2,625 matches
-
reprezintă versiuni revizuite și îmbogățite ale capitolelor omonime din Raportul științific de cercetare postdoctorală. Pe această cale, îmi exprim profunda recunoștință față de acad. Eugen Simion (președintele Consiliului științific al proiectului), prof. dr. Valeriu-Ioan Franc (managerul proiectului) și față de tutorii îndrumători lingviști, acad. Marius Sala și prof. dr. Gabriela Pană Dindelegan. II Variație și schimbare de topică în limba română. Cadru teoretic. Metodologie În capitolul de față se discută principalele fenomene de variație de topică din limba veche și cele mai importante
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ocolesc, deoarece reprezintă principiul răului.” (Coșbuc, 1986 : 148) Observație personală : nimeni dintre cei intervievați pe teren sau în afara acestuia nu a utilizat numele de „Sfânta Vineri” pentru a face referință la Sfânta Parascheva. Semn de secularizare profundă a mediului rural ? Lingvistul Ivan Evseev scrie că „patroana zilei de vineri în calendarul poporului este Sfânta Vineri, în persoana căreia s-au amalgamat trăsăturile unei vechi divinități a naturii, elemente ale cultului Maicii Domnului și ale Sf. Parascheva, patroana Moldovei, venerată de slavii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
au căpătat treptat în limba română conotații negative, „devenind astfel sinonimele parțiale și depreciative ale unor cuvinte mai vechi sau ale unor împrumuturi culte târzii” (Zafiu, 2013). Este un fenomen asupra căruia s-au aplecat de-a lungul timpului și lingviști de talia lui B.P. Hasdeu sau Lazăr șăineanu. Ultimul, în studiul Influența orientală asupra limbii române (1900) face adesea distincție între sensul „vechi și serios” al turcismelor și sensul peiorativ și ironic pe care ele l-au căpătat odată cu trecerea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cu indicarea adresei preferate. Închei prezenta, adresând Doamnei respectuoase sărutări de mâini și urări de sănătate întregii familii. Cu profundă stimă, Eugen Dimitriu 202 Prof. Constantin Motaș era un desenator talentat. Lucra color, îndeosebi flori. 203 Carlo Tagliavini (n. 1903), lingvist, filolog, profesor la Universitatea din Bologna și Padova. Filoromân, membru coresp. al Academiei Române, a publicat în revista „Studi rumeni”, o recenzie despre o culegere de folclor a lui Al. VasiliuTătăruși. 143 4 Fălticeni, 24 februarie 1976 Mult Stimate Domnule Profesor
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
publicare, însoțite de o micromonografie, pe care eu o am gata dar s-o completez cu restul cânturilor. Vă mai comunic pe: Milan Pavel Șesan (n. 5 apr. 1910 la Cernăuți, prof. de istoria bisericii, citat ca filolog în „Dicț. Lingviștilor” (Ed. Albatros, Buc. 1978, Enc. Predescu, 1940) și studii în „Limba și lit.” Nr. 8, 1964, p. 204, jos la citate, care merită să fie trecut în vol. II. Poate este trecut și la lista de bucovineni ce v-am
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
a adus-o studiile dv. asupra lui Tempeanu și Morariu care-mi completează multe date asupra lui Tempeanu din lucrarea mea ms. „Scriitori și oameni de cultură din vechiul județ 372 Suceava” iar a lui Morariu, lucrarea tot ms. „Istoria lingviștilor și filologilor români” până în 1940, a fost umbrită de durerea sufletească că ați ajuns, din tânărul muncitor pentru cultura națională, cum credeam la început, un om bolnav, fapt care m-a afectat tare mult. Însă nu trebuie să vă descurajați
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
care, cu câteva excepții, istoricii noștri literari, bolnavi de estetism și semitism, îi ignorează, pentru naționalismul lor, firesc într-o regiune înstrăinată. Admir curajul cu care sucevenii au relevat meritele celor doi persecutați de soartă: Torouțiu și Leca Morariu. Deși lingvist notoriu e ignorat de toți lingviștii. Având cărțile lui l-am analizat în 12 pagini și ca lingvist, deși a fost relevat numai ca folclorist și literat. Aș dori să am ceva despre viața de la sfârșit a lui Vasile Huțan
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
literari, bolnavi de estetism și semitism, îi ignorează, pentru naționalismul lor, firesc într-o regiune înstrăinată. Admir curajul cu care sucevenii au relevat meritele celor doi persecutați de soartă: Torouțiu și Leca Morariu. Deși lingvist notoriu e ignorat de toți lingviștii. Având cărțile lui l-am analizat în 12 pagini și ca lingvist, deși a fost relevat numai ca folclorist și literat. Aș dori să am ceva despre viața de la sfârșit a lui Vasile Huțan și când și unde a murit
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
într-o regiune înstrăinată. Admir curajul cu care sucevenii au relevat meritele celor doi persecutați de soartă: Torouțiu și Leca Morariu. Deși lingvist notoriu e ignorat de toți lingviștii. Având cărțile lui l-am analizat în 12 pagini și ca lingvist, deși a fost relevat numai ca folclorist și literat. Aș dori să am ceva despre viața de la sfârșit a lui Vasile Huțan și când și unde a murit. Revăzând istoria lui Loghin, am mai introdus în a mea, încă o
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
a scrie biografia lui Iorga a trebuit să consult cele 1 200 de cărți și cele 20 000 de articole scrise de el și să mă ocup nu numai de Iorga istoricul, politicianul, ziaristul, criticul literar, dramaturgul, scriitorul, poetul și lingvistul, ci și de Iorga oratorul, profesorul și ultimul, dar nu cel din urmă -, de Iorga ca ființă umană. Dimensiunile fantastice ale acestui titan, acest veritabil Tatmensch goethian, m-au convins că nu aveam altă posibilitate decît să apelez la metoda
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
este o sarcină ușoară: opera lui Nicolae Iorga este alcătuită din circa 1 200 de volume și 20 000 de articole; el a fost un ziarist și un pamfletist politic prolific, dramaturg, eseist, poet, istoric și critic literar militant, orator, lingvist, memorialist și profesor universitar de prim rang, care își fascina auditoriul. Plus activitățile sale politice, conferințele, numeroasele călătorii și volume care le descriu. Să zugrăvești imaginea integrală a unui fenomen aproape supraomenesc este dificil, nerămînîndu-ți decît speranța de a reuși
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
cît și informații asupra noilor tipuri de echipamente tehnice folosite în predarea limbilor; - să favorizeze schimbul de informații asupra experienței dobîndite în materie de formare a profesorilor de limbi și să intensifice schimburile, pe baza bilaterală, de profesori și studenți lingviști, precum și să faciliteze participarea acestora la cursuri de vară de limbi și civilizații, oriunde acestea sînt organizate; - să încurajeze cooperarea între experți în domeniul lexicografiei, în scopul de a defini echivalentele terminologice necesare, în special pentru disciplinele științifice și tehnice
ACT INTERNAŢIONAL din 1 august 1975 al Conferintei pentru securitate şi cooperare în Europa, elaborat la Helsinki la 1 august 1975. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141958_a_143287]
-
Banca Națională a României va pune în circulație, incepand cu data de 27 mai 2002, o monedă din bimetal, miez din argint și inel exterior din aur, cu valoarea nominală de 2.000 lei, dedicată împlinirii a 200 de ani de la nașterea scriitorului, lingvistului și omului politic Ion Heliade Rădulescu. Articolul 2 Caracteristicile monedei sunt următoarele: - formă: rotundă; - compoziție: bimetal - miez din argint și inel exterior din aur; - greutatea totală: 25 g; - greutatea miezului din argint: 10 g; - greutatea inelului din aur: 15 g
CIRCULARA nr. 15 din 30 aprilie 2002 privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unei monede din bimetal, miez din argint şi inel exterior din aur, cu valoarea nominală de 2.000 lei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141940_a_143269]
-
de guvernatorul Băncii Naționale a României și de casierul central, precum și de un pliant de prezentare a acestei emisiuni monetare. Articolul 4 Monedele cu valoarea nominală de 2.000 lei emisiunea 2002, din bimetal, dedicate împlinirii a 200 de ani de la nașterea scriitorului, lingvistului și omului politic Ion Heliade Rădulescu, au putere circulatorie pe teritoriul României. Articolul 5 Punerea în circulație, în scop numismatic, a monedelor din bimetal cu valoarea nominală de 2.000 lei emisiunea 2002 se realizează prin ghișeele sucursalelor Băncii Naționale a României. GUVERNATORUL
CIRCULARA nr. 15 din 30 aprilie 2002 privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unei monede din bimetal, miez din argint şi inel exterior din aur, cu valoarea nominală de 2.000 lei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141940_a_143269]
-
Române din Timișoara; - domnului profesor universitar doctor Victor A. Neumann, istoric; - doamnei profesoare Lucia St. Nicoară, director general al Teatrului Național din Timișoara; - doamnei profesoare Annemarie I. Podlipny-Hehn, scriitoare; - domnului Mircea P. Șerbănescu, scriitor; - domnului profesor universitar Gheorghe I. Tohaneanu, lingvist și scriitor; - doamnei doctor Rodica Victoria-Ileana St. Vartaciu, istoric de artă. Articolul 3 Se conferă Ordinul național Pentru Merit în grad de Cavaler: - doamnei Veronica C. Andruseac, bibliotecar, director al Căminului Cultural din Recas, județul Timiș; - domnului Paul-Eugen P. Banciu
DECRET nr. 488 din 1 iunie 2002 privind conferirea unor decoraţii naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142437_a_143766]
-
150 19. Uniunea Internațională de Științe Psiholo- gice (I.U.P. sys) $ S.U.A. 200 20. Comitetul Internațional de Științe Istorice (C.I.S.H.) Franci elvețieni 800 21. Asociația Internațională de Studii Sud-Est Europene (A.I.E.S.E.E.) $ S.U.A. 600 22. Comitetul Internațional Permanent al Lingviștilor (C.I.P.L.) $ S.U.A. 200 23. Uniunea Internațională de Mecanică Teoretică și Aplicată $ S.U.A. 1.419 24. Comitetul Științific pentru Cercetări dolari Antarctice (SCAR) S.U.A. 15.000 Consiliul Superior al Magistraturii 1. (RECJ) Rețeaua Europeană a euro echivalentul în Consiliilor Judiciare euro
ORDONANŢĂ nr. 41 din 12 august 1994 (*actualizată*) privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110176_a_111505]
-
Prof. dr. Cezar Furtună (Școala „Titu Maiorescu”-Iași) Adept al concepției potrivit căreia istoria limbii unui popor sedentar în vatra sa de evoluție se află în strânsă legătură cu istoria socială a acelui popor, B.P. Hasdeu a devenit filolog și lingvist, determinat, după cum singur mărturisește, de interesul special arătat cercetării istorice. Acest fapt s- a concretizat prin publicarea și interpretarea a numeroase documente și texte vechi românești, o preocupare care avea să constituie o constantă a activității sale științifice. Încă din
Editarea textelor vechi rom?ne?ti - o preocupare constant? a activit??ii ?tiin?ifice a lui B.P. Hasdeu by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83579_a_84904]
-
noastre cuvinte și să cultivăm cu grijă limba și cultura pe care le moștenim ca pe o zestre prețioasă de la înaintași și să le cultivăm continuu. Aceste fapt se și realizează în lume de un număr apreciabil de teoreticieni (filosofi, lingviști, esteticieni etc.) grupați în diferite școli, curente și tendințe în care își consacră energia și cunoștințele studierii limbii. Printre aceștia îi amintim pe Ferdinand de Saussure, Roman Jakobson, Jean Piaget, Émil Benveniste, Jacques Claret, R. Rosetti, Tatiana Slama Cazacu, U
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ea, de revenire a culturii române la matca ei firească”. În toți acești ultimi ani, anterior Hotărârii din 17 februarie 1993 și după aceea, s-a asistat la ignorarea totală și arogantă a poziției facultăților și institutelor filologice, a opiniei lingviștilor români și străini (între ei Eugen Coșeriu, Alf Lombard, Mioara Avram, Ion Coteanu etc.), a opiniei ziariștilor, scriitorilor, editorilor, profesorilor de limba și literatura română, exprimate în dezbateri științifice - de însăși Academia Română solicitate - și în documentele elaborate la încheierea lor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Raportul de susținere: „Nimeni și nici un grup de specialitate, fie el și din domeniul lingvistic, nu poate s-o ș=limbăț transforme de unul singur sau s-o mențină în tipare care nu i se potrivesc.”, „Limba nu este a lingviștilor.”, „Limba este opera poporului român și a oamenilor săi de cultură, din biserică și din literatură și din știință.”, „Academia nu a delegat până în prezent lingviștilor drepturi depline și suverane asupra limbii române literare.” În același Raport se invoca, spre
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
s-o mențină în tipare care nu i se potrivesc.”, „Limba nu este a lingviștilor.”, „Limba este opera poporului român și a oamenilor săi de cultură, din biserică și din literatură și din știință.”, „Academia nu a delegat până în prezent lingviștilor drepturi depline și suverane asupra limbii române literare.” În același Raport se invoca, spre susținere, autoritatea lui Titu Maiorescu și Sextil Pușcariu; se ignora, fără îndoială, concepția acestora despre rolul specialiștilor în rezolvarea problemelor limbii. Pentru că, iată, în studiul Direcția
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de a se ocupa de lucruri de prisos, neîngrijind pe cele trebuincioase.” (Critice, p.124), Titu Maiorescu respingea pretențiile unui Consiliu de pe lângă Ministerul Instrucțiunii Publice (în frunte cu însuși ministrul) de a impune un sistem de norme ortografice, fără consultarea lingviștilor și împotriva punctului de vedere al lingviștilor: „Cine sunt acești domni? D. Christache Tell e general, d. Orescu arhitect, d.Aaron istoric, d. Zalomit profesor de filozofie (pentru a nu zice filozof), d. Marin fizic și d. Petrescu matematic. Nici unul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prisos, neîngrijind pe cele trebuincioase.” (Critice, p.124), Titu Maiorescu respingea pretențiile unui Consiliu de pe lângă Ministerul Instrucțiunii Publice (în frunte cu însuși ministrul) de a impune un sistem de norme ortografice, fără consultarea lingviștilor și împotriva punctului de vedere al lingviștilor: „Cine sunt acești domni? D. Christache Tell e general, d. Orescu arhitect, d.Aaron istoric, d. Zalomit profesor de filozofie (pentru a nu zice filozof), d. Marin fizic și d. Petrescu matematic. Nici unul din domniile lor nu este limbist. Dar
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
național”). 2. Modificările nu au întemeiere științifică. Pe de o parte, se încalcă principiul continuității procesului de constituire a sistemului ortografiei limbii române (de la principiul etimologic la principiul fonetic). „Reformele promovate de Academie în 1881, 1904, 1932 și 1953 - subliniază lingvistul IonGheție, unul din cei mai de seamă specialiști în istoria limbii române literare - reprezintă principalele etape ale unei îndrumări rectilinii care a marcat trecerea gradată a ortografiei românești de la o poziție puternic marcată sentimental la abordarea științifică și totodată pragmatică
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
element simbolizat să ai câte un simbol. ” (A. Philippide) Ortografia din 1953 a generalizat scrierea sunetului î cu un singur semn grafic - litera î, indiferent de origine și de poziție în structura cuvântului. În scrisul românesc nu era o noutate. Lingviști mai severi cu criteriile extra-științifice folosiseră în toată perioada interbelică sau în toată prima jumătate a secolului XX numai litera î: A. Philippide, G. Ivănescu etc. Alți lingviști exceptau numai familia termenului român. În 1916, G. Pascu publica la București
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]