1,950 matches
-
în sine, cum ar fi fistulele bronșice, altele au terapie medicală și pot fi într-o oarecare măsură prevenite. Cele mai frecvente sunt atelectaziile, pneumoniile și insuficiența respiratorie sau altele mai rare cum sunt edemul pulmonar postpneumonectomie sau torsiunea unui lob pulmonar. Toate sunt potențial generatoare de insuficiență respiratorie acută postoperatorie grevată de o mortalitate mare, în jur de 50% [95]. Fumătorii activi și pasivi au un risc posttoracotomie de 2-6 ori mai mare de a dezvolta complicații cum ar fi
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
cele legate de poziționarea endobronșică corectă a sondei. Prima problemă este legată de stabilirea diametrului optim al SLD care este folosită în fiecare caz în parte. Dacă diametrul este prea mic există riscul migrației distale și al ventilării doar a lobului inferior, cu presiuni mari și pericol de barotraumă [169]. O SLD cu diametrul bronșic prea mare sau la limită, ce nu poate fi poziționată corect poate fi traumatizantă. Brodsky ș.a. propun măsurarea diametrului traheei pe radiografia pulmonară postero-anterioară preoperatorie, la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
asigura o ventilație separată eficientă. Totuși tehnica își are indicațiile ei, mai ales la copii unde SLD nu pot fi folosite datorită diametrului prea mare. Alte avantaje oferite de aceștia sunt legate de posibilitatea de a realiza doar ocluzia unui lob (situații totuși excepționale) sau de faptul că, la sfârșitul intervenției, dacă este necesară ventilația artificială, se extrage blocantul bronșic, rămâne sonda obișnuită de IOT, fără a mai fi nevoie de reintubare. Tehnicile de blocare selectivă a ventilației pe plămânul operat
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
întregul volum. Sângele arterial are o concentrație de glucoză mai mare decât sângele venos sau capilar. Valoarea mai mică a glucozei în sângele venos se datorează faptului că în țesuturi, o parte este consumată. Sângele recoltat din deget sau din lobul urechii reprezintă un amestec de sânge arterial și venos. Când degetul este încălzit, datorită vasodilatației, contribuția sângelui arterial crește. În stare de post, țesuturile periferice (cu excepția creierului și hematiilor) nu consumă glucoza; ca urmare, există o mică diferență între concentrația
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
bombat prin dilatarea arterei pulmonare și a urechiușei stângi a AS și dublu contur al marginii drepte a cordului; - în LLS - atriul stâng amprentează esofagul opacifiat cu bariu; - semne de HTP: de tip venos - hiluri pulmonare mari cu prelungiri spre lobii superiori; de tip arterial - clarificarea câmpurilor pulmonare, prelungirile arteriale din hil se întrerup brusc; - ECG - P pulmonar (amplitudine crescută) - supraîncărcarea AD; - P mitral (>12 msec, de aspect bifid - difazic în DI, AVL, V1) - supraîncărcare AS; - Semne de HVD: R în
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
siluetei cardiace: mărirea siluetei cardiace, furnizează informații importante privind boala cardiacă subiacentă. Structura și vascularizația plămânului: În prezența unor presiuni capilare și venoase pulmonare normale în ortostatism, bazele pulmonare sunt mai bine perfuzate decât cele apicale, iar vasele care irigă lobii inferiori sunt semnificativ mai largi decât cele care irigă lobii superiori. Odată cu creșterea presiunilor atrială stângă, venos și capilar pulmonare, se dezvoltă edem interstițial și perivascular, care este predominant bazal datorită presiunii hidrostatice mai mari la acest nivel. Astfel: - la
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cardiacă subiacentă. Structura și vascularizația plămânului: În prezența unor presiuni capilare și venoase pulmonare normale în ortostatism, bazele pulmonare sunt mai bine perfuzate decât cele apicale, iar vasele care irigă lobii inferiori sunt semnificativ mai largi decât cele care irigă lobii superiori. Odată cu creșterea presiunilor atrială stângă, venos și capilar pulmonare, se dezvoltă edem interstițial și perivascular, care este predominant bazal datorită presiunii hidrostatice mai mari la acest nivel. Astfel: - la presiunea capilar pulmonară ușor crescută (13-17 mmHg) compresia secundară a
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
presiunilor atrială stângă, venos și capilar pulmonare, se dezvoltă edem interstițial și perivascular, care este predominant bazal datorită presiunii hidrostatice mai mari la acest nivel. Astfel: - la presiunea capilar pulmonară ușor crescută (13-17 mmHg) compresia secundară a vaselor pulmonare din lobii inferiori determină egalizarea dimensională a vaselor apicale și cele bazale; - la creșteri mai mari de presiune (18-23 mmHg) - apare redistribuția vasculară pulmonară (adică constricția și mai intensă a vaselor lobilor bazali și dilatația vaselor lobilor apicali - liniile Sylla); - la o
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ușor crescută (13-17 mmHg) compresia secundară a vaselor pulmonare din lobii inferiori determină egalizarea dimensională a vaselor apicale și cele bazale; - la creșteri mai mari de presiune (18-23 mmHg) - apare redistribuția vasculară pulmonară (adică constricția și mai intensă a vaselor lobilor bazali și dilatația vaselor lobilor apicali - liniile Sylla); - la o presiune capilar pulmonară de aproximativ 20-25 mmHg sau mai mare apare edemul pulmonar interstițial, care poate avea o varietate de forme: 1. septal - linii Kerley-opacități subțiri lineare de edem interstițial
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
secundară a vaselor pulmonare din lobii inferiori determină egalizarea dimensională a vaselor apicale și cele bazale; - la creșteri mai mari de presiune (18-23 mmHg) - apare redistribuția vasculară pulmonară (adică constricția și mai intensă a vaselor lobilor bazali și dilatația vaselor lobilor apicali - liniile Sylla); - la o presiune capilar pulmonară de aproximativ 20-25 mmHg sau mai mare apare edemul pulmonar interstițial, care poate avea o varietate de forme: 1. septal - linii Kerley-opacități subțiri lineare de edem interstițial interlobular; 2. perivascular - voalarea conturului
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
prin exercitarea unei ușoare presiuni pe vârful ei este cunoscută ca și puls capilar - semnul Lebert și Quincke. Pulsul capilar poate fi pus în evidență și prin frecarea pielii frunții, apăsarea mucoasei labiale cu o lamă de sticlă, prin transluminarea lobului urechii sau a pulpei degetului. Aceste semne nu sunt patognomonice pentru insuficiența aortică, putând fi întâlnite și în sindroamele hiperkinetice (febră, anemie, hipertiroidie, boală Paget, Beri-Beri) uneori chiar și la omul sănătos; -arterele temporale și humerale în ateroscleroză au un
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
euzinofile și rare celule mioide dispersate dezorganizat. Prezența acestor celule mioide într-un organ cu funcție importantă imunologică explică legătura timus - myasthenia gravis. Concepția anatomică veche, dar într-o mare măsură încă valabilă, consideră că timusul este format din doi lobi (fig. 7.19), de regulă separați unul de celălalt, alteori uniți, glanda luând forma literei „H” sau „V” [2]. De fapt pot fi trei sau mai multe structuri lobulare dispuse anterior de trunchiul brahiocefalic venos în traiectul acestuia oblic de-
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
mediastinului anterior superior spre confluența cu vena inominata dreaptă spre a forma vena cavă. O glandă timică voluminoasă poate avea rapoarte posterioare la stânga cu artera aortă și la dreapta cu vena cavă. În proporție de 2-4% unul sau mai mulți lobi timici se pot dezvolta posterior de trunchiul brahiocefalic în loc să fie dispuși anterior. Timusul stabilește cel mai important raport de la nivelul feței sale laterale cu nervul frenic. În stânga, nervul frenic încrucișează fie fața laterală a timusului, fie versantul său posterior. La
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
dreapta, nervul frenic urmează versantul lateral drept al venei cave superioare și ca atare se găsește posterior, la o oarecare distanță de glandă. Studii anatomo-chirurgicale recente [12], bine detaliate, au arătat că țesutul timic este dispus într-o multitudine de lobi și lobuli situați atât în mediastinul anterior cât și la nivelul gâtului, adeseori încapsulați, cu o dispoziție aleatorie. Pe lângă acești lobi pot exista focare de țesut timic distribuite neregulat în grăsimea mediastinului anterior (fig. 7.20) de la nivelul glandei tiroide
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
de glandă. Studii anatomo-chirurgicale recente [12], bine detaliate, au arătat că țesutul timic este dispus într-o multitudine de lobi și lobuli situați atât în mediastinul anterior cât și la nivelul gâtului, adeseori încapsulați, cu o dispoziție aleatorie. Pe lângă acești lobi pot exista focare de țesut timic distribuite neregulat în grăsimea mediastinului anterior (fig. 7.20) de la nivelul glandei tiroide până la nivelul diafragmului, în spatele tiroidei sau bilateral în jurul nervilor frenici. Pe aceste studii se bazează adepții tehnicii agresive de timectomie extinsă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
abordare a timusului, presupune disecția timică extracapsulară și extracția timusului printr-o incizie de dimensiuni mici la nivel cervical (fig. 7.23). Practic reprezintă doar exereza țesutului timic cervical și a zonei central mediastinale fără a se putea aborda bine lobii inferiori timici și excluzând accesul la grăsimea prepericardică [32]. Rezultatele sunt mediocre iar descoperirea de țesut timic restant în cantitate apreciabilă sau chiar timoame, în cazul reintervențiilor ce folosesc alte modalități de abord, nu este excepțională [1, 23]. Cooper și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
pericardo-frenică este extrem de dificil de controlat. Acest detaliu poate face rezecția chiar mai puțin extensivă decât tehnica originală a lui Cooper [3]. Timectomia „standard” transternală Timectomia „standard” transternală, așa cum a fost descrisă de Blalock sau Keynes, se limita doar la lobii cervico-mediastinali bine definiți care erau considerați la acea vreme intregul țesut timic [11]. La ora actuală exereza este mult mai extinsă ridicând tot țesutul mediastinului anterior, adăugând exereza celor două pleure mediastinale și a grăsimii din zona pericardofrenică atunci când este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
mediastinul anterior, în cavitatea pericardică, în șanțul paravertebral, în abdomen, mixte, în parenhimul pulmonar) b. În functie de carenă (St. Georges, 1991 - citat de Martin) pot fi: superioare (deasupra carenei) 23%, inferioare (sub carenă) 77% și intrapulmonare (mai frecvent în lobii inferiori) 25% din cazuri. Diagnostic clinic La adult se constată dureri retrosternale (inflamația pleurei mediastinale), dispnee, disfagie, tuse, febră, hemoptizie [48]. La copil se constată semne de obstrucție traheo-bronșică: stridor, detresă respiratorie, cianoză, dispnee, hiperinflație pulmonară, infecție pulmonară, atelectazie [69
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
malignă. TIROIDA MEDIASTINALĂ Date generale Frecvența ei este de 55,8% din tumorile mediastinale. Glanda tiroidă se dezvoltă dintr-un diverticul ce ia naștere din peretele faringian, între prima și a doua pungă branhială. Din acest diverticul iau naștere doi lobi, care coboară împreună cu primordiul laringian. Canalul tireoglos involuează sau poate da naștere lobului piramidal și chistelor de canal tireoglos. Lobii tiroidieni vin în raport cu inelul 1 traheal sau pot descinde anormal până la inelul 7. Țesutul ectopic tiroidian se găsește cel mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
mediastinale. Glanda tiroidă se dezvoltă dintr-un diverticul ce ia naștere din peretele faringian, între prima și a doua pungă branhială. Din acest diverticul iau naștere doi lobi, care coboară împreună cu primordiul laringian. Canalul tireoglos involuează sau poate da naștere lobului piramidal și chistelor de canal tireoglos. Lobii tiroidieni vin în raport cu inelul 1 traheal sau pot descinde anormal până la inelul 7. Țesutul ectopic tiroidian se găsește cel mai frecvent la nivelul regiunii tiroidiene superioare. Țesutul ectopic tiroidian inferior poate coborî împreună cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
diverticul ce ia naștere din peretele faringian, între prima și a doua pungă branhială. Din acest diverticul iau naștere doi lobi, care coboară împreună cu primordiul laringian. Canalul tireoglos involuează sau poate da naștere lobului piramidal și chistelor de canal tireoglos. Lobii tiroidieni vin în raport cu inelul 1 traheal sau pot descinde anormal până la inelul 7. Țesutul ectopic tiroidian se găsește cel mai frecvent la nivelul regiunii tiroidiene superioare. Țesutul ectopic tiroidian inferior poate coborî împreună cu timusul și cordul în mediastin, dar frecvența
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
gușa coboară în mediastin în planul traheal, în spatele marilor vase, poate fi situată între trahee și esofag sau posterior de esofag, sau poate coborî până la diafragm. Coborârea în mediastin se produce cel mai frecvent în partea dreaptă, chiar dacă ține de lobul stâng, datorită dispoziției arcului aortic. Vascularizația este asigurată de arterele tiroidiene inferioare. Excepție foarte rară este vascularizația din vasele de neoformație mediastinală în caz de gușă completă cu coborâre joasă (mixt), sau operație precedentă care a interceptat vasele tiroidiene inferioare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
Riscurile intervenției chirurgicale sunt: leziune nerv recurent, rezecție paratiroide (se va implanta în mușchiul SCM), leziune traheală, leziune vasculară mediastinală (impune sternotomia). Tehnica tiroidectomiei quasitotale în gușa cervico-mediastinală monobloc (Horvat) este indicată în absența istmului tiroidian cu fuzionarea celor doi lobi tiroidieni. Timpii operatori se desfășoară în sensul acelor de ceasornic. Morbiditate și mortalitate postoperatorie Paralizia de coardă vocală este înregistrată în diverse statistici între 0-10%. Crizele de tetanie apar rar. Uneori se instalează insuficiența respiratorie acută prin traheomalacie sau cudură
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
în relație cu timusul;- mediastinul visceral, superior, la nivelul aortei ascendente, arcului aortic și ramurilor sale;- mediastinul posterior, în relație cu esofagul;- mediastinul visceral, în regiunea mijlocie. Paratiroidele III pot fi găsite ectopic în ligamentul tiro-timic, polul superior timic, în lobii timici, în spațiul dintre timus și marile vase, pe pericard, pe vena cavă superioară, pe trunchiul venos brahiocefalic drept sau stâng, pe fața antero-laterală a aortei, la originea trunchiului arterial brahiocefalic, la originea arterei carotide comune stângi sau la nivelul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
eritropoietină în rinichiul matur. A. Formarea blastemului metanefretic (ziua 28) din partea caudală a mezodermului intermediar. B. Formarea mugurelui ureteral (ziua 32) din canalul mesonefrosului și creșterea lui spre blastem. C. Mugurele ureteral se bifurcă și cele două capete induc formarea lobilor superior și inferior ai metanefrosului (săptămâna 6). D. Bifurcările ulterioare ale mugurelui ureteral produc formarea altor lobuli (în următoarele 10 săptămâni). 2. Date recente susțin o dublă origine a mesenchimului renal: mesenchim de origine mesodermică și componente celulare derivate din
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]