9,030 matches
-
o dominanță a rocilor calcaroase (cu un comportament specific în peisajul geomorfologic) și a celor magmatice. Coordonatele geografice ale sitului măsurate în cele patru extremități cardinale ale teritoriului sunt: ● Nord - Est 22°32'11" și Nord 46°59'30" valoare măsurată într-un punct localizat în extremitatea nordică a teritoriului sitului, la est de localitatea Vadu Crișului; ● Est - Est 22°44'37" și Nord 46°50'41", valoare măsurată în extremitatea estică a teritoriului studiat, la nord de cota maximă a Dealului Mare; ● Sud - Est 22036 1" și Nord
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
maximă a Dealului Mare; ● Sud - Est 22036 1" și Nord 46°44'9", valoare măsurată în extremitatea sudică a teritoriului sitului, suprapusă punctului cu cea mai mare altitudine; ● Vest - Est 22°26'23" și Nord 46°57'29", valoare măsurată în extremitatea vestică a teritoriului sitului localizată în platoul Zece Hotare. În ceea ce privește distribuția altitudinilor, se constată o înclinare generală a reliefului de la sud-est spre nord și spre nord-vest, conform cu direcția de drenaj a principalelor văi din teritoriu. Altitudini mari se găsesc în
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
până la 300 m. Altitudinea minimă, de 290 m., se înregistrează în albia Crișului Repede la ieșirea râului de pe teritoriul sitului și la intrarea (dinspre amonte) în localitatea Vadu Crișului, în timp ce altitudinea maximă, de 1377 m., este localizată în extremitatea sudică a teritoriului sitului, sub vârful Muncelașu (1415 m), vârf care este situat în afara arealului studiat. Se constată, astfel, că cele mai mari altitudini le înregistrează teritoriul ce aparține Munților Vlădeasa, situat la sud-est de valea Iadului
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Suprafața de aflorare a depozitelor din triasicul mediu este destul de mare, reprezentând 15.86% din suprafața totală a ariei de protecție, ceea ce înseamnă 2723.88 ha. În teren se prezintă sub formă de fâșii petrografice sau petice izolate care sunt localizate pe dreapta văii Iadului, în bazinul Dașorului (în Munții Vlădeasa), pe versantul stâng al văii Iadului sub vârfurile Dl. Culmea Frunții, Dl. Frântura Boții și Pietrele Dăicii, în partea mediană și inferioară a bazinului pârâului Brătcuța, în dreptul localității Bratca
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
319.93 ha, ceea ce înseamnă 1.86% din total. În privința depozitelor Cuaternare se poate remarca varietatea acestora precum și zonele de apariție. Astfel, depozitele Pleistocenului inferior sunt reprezentate de: depozite coluviale, bolovănișuri, nisipuri, pietrișuri, iar cele ale Pleistocenului superior sunt localizate în principal la nivelul teraselor râurilor, în special pentru terasa de 25 m. altitudine relativă. Acestea sunt alcătuite din pietrișuri, nisipuri și nisipuri argiloase. Tot din categoria formațiunilor cuaternare mai fac parte și depozitele deluviale, coluviale și proluviale, alcătuite din
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
astfel de formațiuni, pe suprafețe mai extinse sau mai izolate se observă pe interfluviul dintre valea Brătcuță și valea Mișidului (Luncilor), apoi pe interfluviul stâng al văii Mișidului spre valea Măguran și sub forma a numeroase "petice" cu dimensiuni reduse, localizate în apropierea localității Vadu Crișului. Însumate, toate aceste areale ajung la o suprafață ocupată de 727.33 ha, ceea ce reprezintă 4.23% din totalul ariei protejate. ... 2.2. Relief Teritoriul ROSPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadei se suprapune peste unitățile montane ale
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
protejate). Aspectele mai deosebite de relief le constituie prezența versanților abrupți și a suprafețelor structurale. În fapt, pe toată lungimea ei inclusă teritoriului protejat, Valea Iadului crează o alternanță de sectoare de chei și bazinete de eroziune în care sunt localizate așezări, așa cum este cazul satelor Remeți sau Munteni. Calcarele jurasice, cu toate că apar pe o suprafață foarte restrânsă, crează un relief atât exocarstic cât și unul endocarstic. La întregirea peisajului geomorphologic au contribuit intens procesele de modelare din
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
aici, doar subterane, este de 12, dintre care cele mai expresive sunt Pârâul Sohodolului și Pârâul Birtinului. Lungimea măsurată la suprafață a acestora este de 18.44 km., dar există posibilitatea ca rețeaua subterană să fie mai dezvoltată. Cursurile de apă localizate la vest de Pârâul Birtinului aparțin sistemului carstic Aștileu, în timp ce Pârâul Sohodolului este tributar sistemului carstic, care debușează în Peștera Vadu Crișului. În privința pârâului Birtinului, acesta se formează dintr-un număr de cursuri scurte de apă și
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
carbonatice, caracteristica morfologică principală fiind aceea că rețeaua hidrografică organizată pe roci impermeabile se "pierde" în subteran odată cu pătrunderea acestora în domeniul rocilor calcaroase. În relief apar ca niște cuvete depresionare a căror parte bazală este plată sau nu, localizate pe văi ale căror cursuri dispar în subteran prin ponoare. În acest tip se include Depresiunea de la Acre, dezvoltată la vest de Lacul Leșu, fiind localizată între vârfurile Piatra Acră la nord și Hodrângușa la sud. Se înscrie în
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
apar ca niște cuvete depresionare a căror parte bazală este plată sau nu, localizate pe văi ale căror cursuri dispar în subteran prin ponoare. În acest tip se include Depresiunea de la Acre, dezvoltată la vest de Lacul Leșu, fiind localizată între vârfurile Piatra Acră la nord și Hodrângușa la sud. Se înscrie în relief sub forma unei cuvete asimetrice de 1.6 km. lungime pe 0.8 km. lățime, al cărei terminus aval este în ponorul de sub abruptul format sub vf
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Piatra Acră. Depresiunea de la Acre este una dintre cele mai mici (ca suprafață) forme de acest tip, dar situarea acesteia în partea de est a Munților Pădurea Craiului și apropierea de Masivul Vlădeasa au permis ca aceasta să fie localizată la cea mai mare altitudine (între 825 și 875 m) dintre toate depresiunile de captare carstică ale Pădurii Craiului. Cursul de apă care o traversează își are izvoarele pe versantul nord-vestic al Dl. Hodrângușa și are câțiva afluenți cu caracter
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
seriei de Someș la vest și rocile eruptive de tip Vlădeasa în partea estică. Nașterea depresiunii a fost generată și înlesnită ulterior de prezența unei falii secundare dezvoltată perpendicular pe falia Remeți, cu orientare de la nord- vest spre sud-est, localizată pe contactul dintre rocile non-carstificabile și cele carbonatice. Această falie a determinat pătrunderea apei în subteran, chiar pe contactul carstic-noncarstic și dezvoltarea depresiunii în amonte de acest punct. De pe versanții impermeabili din jur au fost transportate de-a lungul
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Crișului și limita vestică a teritoriului în studiu. Platoul este dezvoltat pe călcare Jurasic superioare pe cea mai mare parte, la care se adaugă câteva petice de călcare Cretacic inferioare și conglomerate gresii și argile jurasice, acestea din urmă fiind localizate în apropiere de Șuncuiuș. Relieful carstic de aici se află într-un stadiu de evoluție avansat, cu un număr mare de doline, uvale, văi de doline și văi oarbe, între care apar masive carstice isolate, sub forma unor martori de
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
de subsidență din apropiere, în acest caz al zonei Vad-Borod, care a atras și determinat o dinamică deosebită a văilor afluente Crișului Repede. Prin adâncire văile și-au format sectoare de chei de subsidență periferică, cele mai adânci sectoare fiind localizate în partea aval a acestora și nu în amonte, așa cum ar fi normal. Așa este cazul cheilor Mișidului, Cheilor Brătcuței, Cheile Măguran-Izbândiș ș.a, a căror bazine de recepție se restrâng mereu prin organizarea unui număr crescut de drenaje subterane
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
sud de Dl. Gropilor un sector de chei de cca. 3.25 km, caracterizat de versanți abrupți cu portale de peșteră impozante (ex. Portalul peșterii Ungurului) și confluența cu valea Mișidului. În amonte de Șuncuiuș, în versantul stâng al văii, este localizată Peștera Vântului. Al doilea sector este în aval de localitatea Șuncuiuș și continuă până la intrarea în localitatea Vadu Crișului. Este un sector de chei foarte pitoresc, cu versanți verticali, abri-uri, și peșteri (Peștera Vadu Crișului) străbătut de calea
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Totuși tectonica din călcare și prezența apei sunt condiții esențiale în apariția și dezvoltarea peșterilor. În Munții Pădurea Craiului există un număr foarte mare de goluri carstice (de ordinul sutelor) representative, cunoscute ca peșteri. Dintre acestea, o parte se găsesc localizate în zona arealului protejat. Nu vom face o analiză exhaustivă a acestora ci vom semnala câteva care prin geneză, dimensiune, importanță științifică și atracție turistică constituie obiective valoroase ale ariei protejate. Peștera Vântului - localizată la baza unui abrupt calcaros pe
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Dintre acestea, o parte se găsesc localizate în zona arealului protejat. Nu vom face o analiză exhaustivă a acestora ci vom semnala câteva care prin geneză, dimensiune, importanță științifică și atracție turistică constituie obiective valoroase ale ariei protejate. Peștera Vântului - localizată la baza unui abrupt calcaros pe versantul stâng al Crișului Repede în amonte de localitatea Șuncuiuș. Lungimea însumată a galeriilor care formează peștera ajunge la 54 de kilometri. Acestea sunt dispuse pe patru niveluri (etaje) dintre care cele trei superioare
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Hotare, numită Peștera Bătrânului, dar așa cum am arătat și alte pierderi de apă de pe platou completează volumul de apă al cursului subteran. Peștera este deschisă turismului de masă dar constituie și un important obiectiv științific. Peștera Bătrânului - este localizată la sud-vest de Groapa Sohodolului. Intrarea în peșteră se află la baza unui abrupt calcaros în care pătrunde valea Peștireului, vale cu caracter temporar activă, care vine dinspre sud vest și care, datorită pierderii în peștera Bătrânului formează o vale
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
are un cavernament cu săli foarte înalte (35 m). Peștera este importantă din punct de vedere biospeologic având o faună bogată de coleoptere cavernicole. Accesul și vizita peșterii este dificilă de aceea este recomandată doar celor antrenați. Peștera Moanei - este localizată pe versantul stâng al văii Luncilor din bazinul mijlociul al văii Mișidului. Are o deschidere impozantă situată la cca. 15 m deasupra axului văii. Peștera este active, fiind străbătută de apele care se infiltrează în subteran, la nivelul platoului carstic
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
apărținând culturii Coțofeni), care acum se află la Muzeul Țării Crișurilor de la Oradea. În plus, morfologia peșterii ridică numeroase probleme de ordin științific, interesante pentru specialiști. Peștera cu Apă din Valea Leșului, după cum îi spune și numele, este localizată pe versantul drept al văii, la circa km amonte de confluența acesteia cu Iada. Intrarea în peșteră este parțial blocată de un baraj natural, în spatele căruia, apele subterane ce ies din peșteră, formează un lac. Peștera are o lungime
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
naturale protejate Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Specia Aquila chrysaetos Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/CE 2. Informații specifice speciei În urma protocolului specific aplicat în luna martie au fost observate 3 perechi de inidivizi de acvilă de munte, fiind localizată o pereche în interiorul sitului. Acest lucru nu denotă faptul că pe teritoriul sitului cuibărește o singură pereche. 3. Statutul de prezență (temporal) • Rezident 4. Statutul de prezență (spațial) • Izolat. 5. Statutul de prezență (management) • Nativă 6. Abundență • Rară 7
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
fagi bătrâni și un amestec de zone deschise, pajiști și desișuri, dar poate fi observată și în parcuri mai mari cu arbori bătrâni. Limitele altitudinale la care cuibărește specia sunt determinate de prezența habitatelor cu stejar sau gorun și sunt localizate în principal între 200 și 600 m. Se hrănește atât pe sol cât și pe arbori, în cea mai mare măsură pe stejari, însă acolo unde există în preajmă arbori cu o esență mai moale (mesteacăn, frasin, salcie) îi folosește
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
special șoareci, dar și chițcani, precum și păsări de dimensiuni mici. Vânează în timpul nopții în cea mai mare parte, însă în timpul sezonului de reproducere își prelungește activitatea și în timpul zorilor sau uneori chiar în timpul zilei. Își localizează prada din puncte de observație. Vânează atât în păduri dese, cât și de-a lungul cărărilor, în poieni, în plantații tinere, mlaștini oligotrofe, la marginea pădurilor, uneori chiar și în apropierea cătunelor. ... B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
specie - EUNIS Cod Eunis: 1007 Cod Natura 2000: A239 2. Denumirea științifică Dendrocopos leucotos 3. Denumirea populară Ciocănitoare cu spate alb 4. Descrierea speciei Ciocănitoarea cu spate alb este cea mai mare dintre speciile de ciocănitori pestrițe europene, specie montană localizată la altitudini cuprinse între 800-1000 de metri. Masculul are creștetul capului de culoare roșie (femela neagră), obraji albi - gri, mustața neagră ce se întinde până în spatele ochilor, și care coboară spre gușă, manta neagră în partea superioară și albă
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
metri în munți. Această specie evită zonele înghețate, acoperite cu zăpadă sau foarte aride, preferând habitatele cu apă dulce ale lacurilor, râurilor și izvoarelor. Principala resursă de hrană a acestei specii sunt nevetebratele (coleoptere, diptere, plecoptere, efemeroptere, etc). Prada este localizată vizual și culeasă de pe sol, în special dintre pietre sau dintre crăpături, de pe vegetație sau chiar de pe unele mamifere (exemplu, oi). Sondează substratul foarte rar, dar adesea spală prada înainte de a o înghiți. ... B. Date specifice
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]