3,106 matches
-
puterii politice o are Machiavelli, care oferă o nouă analiză a comportamentelor politice. Teoria politică era prin tradiție o ramură a eticii. Ea devine însă acum o teorie a structurilor de conducere, caracterizată prin utilitate, o utilitate care servește și legitimării unor politici care păreau, după criteriile de până atunci, imorale. În același timp însă, umaniștii reiterează etica politică tradițională prin impulsionarea morală a ideilor reformatoare, a căror raționalitate remarcabilă a fost demonstrată teoretic pentru prima dată, împreună cu radicalitatea proiectelor utopice
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
rând, atribuind lui Rousseau conceptul de libertate ca autonomie, acceptăm premisa de la care a pornit și ignorăm concluziile la care s-a ajuns. Când Rousseau a revenit la libertatea înțeleasă ca supunere în fața legilor impuse de noi înșine, problema era legitimarea legii. Dacă omul renunță la libertatea naturală pentru a dobândi libertăți civile superioare, el face acest lucru pentru că societatea al cărei membru este îl supune unor norme pe care el le-a acceptat de bună voie, și anume Legi fondate
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
timpurie, înseamnă a lipsi copilul de o comunicare reală, atâta timp cât limbajul nu este bine instalat. Modificări existente în limbajul copiilor cu deficiențe auditive Limbajul verbal Limbajul uman constituie unul dintre cele mai complexe fenomene psihosociale. El reprezintă actul fundamental de legitimare a omului și de situare a sa pe scara evoluției și progresului materiei vii. Dealtfel, limbajul reprezintă funcția de exprimare și de comunicare a gândirii prin utilizarea de semne, care au o valoare identică pentru toți indivizii din aceeași specie
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
într-o măsură mult mai mare decât s-a întâmplat până acum în istorie. Acest tablou extrem de complex, de diversificat și mai ales de o mobilitate care adesea poate genera sentimentul inconfortabil al pierderii reperelor existențiale, antrenează o activitate de legitimare care dobândește caracter permanent. Educația în postmodernitate este mai mult ca oricând preocupată de problemele valorii, de concilierea pluralității de valori cu universalitatea acestora, de ierarhizări, dar mai ales de procesualitatea valorii. Complexitatea care marchează cultura postmodernă se reflectă și
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
multe discipline teoretice, în primul rând de către sociologie, sub diversele sale înfățișări, de științele politice și, în cele din urmă, de istoriografie. Pe de altă parte, se poate regăsi o intenție pragmatică și militantă. Aceasta era interesată a discuta asupra legitimării (sau a deligitimării) anumitor categorii sociale și politice, dar și de reconstrucția unui limbaj al ierarhiei și al autorității în interiorul noii societăți postcomuniste". 2 Ibidem, p. 79. 3 Ibidem, p. 77: "Echivocă este sintagma elite culturale sau intelectuale, întrucât se
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cadru funcționalist, dar cu o dimensiune suplimentară, ignorată de Durkheim: religia este înțeleasă aici ca "opiumul poporului", ca o armă ideologică în mâinile claselor dominante. Actualmente, un neofuncționalism apreciază religia într-un mod mai dinamic, în relație cu procesele de legitimare a autorității, exprimarea nemulțumirilor de către cei dominați, interesele de clasă și strategiile individuale. În anumite contexte, ritualul se prezintă ca o prelungire a luptei politice. Treptat, explicațiile funcționaliste au cedat în fața teoriilor care atrăgeau atenția asupra construcției sensului: riturile sunt
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
pierderea legitimității politice; dezintegrarea produsă de naționalism; pierderea încrederii elitelor. Schimbările profunde ale bioregiunii Sud-Est europene sunt modelate de interesele puterilor mondiale și regionale, dar și ale unor actori locali. Esența acestor schimbări constă în reformele socio-politice, dar și în legitimarea surselor de putere, apte să decidă noua ordine teritorială. Granițele tradiționale din Balcani, dar și cele trasate în epoca post-Războiului Rece, nu corespund întru totul, din punct de vedere lingvistic, etnic și religios, teritorialității statului democrat. Analiștii geopolitici și geostrategicii
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
simplu spus, de saltul de la conștiința de individ la cea de cetățean. Cu drepturi și datorii, dar mai ales cu profunda convingere că el există, trăiește și acționează dincolo, alături și uneori chiar împotriva statului. Că are acest drept și legitimare. Că este, efectiv, liber și independent. Că nu poate fi umflat niciodată în mod samavolnic de acasă sau de pe stradă. La noi, statul este văzut mereu, din nefericire, ca un supraorganism autoritar, agresiv și represiv. periculos și arbitrar. Te poate
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
35. Prin contrast, realismul este, corespunzător opiniei lui Williams, "o abordare ce oferă o mai mare autonomie [față de moralitate] gândirii politice"36, una care, dacă utilizează principii morale, utilizează doar acele principii morale care, precum celebra sa cerință fundamentală a legitimării puterii politice (basic legitimation demand), ce presupune că "statul trebuie să ofere o justificare a puterii sale fiecăruia dintre subiecții săi"37, "nu reprezintă o moralitate ce este anterioară politicii", ci una "inerentă faptului existenței unui fenomen precum politica"38
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
acțiunilor, judecăților sau deciziilor indivizilor?64 Cum să sugerezi despre Rawls că nu este atent la "lecțiile istoriei, sociologiei, etnologiei, psihologiei și economiei", de vreme ce el acordă un rol crucial unor fapte esențiale evidențiate tocmai de astfel de discipline în formularea, legitimarea și discutarea problemelor legate de implementarea principiilor dreptății pentru care a argumentat?65 Sau de vreme ce el a fost un moralist parohialist, care a restrâns valabilitatea principiilor sale în cazul societății nord-americane și al celorlalte societăți cu tradiție liberal-democratică (și cu
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
o explica și justifica. Am în vedere, spre exemplu, modul în care a fost explicată distincția moralism-realism în conceperea și abordarea problemei legitimității politice de Matt Sleat. Așa cum a arătat Sleat, moralismul (cu privire la legitimitatea politică) este concepția potrivit căreia imperativul legitimării forței coercitive este un imperativ moral, atât în sensul că problema legitimității este gândită ca referindu-se la "utilizarea permisibilă a puterii în relație cu anumite criterii în mod explicit morale"79, cât și în sensul că imperativul legitimării reprezintă
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
imperativul legitimării forței coercitive este un imperativ moral, atât în sensul că problema legitimității este gândită ca referindu-se la "utilizarea permisibilă a puterii în relație cu anumite criterii în mod explicit morale"79, cât și în sensul că imperativul legitimării reprezintă o "condiție morală cerută puterii dinafara sferei politice"80. Din perspectiva moralismului, "temeiul pentru care puterea trebuie să fie legitimată" este acela că "utilizarea puterii coercitive într-o manieră care nu respectă libertatea și egalitatea acelor persoane care sunt
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
puterea trebuie să fie legitimată" este acela că "utilizarea puterii coercitive într-o manieră care nu respectă libertatea și egalitatea acelor persoane care sunt subiecții ei este inadmisibilă din punct de vedere moral"81. Altfel spus, moralismul "susține că cerința legitimării se ridică pentru că anumite considerații morale au autoritate antecedentă asupra politicii și - ca atare - stipulează anumite condiții morale pentru utilizarea corectă a puterii politice"82. Prin contrast, realismul "asumă că imperativul legitimării se ridică din simplul motiv că puterea nu
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
moral"81. Altfel spus, moralismul "susține că cerința legitimării se ridică pentru că anumite considerații morale au autoritate antecedentă asupra politicii și - ca atare - stipulează anumite condiții morale pentru utilizarea corectă a puterii politice"82. Prin contrast, realismul "asumă că imperativul legitimării se ridică din simplul motiv că puterea nu se auto-justifică, în sensul că există o diferență crucială între autoritatea politică și dominația de succes. Imperativul este generat chiar din interiorul politicii ca atare, pentru că el trebuie să fie deja satisfăcut
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
bază Erman și Möller, este fals că viziunea pentru care a argumentat Bernard Williams constituie un exemplu de concepție realistă a legitimității care nu are un fundament moral, așa cum au sugerat Jubb și Rossi. Chiar și dacă acceptăm că exigența legitimării este una "inerentă faptului existenței unui fenomen precum politica", aceasta nu ne obligă să acceptăm și concepția despre legitimitate a lui Williams. Altfel spus, faptul că exigența legitimării rezultă din chiar natura politicii nu ne obligă să acceptăm și concepția
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
așa cum au sugerat Jubb și Rossi. Chiar și dacă acceptăm că exigența legitimării este una "inerentă faptului existenței unui fenomen precum politica", aceasta nu ne obligă să acceptăm și concepția despre legitimitate a lui Williams. Altfel spus, faptul că exigența legitimării rezultă din chiar natura politicii nu ne obligă să acceptăm și concepția că printre condițiile legitimității se numără "acceptabilitatea egală" sau "acceptabilitatea pentru fiecare subiect" a ordinii politice 19. Aceste condiții egalitariene - care, în opinia lui Erman și Möller, rezumă
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
fi justificate decât, după cum au observat chiar și unii realiști 20, prin recursul la principiul egalității umane fundamentale (principiul egalității de demnitate și respect). Iar situația nu se schimbă în niciun fel dacă, așa cum a insistat Edward Hall21, interpretăm cerința legitimării pentru care a argumentat Williams ca fiind aplicabilă doar în cazul cetățenilor, nu în cazul tuturor subiecților unei ordini politice. Problema justificării "acceptabilității egale" pentru toți cetățenii rămâne la fel de valabilă ca și problema justificării "acceptabilității pentru fiecare subiect" a ordinii
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
plauzibilității și rezonabilității, de vreme ce, așa cum evidențiază chiar Sleat, ea ne obligă să considerăm drept legitime chiar și acele regimuri care, "din punctul nostru de vedere", sunt "opresive și tiranice" față de cei pe care îi exclud din categoria persoanelor îndreptățite la legitimare din partea puterii politice 24. Pe de altă parte, și mai important pentru prezenta argumentare, chiar și restrânsă pentru cazul societăților liberale actuale, acceptabilitatea pentru toți cetățenii rămâne o condiție "moralistă" a legitimității, una care nu poate fi justificată prin citarea
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
sistem politic nu își poate asigura percepția de legitimitate în fața cetățenilor) fără ajutorul unor "principii ale dreptății prezentate ca având validitate independentă de ordinea politică în sine"28. E adevărat, a opinat Larmore, Williams are dreptate să considere că exigența legitimării puterii politice nu este neapărat o exigență morală, ci una inerentă politicii. Însă Williams și realiștii care îl urmează în această opinie pierd din vedere esențialul, în măsura în care consideră că această trăsătură a exigenței legitimării îi poate scăpa de moralism. Aceasta
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
are dreptate să considere că exigența legitimării puterii politice nu este neapărat o exigență morală, ci una inerentă politicii. Însă Williams și realiștii care îl urmează în această opinie pierd din vedere esențialul, în măsura în care consideră că această trăsătură a exigenței legitimării îi poate scăpa de moralism. Aceasta pentru că "nu atât exigența legitimării cât mai curând justificarea puterii statului, oricare ar fi aceasta, ca răspuns la exigența legitimării, este cea care trebuie să exprime o moralitate anterioară politicii: ea trebuie să încorporeze
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
neapărat o exigență morală, ci una inerentă politicii. Însă Williams și realiștii care îl urmează în această opinie pierd din vedere esențialul, în măsura în care consideră că această trăsătură a exigenței legitimării îi poate scăpa de moralism. Aceasta pentru că "nu atât exigența legitimării cât mai curând justificarea puterii statului, oricare ar fi aceasta, ca răspuns la exigența legitimării, este cea care trebuie să exprime o moralitate anterioară politicii: ea trebuie să încorporeze o idee despre ceea ce constituie o exercitare dreaptă a puterii coercitive
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
în această opinie pierd din vedere esențialul, în măsura în care consideră că această trăsătură a exigenței legitimării îi poate scăpa de moralism. Aceasta pentru că "nu atât exigența legitimării cât mai curând justificarea puterii statului, oricare ar fi aceasta, ca răspuns la exigența legitimării, este cea care trebuie să exprime o moralitate anterioară politicii: ea trebuie să încorporeze o idee despre ceea ce constituie o exercitare dreaptă a puterii coercitive - iar o astfel de idee nu este doar o concepție morală, ci o concepție morală
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
a ridicat trei obiecții: 1) obiecția că argumentul lui Larmore nu demonstrează că Williams a greșit să atragă atenția asupra legitimității ca "primă întrebare" referitoare la politică și asupra caracterului "intern" al acestei întrebări; 2) obiecția că exigența fundamentală a legitimării puterii politice rămâne, și în urma acestui argument, un produs al unei gândiri politice autonome față de teoria morală; și 3) obiecția că Larmore neglijează punctul de vedere realist (susținut și de Williams) potrivit căruia indivizii acceptă diverse aranjamente politice în baza
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
de dreptate 31. În ceea ce îl privește pe Sleat, el i-a oferit lui Larmore două răspunsuri: 1) că argumentul său pierde din vedere faptul că Williams nu a respins niciodată ideea că justificarea puterii statului ca răspuns la exigența legitimării necesită și recursul la valori morale; și 2) că opinia potrivit căreia valorile morale necesare răspunsului la exigența legitimării trebuie să exprime o moralitate anterioară politicii neglijează distincția între politică și dominație și faptul că, pentru realiști, exigența legitimării se
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
argumentul său pierde din vedere faptul că Williams nu a respins niciodată ideea că justificarea puterii statului ca răspuns la exigența legitimării necesită și recursul la valori morale; și 2) că opinia potrivit căreia valorile morale necesare răspunsului la exigența legitimării trebuie să exprime o moralitate anterioară politicii neglijează distincția între politică și dominație și faptul că, pentru realiști, exigența legitimării se ridică din interiorul politicii, nu din interiorul moralității, astfel încât teoriile realiste ale legitimității "pot construi pe baza unor considerații
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]