3,340 matches
-
cu reumatisme ce mă chinuie și acum” (III, 31). Altundeva, amintind de aceeași copilărie fericită, referindu-se, însă, în surdină la toată nostalgia și la bolile de acum, Cioran comentează: „Așa ceva trebuia plătit, nu putea rămâne nepedepsit” (III, 350). Or, locuirea în paradis e plătită prin conștiința lipsei identității sau a unei identități tarate, bolnave. Să fi avut Cioran intuiția acestei lipse încă de când o punea exclusiv pe seama țării sale? Sau pur și simplu să fi încercat să și-o mascheze
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
avînd poate, ca punct de pornire, personajul lui Sebastian, care îndrăznește să viseze. Dar eroul lui Constantin Popa se mută definitiv în vis. El violentează în acest fel ordinea obiectivă. Piesa poate fi citită ca o tragicomedie. Saltul în absurd, "locuirea" absurdului, oferă multiple posibilități de interpretare. NICOLAE MAREȘ: Mi-a plăcut foarte mult acest text, în care am văzut drama înstrăinării, temă care la ora actuală este la modă. Ar fi o mare greșeală, dacă teatrele noastre nu ar monta
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
naștere unui nou tip de imagine, imaginea mitică, transfigurând a-temporalitatea inițială în spațialitate cognoscibilă și imagistică. Prin ritual are loc inițierea omului în cunoașterea și construirea universului. Legăturile primordiale se desfac, la nivelul umanului, redefinit din perspectiva a-temporalului, locuirea fiind posibilă în secvențe existențiale, redimensionate mitic. Aflat într-o continuă căutare a universaliilor, individualul se schimbă după chipul și asemănarea lumii, devenind microcosm. Omul și universul se organizează ca un tot unitar ( universul-imaginea omului, omul-imaginea universului) a cărui reprezentare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ame nință, deopotrivă, temeliile lumii și fragilul univers lăuntric, imaginat poetic ca locuință lacustră. Item 2: prezentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema și viziunea despre lume din textul poetic studiat, aparținând simbolismului Numind un spațiu preistoric al locuirii, lacustra devine la Bacovia un spațiu poetic ce semnifică finitudinea ființei umane, insecuritatea universului interior, mereu agresat de forțele distructive ale unei lumi ostile. Prima secvență a poeziei schițează imaginea unui univers în dezagregare, prin câteva elemente simbol „decupate“ din
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
câini), de natură, de limbajul care nul mai exprimă. Existența rustică devine astfel pentru țăran „un infern confor tabil“ - a cărui alternativă este lumea cealaltă adică a treia / și ultima -, așa cum pentru poet limbajul hibrid, rusticocitadin devine unicul spațiu al locuirii. Dezvoltarea liniei tematice și cristalizarea unei viziuni demistificatoare despre existența satului socialist se realizează întrun discurs al ironiei și al formelor deschise, care ascund sub masca ludică acel râsu’ plânsu’ al comediilor și schițelor lui Caragiale. ÎNCHEIERE Altfel spus, „Ce
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
HORTENSIEI PAPADAT-BENGESCU A se situa în povestire, prin discurs, a lua pe cont propriu relatarea, descrierea, viziunea într-un cuvînt înseamnă a ocupa un loc în spațiul ficțional, o poziție în avanposturile observației, o încăpere în lumea extensibilă a imaginației. Locuirea, în roman, este a asigura narațiunii o scenă în perfectă depliere, vizuală și caracteristică, metonimică sau simbolică. Pentru unii artiști, scena romanului organizează anticipator lumea întîmplărilor. CASE DE STICLĂ Ascultînd de ritmuri capricioase ale percepției, casele imaginare seamănă mult unui
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
o idee ponderoasă lesne, ca pe un corp transparent." Dimensiunea hermeneutică a vederii vestește o "cucerire" vie, de care naratorul sau personajul privitor se pot bucura, o dată depășită neutralitatea "obiectuală", opacitatea "blocurilor grele". Pentru lumea romanului, casele, în general spațiul locuirii, precum și culisele acestora, exterioare sau interioare, joacă rolul unor mărturii tăcute, palpabile, ale unui loc predestinat istoriei ce va fi povestită. Despre semiotica sui generis a exprimării relațiilor cu umanul, despre natura "elocvenței" stinse a zidurilor de la simbolismul primar ("Acolo
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
situa în povestire, prin discurs, a lua pe cont propriu relatarea, descrierea, viziunea într-un cuvînt înseamnă a ocupa un loc în spațiul ficțional, o poziție în avanposturile observației, o încăpere în lumea extensibilă a imaginației. Din perspectiva situării, a locuirii universului romanesc, desigur că variantele funcționale, tipice, sînt restrînse. Trei posibilități, și alegem formularea (mai recentă, din volumul eseistic Scrisori către un tînăr romancier) a unui practician, Mario Vargas Llosa: "...un narator personaj, un narator omniscient exterior și străin de
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
cu ostentație, iar "trecerile" nu mai ilustrează în primul rînd abilitatea, arta, caracteristice unei "orchestrări" perfecte, romanul intră în sfera unor demonstrații de estetică proprie, exhibarea procedeelor de construcție, a naturii diverse a "eclerajului" fiind apanajul vîrstei postrealiste a romanului. Locuirea este, în ficțiunea romanescă, exprimarea unei prezențe în spațiu (și timp), a unei conștiințe de privitor, concomitent cu adoptarea unei viziuni (personalizate). În această lumină privite, rolurile specializate abundă în romanul realist. "Ordonarea" în spațiu a existenței, "domiciliile", mereu cu
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
locul visat. O asemenea schimbare a decorului, implicînd lumea citadină, relativ nou "colonizată" literar, deschide în roman o nouă perspectivă, influențată deopotrivă de tradiția genului și de o sensibilitate modernă la obiect. În țesătura tematică a operei apare, ineluctabil, spațiul locuirii. Pe "întinderea" lumilor ficționale există, ca și în lumea reală, amplasamente și grade diferite de "ocupare"a spațiului: imobile "etalate" în desfășurarea de camere comunicante, săli de primire, saloane, încăperi intime, alcovuri, străzi, locuri publice, muzee, conglomerate citadine. Orașul apare
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
s-a rupt") par să legitimeze o "memorie" intrauterină. Cetatea (apelativ generic, feminin) este "pregnantă" uzină omenească -, Mini este o "fiică" prin compensație absolută (în rîndul tuturor celorlalte tandemuri mamă-fiică, reale). Privind romanele succesive ale ciclului Hallipilor, coerența temei locuinței / locuirii, cu semnificațiile simbolice de ordinul generării, ca matrice, și al relației cu nidarea (cuib sau, alternativ, tensiune negativă, dar propulsoare, a căutării unuia), apare stăruitor. Scriitoarea leagă obsesiv personajele romanelor de locuințele lor "de zid", ducînd exercițiul metonimiei pînă la
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
fetei la naștere în antecamera morții. Simetria înfățișează, cum se știe, pe Lenora intrată în palatul morții ei apropiate, pe Maxențiu în palatul cavou de marmore albe, casa Razu. O singură "jertfă" fericită în zidirea simbolică, identificarea destinală cu spațiul locuirii sau al edificiului emblemă: Mini. Euforia ei nelimitată o transportă spre îmbrățișarea arhetipului: Își asemui sufletul cu soția Meșterului Manole, cu picioare mici, vajnice, care șovăiau, dar nu se dau învinse, zorind fără preget, nerăbdător, curagios, prin torente, izbit, bătut
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
aderentă!" În cazul ei, spirala "de var" a cochiliei ("Cercul de izolare, care o aureola în mod obicinuit, părea întunecat...") e o treaptă în structurarea imaginii aureolare (a nimbului), individualizatoare pentru "trupul sufletesc", o eterică "pavăză", ce a inversat sensul "locuirii", a răsturnat "spirala", interiorul devenind exterior, protector ("emanațiunea noastră spirituală în jurul formei materiale"; "dublă aureolă de cercuri îngemănate în jurul capului oval" etc.). De comparat, la distanță, cu domiciliile "aderente" ale cunoscuților lui Lică (Concert din muzică de Bach): "...Era procesul
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
instalează necruțător. Aceasta și pentru faptul că, printr-o reducție care nu uimește, doctorul Walter începe să o considere pe Lenora pe picior de egalitate, soție și stăpînă a locului, împreună cu el, din clipa în care verdictul medical o destinează locuirii unui salon de spital. Autoritatea medicală a soțului care-și intră astfel în atribuțiuni concrete aduce un echilibru bizar în căsătoria ultimă a Lenorei. "Femeia care și-a greșit domiciliul", o caracterizase în mintea sa doctorul Pejan. Lenora își regăsește
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
existențial. Spații devia(n)te, în care impuritatea se acomodează structural lumii personajelor. Viziunea "casei de simțire" nu este o figură pasageră în morfologia romanului bengescian. Asociată "casei de zid" pentru a oferi o compensație și a o distinge de locuirea vizibilă, "casa de simțire" numește interioritatea ascunsă a ființei, simultan cu atracția spre forul ei ultim. Scriitoarea manifestă obișnuita consecvență în descrierea analitică a personajului axată pe imaginarul arhitectural. O situație dintre cele mai frecvente compune în mod echilibrat cele
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
și Siria. Datorită numărului mare al acestei comunități, atât în total ca popor (peste 20 milioane persoane), cât și în fiecare din cele două state arabe (în Irak - 23% din populație, în Siria - 7%), precum și continuității teritoriale a spațiului de locuire, despărțit de frontierele statelor menționate, kurzii și-au păstrat o conștiință identitară deosebit de puternică, dar și un acut sentiment de frustrare, persecuție și neîmplinire națională, realizând nedreptatea istorică pe care au suferit-o. Bine organizați în diverse structuri regionale (organizații
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Comunismul s-a născut odată cu secolul și cu evenimentele care l-au inaugurat cu adevărat: * Revoluția industrială determină apariția organizațiilor muncitorești. Industriile grele cărbune, siderurgie, metalurgie, ... concentrează miile de muncitori în același loc de muncă și în aceeași zonă de locuire. Exploatarea brutală conduce la punerea în discuție a ordinii stabilite, fie după o formulă gradat reformistă, fie după o cale revoluționară. În mod progresiv, clasa muncitoare intră în jocul politic și social. Acesta se concretizează prin accesul la sufragiul universal
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
a două catene montane paralele cu țărmul (munții Liban și Antiliban), între care se află aria depresionară Béka - o prelungire spre nord a grabenului din direcția Mării Roșii. Și în acest perimetru, elementul orografic și-a pus amprenta asupra caracteristicilor locuirii și organizării spațiului. Astfel, teritoriul disponibil, redus la îngusta fâșie litorală din fața segmentului montan, i-a determinat pe fenicieni să organizeze diferite alte entități statale în regiunile litorale circummediteraneene, între care statul cartaginez de pe actualul teritoriu tunisian. De asemenea, protecția
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
sociale și organizării spațiului politico-geografic dinMaghreb: teritoriul marocan a fostsingurul areal arab mediteraneean neocupat vreodată de Imperiul Otoman, datorită rezistenței emiratelor locale constituite la adăpostul spațiului montan; regiunea piemontană de contact cu deșertul saharian a reprezentat vatra diferitelor nuclee de locuire autohtone, fiind folosită pentru potențialul diversificat conferit de complementaritatea funcțională a ambelor regiuni naturale. Domeniul montan a servit ca loc de refugiu pentru numeroase secte și comunități religioase minoritare, care au scăpat de persecuții refugiindu-se în munți: creștinii maroniți
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
de Israel în 1967, în scopul asigurării controlului asupra Galileii și asupra rezervelor de apă din regiune. c. Relieful vulcanic și vulcanismul ocupă o pondere redusă în economia spațiului arab, dar cu unele particularități ce induc consecințe importante în planul locuirii și chiar al siguranței locale. În Africa vulcanismul terțiar a pus în loc structurile din masivul Hoggar și platourile de lavă din Tibesti, Tassili-n-Ajjer, Air și Adrar d’Iforhas, structuri sub forma unei dorsale vulcanice mediane ce străbate Sahara și care
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
d’Iforhas, structuri sub forma unei dorsale vulcanice mediane ce străbate Sahara și care se detașează net pe fondul monotoniei platourilor sahariene. La adăpostul acestor unități de origine eruptivă, mai înalte, s-au constituit încă din neolitic primele nuclee de locuire ale comunităților de păstori locali, ele reprezentând și astăzi puncte-reper obligatorii pentru traseele căilor rutiere transsahariene pe traseele nord-sud. În Asia arabă relieful vulcanic este foarte puțin prezent, cu excepția masivelor cristalino-eruptive din munții Hijaz-Asir, care au fost ulterior reantrenate și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
forma impunerii unilaterale a normelor unor modele exterioare, considerate a fi universal valabile, nu fac decât să multiplice riscul (re)alimentării curentelor/mișcărilor fundamentaliste și radicalizării sociale spre xenofobie și autarhie. 1.3.2. Habitatul în lumea arabă Nișa de locuire a comunităților umane a reprezentat întotdeauna principala coordonată pentru definirea și cartarea arealului ecumenei în spațiul arabofon, în condițiile coexistenței în acest spațiu și a unor segmente teritoriale încadrabile subecumenei și chiar anecumenei (în ariile deșertice din Sahara și din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
fizice). Ancheta asupra calității vieții (ACAV) Obiectivul principal al anchetei este acela de a produce informații statistice coerente, care să evalueze condițiile de viață ale populației din România. Aceasta se realizează prin colectarea de informații care privesc diferite aspecte sociale: locuire, sănătate, educație, utilizarea timpului liber, ocupare, venituri, dotarea locuinței cu diferite facilități și bunuri de folosință îndelungată. Corelarea acestor informații cu caracteristicile sociodemografice ale persoanelor anchetate permite determinarea relațiilor de cauzalitate între diferite fenomene sociale (sărăcire, intrări sau ieșiri pe
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
se rupe sigiliul cărții interzise iar pe dinăuntru paginile-s albe. Absolute înțelesuri pustiitoare de eresuri și-o apocalipsă promisă potolește însetarea de sine și stârpește setarea de semne indecente. Cine va citi ultimul litera îl va ucide. Ne copleșește locuirea clipei când se întrupează părelnicul veciei și ne încălzim la focul sacru al poeziei cum ne e dat să citim în zațul risipirii și al vremelniciei. Nu e niciun semn ci doar în duhul adevărului după consemn. În numele tatălui Erau
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8550_a_9875]
-
strada în cămin (în care, su gerează Benjamin, chioșcul de ziare ajunge să fie una cu bi blio teca, terasa cafenelei este foișorul, iar cutiile de poștă sunt statuetele de bronz ale apartamentului propriu). Arta flaneurului este acum aceea a locuirii (Wissen vom Wohnen), iar fami liaritatea cu locul este mediată de universul imaginilor pe care el le culege din memoria colectivă, din auzite sau citite. Prin urmare, contactul cu orașul este pentru flaneur un proces de durată, o mediație care
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]