1,327 matches
-
formarea adverbelor din adjective cu sufixul "-mente"; adverbele de loc și de timp; adverbe de îndoială; adverbe de mod; adverbe interogative; adverbe de evaluare; locuțiuni adverbiale; particulele adverbiale ci, vi, ne; gradele adverbului; poziția adverbului; Conjuncția: conjuncțiile coordonatoare; conjuncția subordonatoare; locuțiuni conjuncționale; ● Prepoziția: folosirea prepozițiilor; prepoziții articulate; locuțiuni prepoziționale; ● Interjecția: interjecții proprii (care exprimă uimirea, bucuria, amenințarea, îndemnul, regretul, indignarea): ah, eh, ih, oh, ahi, beh, uffa, ahime; interjecții improprii bravo, coraggio, avanti, via, su, forza, guai, peccato; locuțiuni; ● Sintaxa: Propoziția
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
adverbele de loc și de timp; adverbe de îndoială; adverbe de mod; adverbe interogative; adverbe de evaluare; locuțiuni adverbiale; particulele adverbiale ci, vi, ne; gradele adverbului; poziția adverbului; Conjuncția: conjuncțiile coordonatoare; conjuncția subordonatoare; locuțiuni conjuncționale; ● Prepoziția: folosirea prepozițiilor; prepoziții articulate; locuțiuni prepoziționale; ● Interjecția: interjecții proprii (care exprimă uimirea, bucuria, amenințarea, îndemnul, regretul, indignarea): ah, eh, ih, oh, ahi, beh, uffa, ahime; interjecții improprii bravo, coraggio, avanti, via, su, forza, guai, peccato; locuțiuni; ● Sintaxa: Propoziția simplă; Părți principale de propoziție (Subiectul; Predicatul
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
conjuncția subordonatoare; locuțiuni conjuncționale; ● Prepoziția: folosirea prepozițiilor; prepoziții articulate; locuțiuni prepoziționale; ● Interjecția: interjecții proprii (care exprimă uimirea, bucuria, amenințarea, îndemnul, regretul, indignarea): ah, eh, ih, oh, ahi, beh, uffa, ahime; interjecții improprii bravo, coraggio, avanti, via, su, forza, guai, peccato; locuțiuni; ● Sintaxa: Propoziția simplă; Părți principale de propoziție (Subiectul; Predicatul); Părți secundare de propoziție (Atributul; Complementul direct și indirect; Complemente circumstanțiale: de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop, concesie, opoziție); Sintaxa frazei: Propoziția simplă; Propoziția condițională și fraza
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
în sinagogă si școlile religioase se foloseau de limba ebraică și pe plan secundar de limba semită înrudită aramaica. Cu timpul, evreii și-au dezvoltat limbi particulare derivate din unele limbi locale și au inclus o parte de lexic și locuțiuni din ebraică. Limba idiș este germana sudică medievală (foarte apropiată de dialectele bavarez și șvab), cu o parte de vocabular de origine ebraică, slavă și cu elemente romanice. Limba ladino este un dialect spaniol-ebraic bazat pe castiliana medievală. Iavanica vorbită
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
prezintă unele similarități cu cea din engleză și germană. Forma de bază a cuvintelor în propoziție este subiect - verb - obiect (SVO), cu specificația că în propozițiile principale se folosește principiul verbului pe locul al doilea, dacă propoziția începe cu adverb, locuțiuni adverbiale sau fraze dependente (de exemplu "I dag går jag där" „Astăzi merg acolo”). Locuțiunile prepoziționale sunt poziționate conform ordinii loc - mod - timp, ca în engleză, iar adjectivele preced substantivul pe care îl modifică. În suedeză este prezentă și concordanța
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]
-
propoziție este subiect - verb - obiect (SVO), cu specificația că în propozițiile principale se folosește principiul verbului pe locul al doilea, dacă propoziția începe cu adverb, locuțiuni adverbiale sau fraze dependente (de exemplu "I dag går jag där" „Astăzi merg acolo”). Locuțiunile prepoziționale sunt poziționate conform ordinii loc - mod - timp, ca în engleză, iar adjectivele preced substantivul pe care îl modifică. În suedeză este prezentă și concordanța timpurilor în frază. Extras din "Barfotabarn" (1933), de Nils Ferlin (1898-1961):
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]
-
ale verbului în general (vezi mai sus Verbul). Postpozițiile sunt cuvinte funcționale care constituie unul din mijloacele de exprimare a părților de propoziție care în gramatica română se numesc complemente indirecte și complemente circumstanțiale. Ele corespund în general prepozițiilor și locuțiunilor prepoziționale din limba română (exemplu: "a fa alatt" „sub copac”). Adjectivele derivate din postpoziții sunt numai formal adjective, adică nu au sens lexical deplin, ci joacă rolul postpozițiilor din care provin, formând atribute din substantivul după care stau (exemplu: "a
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
ca adverbe. În schimb sunt foarte frecvente adverbele, mai ales de mod, derivate din adjective. În franceză, toate atributele substantivale și pronominale, precum și toate complementele exprimate prin substantiv sau pronume accentuat sunt formate cu prepoziții, înlocuind complet declinarea. Conjuncțiile și locuțiunile conjuncționale subordonatoare sunt asociate cu un anumit mod verbal la care se folosește predicatul propoziției subordonate circumstanțiale. Pentru limba franceză este caracteristic faptul că în grupul substantival poate fi folosit un singur determinant abstract dintre articole (nehotărât, hotărât, partitiv) sau
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
context sau neimportantă: Cuvintele din cadrul enumerației pot fi la rândul lor însoțite de determinanți: Apoziția simplă sau dezvoltată se izolează prin virgulă de restul propoziției: Atunci când apoziția face însă parte dintr-un nume propriu, aceasta nu se izolează prin virgulă: Locuțiunile conjuncționale „așadar“ și „prin urmare“ se izolează prin virgulă de restul propoziției: Anumite adverbe sau perechi formate din conjuncții/adverbe cer de asemenea virgulă: După adverbe de afirmație și de negație sau interjecții, când acestea sunt echivalente ale unei propoziții
Virgula în limba română () [Corola-website/Science/316214_a_317543]
-
nem tudott elmenni" „Fiind bolnav(ă), n-a putut pleca”. Postpozițiile sunt cuvinte funcționale care constituie unul din mijloacele de exprimare a părților de propoziție corespunzătoare complementelor indirecte și circumstanțiale din gramaticile limbii române. Ele corespund în general prepozițiilor și locuțiunilor prepoziționale din română. Majoritatea postpozițiilor se construiesc cu elementul nominal (substantiv, numeral, pronume) la nominativ, dar unele cer o anumită desinență cazuală. Principalele postpoziții sunt: Observații: Construcția prepoziție + pronume personal din limba română corespunde în limba maghiară cu mai multe
Cuvintele funcționale în limba maghiară () [Corola-website/Science/316259_a_317588]
-
felul în care privește propriul său enunț”. În sens larg, poate fi orice mijloc morfologic, lexical, sintactic sau intonativ prin care apare atitudinea vorbitorului față de ceea ce spune. În sens restrâns, modalizatorul este un cuvânt sau un grup de cuvinte adverb/locuțiune adverbială la origine, adică putând îndeplini o funcție sintactică specifică adverbului, dar care în anumite cazuri nu îndeplinește o asemenea funcție, ci una de exprimare a subiectivității vorbitorului, a atitudinii sale, a raportării sale cognitive, afective, volitive la ceea ce spune
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
funcție sintactica, ci de modalizator, de conector logic, sau cele care constituie singure propoziții neanalizabile. În franceză, toate atributele substantivale și pronominale, precum și toate complementele exprimate prin substantiv sau pronume accentuat sunt formate cu prepoziții, înlocuind complet declinarea. Conjuncțiile și locuțiunile conjuncționale subordonatoare sunt asociate cu un anumit mod verbal la care se folosește predicatul propoziției subordonate circumstanțiale. Din punctul de vedere al formei se pot deosebi mai multe categorii de adverbe. Că în limba română, sunt adverbe franceze care sunt
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
d’hui" „în ziua de azi”). Adverbe de acest fel cu elementele mai puțin sudate se scriu cu cratima: "avant-hier" „alaltăieri”, "après-demain" „poimâine”, "peut-être" „poate”, "sur-le-champ" „îndată” (sensul originar „pe câmp”), "là-bas" „acolo” (la origine „acolo jos”). Sunt și multe locuțiuni adverbiale, de exemplu "à peu près" „cam”, "en même temps" „în același timp”, "par hasard" „din întâmplare”, "à moitié" „pe jumătate”, "d’ores et déjà" „de-acum, deja”, "en vain" „degeaba”, "tout de suite" „imediat, îndată”, "tout à coup" „deodată
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
Exemple: Că în română, există și în franceză prepoziții și adverbe cu același sens. În unele asemenea perechi, cuvintele au aceeași formă. Exemple: În cele mai multe perechi, diferența dintre prepoziție și adverbul corespunzător este că prepoziția este formată din adverb sau locuțiunea adverbiala și prepoziția "de", astfel fiind vorba totdeauna de o locuțiune prepoziționala. Exemple: Sunt prepoziții formate dintr-un singur cuvânt (de exemplu "dans" „în”) și locuțiuni prepoziționale. Acestea s-au format în următoarele moduri: Un caz mai deosebit este cel
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
cu același sens. În unele asemenea perechi, cuvintele au aceeași formă. Exemple: În cele mai multe perechi, diferența dintre prepoziție și adverbul corespunzător este că prepoziția este formată din adverb sau locuțiunea adverbiala și prepoziția "de", astfel fiind vorba totdeauna de o locuțiune prepoziționala. Exemple: Sunt prepoziții formate dintr-un singur cuvânt (de exemplu "dans" „în”) și locuțiuni prepoziționale. Acestea s-au format în următoarele moduri: Un caz mai deosebit este cel al lui "îl y a", la origine expresie verbală impersonala cu
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
diferența dintre prepoziție și adverbul corespunzător este că prepoziția este formată din adverb sau locuțiunea adverbiala și prepoziția "de", astfel fiind vorba totdeauna de o locuțiune prepoziționala. Exemple: Sunt prepoziții formate dintr-un singur cuvânt (de exemplu "dans" „în”) și locuțiuni prepoziționale. Acestea s-au format în următoarele moduri: Un caz mai deosebit este cel al lui "îl y a", la origine expresie verbală impersonala cu sensul „este, există, se află”, care că prepoziție se folosește în exprimarea duratei dintre un
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
se face cu ulei, oțet, sare și piper”. Prepozițiile "à" și "de" sunt excepții de la aceasta: "Nous parlerons aussi de l’Union européenne et de șa politique linguistique" „Vom vorbi și despre Uniunea Europeană și politica să lingvistică”. În cazul unei locuțiuni prepoziționale, este suficient că primul element să fie prezent numai la primul complement, dar ultimul se repetă obligatoriu dacă este "à" sau "de": "grace à des subventions et à des taux avantageux" „datorită unor subvenții și rate ale dobânzii avantajoase
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
prepoziție poate introduce un complement exprimat prin orice parte de vorbire. Unele pot sta numai înaintea unui grup nominal, de exemplu "avânt" „înainte de”, "depuis" „de la, din, de pe”, "pendant" „în timpul”. Dintre acestea, unele pot sta înaintea unui infinitiv dacă formează o locuțiune cu "de", de exemplu "avânt de". Altele pot sta numai înaintea unui infinitiv, de exemplu "afin de" „pentru a”, "de peur de" „de teama de a nu”, "sous prétexte de" „sub pretextul de a”. Iarăși altele pot sta și înaintea
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
multor prepoziții le corespund adverbe cu sens asemănător (vezi mai sus Adverbe și prepoziții). Există și perechi prepoziție - conjuncție cu sens asemănător. Primele introduc complemente exprimate prin infinitiv sau/și grup nominal, ultimele introduc propoziții subordonate corespunzătoare. Exemple: Conjuncțiile și locuțiunile conjuncționale franceze sunt alcătuite analog cu cele românești: În subordonatele circumstanțiale, si conjuncția determina modul verbal la care este predicatul, mod care poate fi diferit de cel cu care se folosește conjuncția corespunzătoare din română:
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
de râs din partea puținilor spectatori, iar spre sfârșitul filmului sălile de cinema au rămas aproape goale. În următoarele zile de după lansare, sălile au rămas goale. Recenziile critice ale acestui film au fost aproape în totalitate negative. Unii critici au folosit locuțiuni precum „cel mai prost film românesc din toate timpurile” sau „gunoi”. Criticul Valerian Sava (care a văzut filmul de patru ori) a afirmat că Eugen Șerbănescu, directorul general al Centrului Național al Cinematografiei, a promovat în ultimii ani „gunoiul” subcultural
Dincolo de America () [Corola-website/Science/328786_a_330115]
-
noastre”. Criticul Mihai Ralea remarca, în plus, că limba de conversație folosită de lumea bună este nefirească și forțată. Greșelile gramaticale și lingvistice existente în scrierile Hortensiei Papadat-Bengescu sunt frecvente: dezacorduri dintre subiect și predicat, folosirea greșită a prepozițiilor și locuțiunilor, declinările greșite ale pronumelor, franțuzisme neestetice și vulgare contrare spiritului limbii române etc. Se observă că autoarea a depus eforturi neobișnuite pentru a-și autohtoniza mijloacele de expresie. Prezența greșelilor de exprimare este însă incontestabilă până și principalul susținător al
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
categoria expresiei idiomatice. De exemplu "cordon bleu", atunci când este o sintagma din două cuvinte, înseamnă „cordon albastru”, iar când este cuvânt compus idiomatic - „bucătar bun”. Îmbinările de cuvinte care sunt sinonime cu un singur cuvânt sunt considerate de unii lingviști locuțiuni, chiar dacă sunt metaforice, de exemplu "nod în papura" = "cusur". După unii lingviști, expresia idiomatica nu este neapărat metaforica, ci este suficient că sensul ei să nu poată fi dedus prin analiza morfemelor sale, să nu poată intra într-o construcție
Expresie idiomatică () [Corola-website/Science/335189_a_336518]
-
lingvistic, colocație, comparație proverbială, compus, eponim, expresie, expresie frazeologică, expresie idiomatică, expresie la modă, expresie perifrastică, expresie proverbială, expresii în limbi clasice, expresii în limbi moderne, formulă convențională, frazem, frazeologism, idiom, idiom funcțional, idiom lexemic, idiomatism, idiotism, izolare, izolare livrescă, locuțiune, locuțiune figurată, locuțiune proverbială, maximă, parimie, parte de vorbire cu determinare obligatorie, perifrază proverbială, proverb, sentință, sintagmă, unitate frazeologică, wellerism, zicală. Acestora li se adaugă „construcție idiomatică” și „entitate frazeologică”. În lucrări franceze, Kocourek (1982) a găsit 27 de asemenea
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
colocație, comparație proverbială, compus, eponim, expresie, expresie frazeologică, expresie idiomatică, expresie la modă, expresie perifrastică, expresie proverbială, expresii în limbi clasice, expresii în limbi moderne, formulă convențională, frazem, frazeologism, idiom, idiom funcțional, idiom lexemic, idiomatism, idiotism, izolare, izolare livrescă, locuțiune, locuțiune figurată, locuțiune proverbială, maximă, parimie, parte de vorbire cu determinare obligatorie, perifrază proverbială, proverb, sentință, sintagmă, unitate frazeologică, wellerism, zicală. Acestora li se adaugă „construcție idiomatică” și „entitate frazeologică”. În lucrări franceze, Kocourek (1982) a găsit 27 de asemenea termeni
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
proverbială, compus, eponim, expresie, expresie frazeologică, expresie idiomatică, expresie la modă, expresie perifrastică, expresie proverbială, expresii în limbi clasice, expresii în limbi moderne, formulă convențională, frazem, frazeologism, idiom, idiom funcțional, idiom lexemic, idiomatism, idiotism, izolare, izolare livrescă, locuțiune, locuțiune figurată, locuțiune proverbială, maximă, parimie, parte de vorbire cu determinare obligatorie, perifrază proverbială, proverb, sentință, sintagmă, unitate frazeologică, wellerism, zicală. Acestora li se adaugă „construcție idiomatică” și „entitate frazeologică”. În lucrări franceze, Kocourek (1982) a găsit 27 de asemenea termeni. Tot în
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]