din principiul legalității, principiu ce constituie o componentă a statului de drept. În ceea ce privește legiuitorul, principiul legalității - componentă a statului de drept - îl obligă pe acesta să reglementeze în mod clar competența organelor judiciare. În acest sens, invocă dispozițiile procesual penale
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]