2,103 matches
-
ea identificându-se prin organul chemat să o adopte și prin procedura ce trebuie respectată în acest scop. Această concluzie rezultă din coroborarea dispozițiilor art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție, republicată, conform cărora "Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a țării", cu prevederile art. 76, 77 și 78, potrivit cărora legea adoptată de Parlament este supusă promulgării de către Președintele României și intră în vigoare la trei zile după publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, dacă în
DECIZIE nr. 146 din 25 martie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157745_a_159074]
-
în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii. Curtea constată că stabilirea categoriilor de persoane cărora li se acordă anumite reparații pentru constrângerile și privațiunile suferite în trecut, fiind o problemă de opțiune a legislatorului pozitiv, intră în atribuțiile exclusive ale autorității legiuitoare, cu condiția ca, evident, să nu instituie privilegii ori discriminări între persoanele care se încadrează în aceeași categorie și se află într-o situație identică. Din textul art. 1 al Legii nr. 309/2002 nu rezultă nici privilegii și nici
DECIZIE nr. 160 din 1 aprilie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157769_a_159098]
-
de procedură civilă și Legea nr. 469/2002 privind unele măsuri pentru ��ntărirea disciplinei contractuale), Curtea reține că aceasta, chiar dacă ar fi reală, nu constituie o problemă de constituționalitate, ci o problemă de coordonare legislativă, de resortul exclusiv al autorității legiuitoare. Pe baza considerentelor expuse, Curtea constată că este neîntemeiată și susținerea privind încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, invocat, de asemenea, întrucât nu s-a constatat încălcarea celorlalte texte constituționale invocate de autorul excepției. Față de cele de mai
DECIZIE nr. 97 din 4 martie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157223_a_158552]
-
2) lit. b) din Constituție, de a proteja interesele naționale în activitatea economică, financiară și valutară. Măsură este luată în limitele principiului statului de drept care presupune, în primul rând, respectarea Legii fundamentale de către toate autoritățile statului, deci și de autoritatea legiuitoare, potrivit prevederilor art. 51 din Constituție. Ca atare, Curtea constată că dispozițiile criticate nu contravin prevederilor constituționale ale art. 41 referitoare la protecția proprietății private și nici celor ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept. Față de cele mai
DECIZIE nr. 130 din 1 aprilie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 42/2002 privind încetarea aplicabilitatii unor facilităţi, aprobată cu modificări prin Legea nr. 406/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149579_a_150908]
-
3) teza întâi din Legea nr. 47/1992 , republicata, Curtea a statuat, în mod constant, că nu se poate substitui legiuitorului pentru completarea sau modificarea reglementărilor adoptate, întrucât, conform dispozițiilor art. 58 alin. (1) din Constituție, Parlamentul este "(...) unică autoritate legiuitoare a țării". În acest sens este, de exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 130 din 13 octombrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 9 decembrie 1998. Curtea nu poate reține nici susținerile referitoare la încălcarea
DECIZIE nr. 279 din 1 iulie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151422_a_152751]
-
de exemplu prin Decizia nr. 156 din 12 octombrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 12 ianuarie 2000, Curtea a statuat că, având în vedere dispozițiile art. 58 alin. (1) din Constituție, numai autoritatea legiuitoare are competența de a asigura coordonarea legislației și de a elimina eventualele necorelari existente în sistemul legislativ. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1
DECIZIE nr. 279 din 1 iulie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151422_a_152751]
-
în caz contrar, instanța de control constituțional și-ar aroga dreptul de a completa prevederi legale în vigoare, ceea ce este inadmisibil, având semnificația unei ingerințe în atribuțiile Parlamentului, care, potrivit art. 58 alin. (1) din Legea fundamentală, este unică autoritate legiuitoare a țarii. De asemenea, nu poate fi reținută nici cererea potrivit căreia Curtea Constituțională ar trebui să constate că textul legal criticat este neconstituțional dacă este interpretat într-un anumit sens, care ar contraveni art. 16 alin. (1) din Constituție
DECIZIE nr. 312 din 10 iulie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151471_a_152800]
-
autorul excepției a unor neconcordante între dispozițiile ordonanței de urgență criticate și cele ale Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , întrucât, chiar dacă ele ar fi reale, soluționarea acestora nu este de competența instanței de contencios constituțional, ci a autorității legiuitoare. Față de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al art. 25 alin. (1) din Legea nr.
DECIZIE nr. 181 din 8 mai 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcţiilor zootehnice dezafectate, destinate creşterii, ingrasarii şi exploatării animalelor, precum şi a fabricilor de nutreturi combinate dezafectate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 387/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150783_a_152112]
-
reglementare în domeniul serviciilor de programe audiovizuale", plasează acest organism pe picior de egalitate cu autoritățile publice corespunzătoare celor trei puteri ale statului, daca nu chiar deasupra lor, ceea ce contravine art. 58 din Constituție, potrivit căruia Parlamentul este unică autoritate legiuitoare; art. 10 alin. (1) care definește Consiliul Național al Audiovizualului drept "autoritate publică autonomă", "nu-și găsește existența în prevederile art. 115 alin. (2) sau art. 116 alin. (3) din Legea fundamentală", acestea fiind singurele norme constituționale care ar permite
DECIZIE nr. 145 din 10 aprilie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii audiovizualului nr. 504/2002 , ale art. 40 din lege, precum şi ale art. 5 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150516_a_151845]
-
trebuie să garanteze grupurilor sociale și politice importante exercitarea dreptului la antenă. Organizarea acestor servicii și controlul parlamentar asupra activității lor se reglementează prin lege organică."; ... - Art. 58: "(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țarii. (2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat"; ... - Art. 115 alin. (2): Alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor sau că autorități administrative autonome."; - Art. 116 alin. (3): "Autorități administrative autonome
DECIZIE nr. 145 din 10 aprilie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii audiovizualului nr. 504/2002 , ale art. 40 din lege, precum şi ale art. 5 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150516_a_151845]
-
competență exclusivă a instanțelor judecătorești investite cu soluționarea eventualelor litigii dintre părți. De asemenea, eventualele necorelari între textele menționate, chiar dacă ar fi reale, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate, analiza și eliminarea lor fiind de competență exclusivă a autorității legiuitoare. Față de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47
DECIZIE nr. 165 din 6 mai 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 alin. (2) din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării şi ale art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 privind unele măsuri de urmărire a executării obligaţiilor asumate prin contractele de privatizare a societăţilor comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150557_a_151886]
-
tineri. Or, așa după cum Curtea Constituțională a reținut în mod constant, acceptarea acestei critici ar echivala cu transformarea instanței de contencios constituțional într-un legislator pozitiv, lucru care ar contraveni art. 58 din Constituție, potrivit căruia Parlamentul este unică autoritate legiuitoare a țarii. Sub acest aspect jurisprudența Curții Constituționale este constantă, statornicind limite ale competenței acesteia, cum ar fi: "Curtea nu poate da o altă formulare textelor de lege pe care le-ar consideră nesatisfăcător redactate" (Decizia nr. 1 din 30
DECIZIE nr. 191 din 13 mai 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151174_a_152503]
-
activitatea în condițiile legii. Ele contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor, respectând suveranitatea națională, integritatea teritorială, ordinea de drept și principiile democrației."; ... - Art. 61: "(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. (2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat."; ... - Art. 64: "(1) Organizarea și funcționarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerelor sunt prevăzute în bugetele aprobate de acestea. (2) Fiecare Cameră își alege
DECIZIE nr. 53 din 28 ianuarie 2005 asupra cererilor de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Preşedintele României şi Parlament, formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165229_a_166558]
-
art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală, solicitare contrară atât dispozițiilor menționate, cât și prevederilor constituționale cuprinse în art. 60 alin. (1), potrivit cărora "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării". În ceea ce privește susținerea autorului excepției, referitoare la îngrădirea prin art. 278^1 din Codul de procedură penală a accesului liber la justiție, prevăzut la art. 21 din Constituție, Curtea reține că și această critică este lipsită de temei, deoarece
DECIZIE nr. 1 din 18 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165245_a_166574]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 31 martie 2003, s-a reținut că, "în conformitate cu art. 58 alin. (1) din Constituție (devenit art. 61 alin (1) după republicare), «Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării». Prin urmare, Curtea Constituțională nu are competența să modifice ori să completeze prevederea legală supusă controlului, deoarece aceste atribuții aparțin în exclusivitate autorității legiuitoare. Soluția de restituire a unor asemenea categorii de terenuri este rezultatul opțiunii legiuitorului și
DECIZIE nr. 2 din 18 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165324_a_166653]
-
1) după republicare), «Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării». Prin urmare, Curtea Constituțională nu are competența să modifice ori să completeze prevederea legală supusă controlului, deoarece aceste atribuții aparțin în exclusivitate autorității legiuitoare. Soluția de restituire a unor asemenea categorii de terenuri este rezultatul opțiunii legiuitorului și are la bază exercitarea dreptului acestuia de a decide asupra modului de reparare a abuzurilor din legislația trecută cu privire la proprietatea funciară". Soluțiile pronunțate în deciziile anterior
DECIZIE nr. 2 din 18 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165324_a_166653]
-
Aceasta nu este o problemă de resortul contenciosului constituțional, Curtea statuând în acest sens, în jurisprudența sa, că nu se poate substitui legiuitorului pentru modificarea reglementărilor adoptate, întrucât, conform dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție, Parlamentul este "[...] unica autoritate legiuitoare a țării". 2. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278 alin. 4 raportate la art. 275 alin. 4 din Codul de procedură penală, în sensul că acestea contravin prevederilor art. 16 alin. (1) și art. 23 alin. (11) și
DECIZIE nr. 77 din 8 februarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 461 şi art. 278 alin. 4 raportat la art. 275 alin. 4 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165334_a_166663]
-
asemenea problemă nu este de resortul contenciosului constituțional, sub acest aspect Curtea statuând în jurisprudența sa faptul că nu se poate substitui legiuitorului pentru modificarea reglementărilor adoptate, întrucât, conform dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție, Parlamentul este "[...] unica autoritate legiuitoare a țării". II. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1), (3) și (6) din Legea nr. 47/1992 , Curtea constată că aceste prevederi legale, care se referă la procedura soluționării excepțiilor de neconstituționalitate, nu au legătură cu
DECIZIE nr. 5 din 18 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 2 lit. b) şi c) din Codul de procedură penală şi ale art. 29 alin. (1), (3) şi (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165424_a_166753]
-
a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului." O intervenție a Curții în procesul de control constituțional ar echivala cu o intervenție în activitatea de legiferare, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 61 din Constituție, potrivit cărora Parlamentul este "unica autoritate legiuitoare a țării." Așa fiind, Curtea a statuat în mai multe rânduri că orice demers al său, dincolo de limitele sesizării, ar avea drept consecință ignorarea prevederilor constituționale și ale legii sale organice privind imposibilitatea sesizării din oficiu. Având în vedere considerentele
DECIZIE nr. 13 din 19 ianuarie 2005 asupra sesizării de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 lit. n), art. 36 alin. (4), art. 91 alin. (2) lit. d), art. 98 alin. (2), art. 106 alin. (4), art. 110 alin. (1), art. 117 alin. (6), art. 119 alin. (1) şi art. 121 alin. (1) lit. a) şi b) şi alin. (10) din Legea privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, în special, precum şi a prevederilor legii, în ansamblul său, sub aspectele criticate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165455_a_166784]
-
ale procurorului (extindere vizată și în prezența excepție de neconstituționalitate), nu poate fi acceptată, întrucât ar echivala cu transformarea instanței de contencios constituțional într-un legislator pozitiv, în contradicție cu art. 61 din Constituție, potrivit căruia Parlamentul este unică autoritate legiuitoare a țarii. Întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudenței Curții, soluția și considerentele deciziilor mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în prezența cauza. Curtea constată că sunt neîntemeiate și criticile aduse aceluiași text legal în
DECIZIE nr. 74 din 8 februarie 2005 referitoare la excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 şi ale art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165813_a_167142]
-
ridicate. Guvernul consideră că dispozițiile art. 35 pct. 2 lit. b) din Legea contabilității nr. 82/1991 , republicată, nu contravin prevederilor constituționale invocate de autorul excepției de neconstituționalitate. Se arată că activitatea de legiferare poate fi exercitată fie de către autoritatea legiuitoare, care are competență exclusivă în domeniu, fie, ca activitate secundară, de către o autoritate de specialitate, cum este, de exemplu, Ministerul Finanțelor Publice. Se precizează că "normele ce pot fi emise de ministerul în cauză nu țin loc de reglementare legală
DECIZIE nr. 361 din 23 septembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 35 pct. 2 lit. b) din Legea contabilit��ţii nr. 82/1991 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162797_a_164126]
-
lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. Rezultă deci că nu ne aflăm în prezența unei chestiuni privind constituționalitatea, ci a unei simple contrarietăți între norme legale din același domeniu, coordonarea legislației în vigoare fiind de competența autorității legiuitoare. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.d), art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, cu modificările și
DECIZIE nr. 294 din 6 iulie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 privind unele măsuri de urmărire a executării obligaţiilor asumate prin contractele de privatizare a societăţilor comerciale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 506/2002 , cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 1 din Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 25/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161433_a_162762]
-
completa prevederea legală supusă controlului [...]". În acest sens, Curtea a statuat în mod constant că nu se poate substitui legiuitorului pentru completarea sau modificarea reglementărilor adoptate, întrucât, conform dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție, republicată, Parlamentul este "[...] unica autoritate legiuitoare a țării". Așa cum a statuat Curtea în jurisprudența sa, procedura instituită prin Legea nr. 10/2001 , inclusiv cu privire la valoarea imobilelor restituite prin echivalent, este una specială, derogatorie de la dreptul comun, prin care statul înțelege să repare prejudiciile suferite ca urmare
DECIZIE nr. 235 din 27 mai 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada de 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159751_a_161080]
-
Dar, întrucât nu poate fi vorba despre drepturi a căror existență este incontestabilă, așadar despre drepturi al căror exercițiu ar putea fi, eventual, restrâns în considerarea motivelor avute în vedere de art. 53 din Constituție, republicată, revine, ca atribut suveran, legiuitorului să aprecieze asupra modalităților și condițiilor de realizare a măsurilor reparatorii, ca și asupra unor eventuale limite ale acestora. Evident că, nefiind vorba despre restrângerea exercițiului unor drepturi, ci despre stabilirea, prin lege, a limitelor unor reparații, nu se poate
DECIZIE nr. 235 din 27 mai 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada de 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159751_a_161080]
-
produsele și serviciile prevăzute în anexă, precum și coeficientul de corecție se stabilesc prin hotărâre a Guvernului", nu contravin dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituția republicată, care prevăd că "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării", deoarece obligativitatea reglementării prin norme cu putere de lege subzistă numai în ceea ce privește normele primare, astfel că emiterea unei hotărâri de către Guvern, în temeiul unei dispoziții legale, este deopotrivă constituțională și legală; reglementarea ce urmează a fi dată de către
DECIZIE nr. 305 din 8 iulie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi art. 3 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2001 privind regimul preţurilor şi tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenţei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 205/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161278_a_162607]