5,029 matches
-
a ridicat spunând că pentru sine o dezaprobare făcută cu cea mai deplină împăcare: „Doamne, ce familie!" și s-a dus tot ea să aducă apă și pentru noi. Cât am umblat pe străzile Sedonei, am admirat creațiile artizanale ale localnicilor întâlnite la tot pasul și n-am încetat să ne minunăm de tot ce vedeam în jur. Într-un timp am dat peste o minune de brutarie cu câteva zeci de feluri de pâine făcută din fel de fel de
ŢINUTUL SOARELUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358641_a_359970]
-
proaspătă și rece și a umplut plosca sculptată din lemn de cireș, moștenită de la bunicul său din partea mamei. A scos caii din grajd și i-a înhămat la căruță. Trebuia să ajungă la lotul de la Spoială cum numeau zona aceea localnicii, undeva deasupra lacului, spre comuna Amzacea, să lege brazdele de grâu secerate în timpul zilei trecute. Dacă nu se apuca de dimineață, când încă luna strălucea pe cer și broboane de rouă mai poposeau pe frunzele grâului, nu mai putea să
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
sau bătălii. La data și ora stabilită pentru alegere, fiecare își exprimă votul de acasă, de la serviciu sau prin telefonul mobil oriunde s-ar afla pe glob. Indiferent de unde vine votul ajunge la circumscripția de domiciliu și se adresează unui localnic competent. Astfel, la nivel de comună se stâng uneori câteva zeci de electori aleși. Dintre ei și numai dintre ei se alge primarul comunei. Cel mai bun dintre cei mai buni. Cei rămași se strâng la conducerea regiunii unde aleg
ELECTORII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/344677_a_346006]
-
și eu/ Și să-ncingem horă mare/ La Liliac, la Ponoare./” Sărbătoarea a început și s-a terminat simetric cu hora tradițională românească, jucată pe iarbă, într-o înfrățire desăvârșită cu natura și cu tradițiile care au pătruns în sufletele localnicilor educați de mici în spiritul dragostei și al respectului față de ele, cărora li se adaugă turiști veniți din țară și de peste hotare. Sărbătoarea de la Ponoarele se remarcă prin naturalețe, simplitate, cumpătare, bun simț și omenie, prin dorința omului de a
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
încercat de teamă din pricina nesiguranței vremurilor noi, deși fiului său, lui Sigi, nu părea să-i meargă câtuși de puțin rău. Se căsătorise, aștepta un copil, iar la fabrică ajunsese ceva mahăr, cu un venit mult peste câștigul obișnuit al localnicilor. Că fusese utecist de frunte se cam uitase, părea să se fi înscris în altă formație politică și cu noii potentați avea relații chiar mai bune decât cu ceilalți. Acum îi primea în propria casă, astfel că nu de puține
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
a desfășurat acest ritual de Paști? Am să vă povestesc în amănunt, pentru că merită să vă imaginați acele momente de un farmec aparte. M-am întors împreună cu gazdele primitoare de la biserică și nimic n-a fost mai frumos acasă, la localnici, decât desfășurarea sărbătorilor. M-am spălat pe obraz cu apa în care s-au pus un ou roșu sfințit și un bănuț de argint, pentru ca să fim (cum spun sătenii ) tot anul sănătoși, roșii în obraji, ca oamenii de la munte și
TRADIŢII PASCALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358864_a_360193]
-
cu apă. După masă merg împreună la bal, fiind prima petrecere după ieșirea din postul Paștelui. Festivaluri pascale Dacă ne mutăm în altă zonă geografică, la Suceava s-a instituit cu ani în urmă un festival în comuna Ciocănești. Aici, localnicii îi așteaptă pe cei invitați la “Festivalul național al ouălor încondeiate”, o inițiativă a primăriei, aducând și astfel în atenție localitatea, unde și copiii încondeiază ouă. Acest eveniment, la care vin meșteri populari din județele Botoșani, Brașov și Suceava, se
TRADIŢII PASCALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358864_a_360193]
-
Suceava - cel al păstrăvului și cel al iernii. Astfel, vizitatorii pleacă cu impresii deosebite despre un loc în lume de un pitoresc nemaiîntâlnit și prin peisaj, apa Bistriței însoțind șoseaua paralelă cu pădurea. “Veniți să vedeți în acest decor, (îndeamnă localnicii), case de gospodari de la noi , decorate în motive tradiționale , elemente ce le veți găsi preluate în ouăle închistrite, vopsite în băi de culoare sau încondeiate în ceară, cu ornamente fitomorfe stilizate!” În arta aceasta s-au încorporat și depozitat forme
TRADIŢII PASCALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358864_a_360193]
-
și un crater cu aspect selenar care va lua locul satelor răspândite prin munți. O dată cu zăcământul, vor dispărea bisericile, clădirile, animalele și oamenii - însăși civilizația. Cea mai mare exploatare de aur la suprafață din Europa va fi la Roșia Montană. Localnicii au început, în mică parte ce-i drept, să se obișnuiască cu ideea că Roșia Montană va rămâne în istorie, dar va dispărea de pe harta României. O parte a moților a renunțat să se mai gândească la ceea ce lasă în
MILENARA ABURNUS MAJOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358912_a_360241]
-
vorba de „zborul și terenul” de pe care avea loc „țâșnirea”(incluzând aici neapărat originea socială sau darea de mână, amândouă răspunzând însă „lipsă la dosar” și „absente din peisaj” în cazul de față !) către sfere nu prea ades accesate de localnici. Auzise de cu seară „bomba” și acum grăbea spre vecină cu furca-n brâu, pentru a-și spune păsul de dimineață (pe burta goală, cum ar zice „profesioniștii” în „cultivarea” unor păguboase vicii!) ) și cu ajutorul așteptatelor vorbe de îmbărbătare ale
DOAMNE, CE SUS A AJUNS! ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359283_a_360612]
-
Tudor Cristache, însă îl aștepta, lângă cascadă, zile întregi și de fiecare dată răbdarea îi fusese răsplătită pe deplin. Acum speranța de ieri primise lanțuri și nu înțelegea până când va trebui să le poarte. - Du-te, i-a zis un localnic, care îl văzu rezemat lângă poartă. Pictorul nu se mai întoarce. Bărbatul îi arătă un baston noduros în semn de amenințare și scoase câteva sunete ca o huiduială. Apoi se așeză pe un bolovan acoperit cu mușchi verde, la câțiva
PROMISIUNEA DE JOI (VI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359332_a_360661]
-
cadru, în perioada 1960-1971 au reușit foștii învățători (6 la număr) și un absolvent de liceu să absolve facultăți diferite din învățământul superior. Mai este de remarcat în acest sens că toți cei 7 absolvenți ai învățământului superior au fost localnici, ceea ce în perspectivă va îmbunătăți în mod tranșant fenomenul de stabilitate al cadrelor didactice. De la data când s-a putut cerceta arhiva școlii (1917) și până la 1975 au funcționat ca titulari sau suplinitori, la toate instituțiile școlare din Rucăr 209
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359445_a_360774]
-
câteva orașe care se disting prin frumusețea grădinilor publice: În „Parcul Inohana” din orașul Chiba, nu departe de Kamogawa unde eram cazați, s-a organizat renumitul: „Cherry Blossom Festival”. „Parcul Inohana” este cunoscut prin numărul mare de cireși unde, primăvara, localnicii, dar și turiștii se desfată admirând florile de cireș. „Castelul Chiba” este iluminat pe toată durata festivalului, dând ocazia iubitorilor de frumos să admire priveliștea fantastică a florilor de cireș profilate pe cerul nopții. Într-o seară, priveam fascinați cum
SAKURA-FLOAREA DE CIREŞ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360260_a_361589]
-
meditațiilor, și restului programului se intra în dormitorul comun. Nu erau paturi etajate, ci dispuse într-o sală mare unul lângă altul. Sala cuprindea cam vreo treizeci de paturi. Stingerea se dădea la 9 seara, iar pedagogul de serviciu, un localnic care făcea și pe paznicul de noapte, stingea lampa de petrol. Acum începeau poveștile despre câte toate în lume! Un punct de atracție era povestea lui Beldie care nu era de seama celor din clasa lui, adică era cu un
BELDIE ŞI SERILE DE INTERNAT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360590_a_361919]
-
avut loc de-a lungul secolelor al XV-lea, până în secolul al XVI-lea, cel de-al doilea val al colonizării se produce începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea. După emiterea acestor documente, în Valea Jiului viața localnicilor s-a desfășurat fără modificări majore încă vreo două veacuri, Petrila rămânând o așezare cu o populație rară, case puține, răsfirate de-a lungul văilor, cu pășuni întinse și cu fânațe bogate ce se întindeau până sus, în golurile alpine
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
de mineri calificați vin de la Săcărâmb, Roșia Montană, Bălan, Baia Sprie, Lăpuș, Băița, Abrud, din Banat și din alte zone ale Transilvaniei. La Petrila vin să lucreze la mină oameni de origine etnică diferită, religii diverse, oameni cu mentalități opuse localnicilor. Venirea lor, lupta pentru viață și cărbune a schimbat radical ritmurile vieții cotidiene. Modificările survenite în structura demografică sunt spectaculoase, recensământul din anul 1857 arăta că înainte de deschiderea minei și declanșarea celui de-al doilea val al colonizărilor, la Petrila
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]
-
cooptate și amenajate corespunzător, multe locuințe din partea joasă a satului Petia ar putea avea apă curentă în case și satul ar deveni un sat european modern. Acest proiect ar fi unul de durată dar și cu acele cheltuieli pe care localnicii ar trebui să le suporte. Referință Bibliografică: PETIA SATUL MEU NATAL / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 677, Anul II, 07 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
PETIA SATUL MEU NATAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359853_a_361182]
-
mers și eram mereu în alertă generală. Astfel că a trebuit să învăț multe reguli noi față de ceea ce știam eu din subteran. Normele de lucru erau în mare parte diferite de cele din subteran. Șeful carierei era inginerul Alexandru RETEZAN localnic din Moldova Nouă, ajutat fiind de alți colegi ingineri minieri precum; Ioan Nicolae CĂRĂCĂLEAN, Dan GRECU, însă primeam ordine și de la șeful mecanicilor, subinginerul Gicu FLOCA, căci aveam în dotare multe utilaje. Subalternii mei erau detașați din subteran dar și
1987 CARIERA DE BANATITE VALEA MARE SUVAROV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359868_a_361197]
-
timp la Siracusa, ci plecară mai departe, în inima insulei, până se văzură undeva aproape de Muntele Etna, într-o zonă foarte pitorească. Aici se și apucară de lucrarea pentru care veniseră. Era, însă, mult mai greu, căci nu cunoșteau limba localnicilor. De bine de rău, Theodoros mai știa ceva din latina scrisă, care, deși nu era vorbită de localnici, totuși, la nevoie, se putea discuta cu ei, încât să se înțeleagă unii cu alții, cât de cât. Problemele cu limba latină
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
o zonă foarte pitorească. Aici se și apucară de lucrarea pentru care veniseră. Era, însă, mult mai greu, căci nu cunoșteau limba localnicilor. De bine de rău, Theodoros mai știa ceva din latina scrisă, care, deși nu era vorbită de localnici, totuși, la nevoie, se putea discuta cu ei, încât să se înțeleagă unii cu alții, cât de cât. Problemele cu limba latină se limpeziră destul de repede, căci atât Theodoros, cât și Artemios, începură să se apropie de înțelegerea limbi locale
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
unii cu alții, cât de cât. Problemele cu limba latină se limpeziră destul de repede, căci atât Theodoros, cât și Artemios, începură să se apropie de înțelegerea limbi locale. De asemenea, reușiră să țină mici predici din Evanghelie, ceea ce stârni interesul localnicilor. Cum era de așteptat, și în acest loc, începură să aibă audiență numeroasă, convertirile și botezurile veneau în fiecare săptămână. Biserica se întărea, numele lui Isus Hristos era din ce în ce mai mult pronunțat prin acele sate din Sicilia. Misionarii erau bucuroși pentru acest
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
vieții unei comunități depinde și de armonia familiilor ei, Primăria orașului Ulmeni a acordat diplome tuturor familiilor care au împlinit 50 de ani de căsnicie. Bucătăria tradițională, ardelenească nu putea să rămână mai prejos și așa că timp de două zile localnicii și-au îmbiat vizitatorii cu pălincă, slănină și sarmale de cea mai bună calitate. Demnă de remarcat este și compoziția simetrică a sărbătorii care a început cu un tradițional foc de tabără și s-a terminat cu un modern foc
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
doar ca pretext, vreun cazan sau vreun ceaun în spinare, zăbovea prin preajma unei case anume și arunca priviri ascunse și încețoșate de lacrimi, amare în loc de sărate, peste gardul acelei gospodării. Altădată, doi căldărari mai tineri, în timp ce reparau stricăciunile metalice ale localnicilor, puneau întrebări indiscrete despre familia lui Gheorghe Dinvale. Destui clienți ai acestor întreprinzători ambulanți își dădeau ghionturi ascunse pe seama faptului că unul dintre făurari era leit mezinul din sat al ostașului neîntors din război. Fiii celui dispărut, gospodari vrednici pe la
FANTASMA SOLDATULUI NEÎNTORS DE LA RĂZBOI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359725_a_361054]
-
Carcaliu, Jurilovca, Slavă Cercheză, Slavă Rusă, Constanța, Ghindaresti, Năvodari și în regiunea Moldovei în localitățile Târgu-Frumos, Bratesti, Manolea, Climauti, Suceava. ,,Primele așezări cunoscute ale rușilor-lipoveni sunt cele din Bucovina. Cele mai multe păreri nominalizează satul Lipoveni sau Sokolinti (cum este numit de către localnici) din județul Suceava ca fiind cea dintâi localitate înființată de rușii lipoveni (1724). O altă localitate lipovenească este Climauti din județul Suceava, atestată în 1780, printr-un act de donație semnat de egumenul mănăstirii Putna, Ioasaf, prin care li se
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
roșii pentru fiecare cadavru de imigrant ilegal descoperit în Arizona, în apropierea graniței. Sunt mii de puncte roșii. Majoritatea mor deshidratați sub soarele deșertului. Organizația încearcă să pună butoaie cu apă din loc în loc, pentru a-i ajuta, însă unii localnici le caută și le golesc, pentru a descuraja astfel migrația ilegală. Eddie a locuit la Nogales împreună cu mama sa, a făcut și liceul în Nogales. Stătea chiar lângă graniță și vedea sărăcia de dincolo în fiecare zi, peste gard. E
Am fost în America lui Trump. „Am făcut tot timpul chestii împreună cu băieții mei. Le-am luat ATV-uri, le-am cumpărat arme” () [Corola-blog/BlogPost/338691_a_340020]