1,902 matches
-
tare), folosirea de "ancore" cognitive, afective, motivaționale etc. (când locutorul simte că, afectiv, interlocutorul nu se simte confortabil discutând pe un anumit subiect, acesta este schimbat, cu mai multă sau mai puțină subtilitate; când gradul de atenție pare să scadă, locutorul poate povesti o istorioară/anecdotă care să capteze atenția interlocutorului), redimensionarea/restructurarea actului comunicativ prin raportare la factori de ordin contextual (interlocutorul are mai puțin timp la dispoziție decât știa inițial locutorul; este prea frig în sală etc.), respectiv cotextual
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
subtilitate; când gradul de atenție pare să scadă, locutorul poate povesti o istorioară/anecdotă care să capteze atenția interlocutorului), redimensionarea/restructurarea actului comunicativ prin raportare la factori de ordin contextual (interlocutorul are mai puțin timp la dispoziție decât știa inițial locutorul; este prea frig în sală etc.), respectiv cotextual (interlocutorul se raportează la feedback-ul primit de la interlocutor, la răspunsuri/întrebări ale acestuia etc.). Practic, în această accepțiune, relația locutor interlocutor definește inițial actul comunicativ, pentru a fi apoi chiar redimensionată
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
contextual (interlocutorul are mai puțin timp la dispoziție decât știa inițial locutorul; este prea frig în sală etc.), respectiv cotextual (interlocutorul se raportează la feedback-ul primit de la interlocutor, la răspunsuri/întrebări ale acestuia etc.). Practic, în această accepțiune, relația locutor interlocutor definește inițial actul comunicativ, pentru a fi apoi chiar redimensionată de acesta (vezi, de exemplu, îmbunătățirea, prin comunicare, a relației superior subaltern în urma unei discuții care avusese ca primă intenție sancționarea verbală a subalternului 4). (d) Comunicarea implică împărtășire
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
actul comunicativ, pentru a fi apoi chiar redimensionată de acesta (vezi, de exemplu, îmbunătățirea, prin comunicare, a relației superior subaltern în urma unei discuții care avusese ca primă intenție sancționarea verbală a subalternului 4). (d) Comunicarea implică împărtășire, în sensul că locutorul comunică și se comunică, în principiu, în fiecare act comunicativ, deschizându-se astfel către relaționarea cu interlocutorul, către ceea ce presupune intersubiectivitatea (nu există împărtășire fără relație, fără coroborare de subiectivități: subiectivitatea locutorului și subiectivitatea interlocutorului). Locutorul împărtășește gânduri, sentimente, opinii
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
4). (d) Comunicarea implică împărtășire, în sensul că locutorul comunică și se comunică, în principiu, în fiecare act comunicativ, deschizându-se astfel către relaționarea cu interlocutorul, către ceea ce presupune intersubiectivitatea (nu există împărtășire fără relație, fără coroborare de subiectivități: subiectivitatea locutorului și subiectivitatea interlocutorului). Locutorul împărtășește gânduri, sentimente, opinii, experiențe, interlocutorul împărtășește reacții, stări etc., și invers. Miza este "înțelegerea", comunicarea ca formă de comuniune (vezi etimologia termenului), în contextul în care "a dialoga înseamnă a împărtăși ceea ce se află ascuns
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
împărtășire, în sensul că locutorul comunică și se comunică, în principiu, în fiecare act comunicativ, deschizându-se astfel către relaționarea cu interlocutorul, către ceea ce presupune intersubiectivitatea (nu există împărtășire fără relație, fără coroborare de subiectivități: subiectivitatea locutorului și subiectivitatea interlocutorului). Locutorul împărtășește gânduri, sentimente, opinii, experiențe, interlocutorul împărtășește reacții, stări etc., și invers. Miza este "înțelegerea", comunicarea ca formă de comuniune (vezi etimologia termenului), în contextul în care "a dialoga înseamnă a împărtăși ceea ce se află ascuns în inima fiecăruia, înseamnă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
act social" "deliberat sau involuntar, conștient sau nu" (Abric, 2002, p. 15); vezi, în acest sens, și cauzele obiective/ subiective care se pot constitui în premise ale (proiectării și) realizării unui act comunicativ, respectiv cauza zero Hobjilă, 2009, p. 232 (locutorul comunică, prin semne de ordin fizic, faptul că este gripat, deși nu își dorește acest lucru, sau își exteriorizează, involuntar, disconfortul/rușinea prin înroșirea feței); * un sistem de coduri: o situație de comunicare implică, pe de o parte, actualizarea codului
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
semne de ordin fizic, faptul că este gripat, deși nu își dorește acest lucru, sau își exteriorizează, involuntar, disconfortul/rușinea prin înroșirea feței); * un sistem de coduri: o situație de comunicare implică, pe de o parte, actualizarea codului folosit de locutor în construirea mesajului și a codului folosit de către interlocutor în decodificarea mesajului (în principiu, cele două coduri nu se suprapun, chiar dacă este vorba despre același sistem de semne; de exemplu, în cazul a doi vorbitori de limbă română, unul poate
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
semne; de exemplu, în cazul a doi vorbitori de limbă română, unul poate avea în vocabularul activ o serie de regionalisme din Moldova, iar celălalt nu); pe de altă parte, mai multe acte comunicative, contextualizate diferit, presupun folosirea de către același locutor a unor coduri diferite (vezi, de exemplu, în comunicarea scrisă, folosirea alfabetului limbii române versus folosirea sistemului Braille) sau a unor valențe diferite ale aceluiași cod (în comunicarea cu un copil de clasa I, profesorul va folosi alte elemente din
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
limbii române versus folosirea sistemului Braille) sau a unor valențe diferite ale aceluiași cod (în comunicarea cu un copil de clasa I, profesorul va folosi alte elemente din sistemul limbii decât în comunicarea cu un specialist în domeniul pragmaticii). Particularizând, locutorul actualizează, în varii situații de comunicare, atât codul verbal (cu toate valențele sale), cât și codul nonverbal (gestica, mimica, postura, ținuta, distanța față de interlocutor etc.), respectiv pe cel paraverbal (intensitatea vocii, accentuarea în context, ritmul vorbirii etc.); ca și în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
sale), cât și codul nonverbal (gestica, mimica, postura, ținuta, distanța față de interlocutor etc.), respectiv pe cel paraverbal (intensitatea vocii, accentuarea în context, ritmul vorbirii etc.); ca și în exemplul de mai sus, aferent codului verbal, pot apărea neconcordanțe între codul locutorului și cel al interlocutorului și la nivel nonverbal (vezi, mai jos, problematica gesturilor specifice anumitor popoare), respectiv paraverbal (pentru locutor, "norma" individuală poate fi reprezentată de ritmul alert al vorbirii, în timp ce interlocutorul se poate raporta la "norma" socială, concretizată într-
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în context, ritmul vorbirii etc.); ca și în exemplul de mai sus, aferent codului verbal, pot apărea neconcordanțe între codul locutorului și cel al interlocutorului și la nivel nonverbal (vezi, mai jos, problematica gesturilor specifice anumitor popoare), respectiv paraverbal (pentru locutor, "norma" individuală poate fi reprezentată de ritmul alert al vorbirii, în timp ce interlocutorul se poate raporta la "norma" socială, concretizată într-un ritm mediu al transmiterii mesajului); * un sistem de canale 5: comunicarea face-to-face presupune, de exemplu, folosirea cu precădere a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
a posturii, a ținutei interlocutorului; în oferirea de feedback prin anumite gesturi, printr-o mimică sugestivă sprâncenele ridicate întrebător sau neîncrezător, mișcarea capului corespunzătoare negației sau afirmației etc. ; în semnalarea dorinței de a interveni în discuție sau a sugestiei transmise locutorului de a-și încheia intervenția etc.); contextual, pot fi valorificate și alte canale de exemplu, canalul olfactiv poate fi cel prin care se transmit informații legate de meniul zilei. Extinzând accepțiunea dată canalelor de comunicare, realitatea mijloacelor tehnice, a tehnologiilor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în cazul ppt-urilor care exprimă, în imagini, cuvinte și fond sonor, dragostea, prietenia, revolta etc.), dublată sau nu de punctarea orală a unora dintre coordonatele mesajului oral care se construiește odată cu derularea slide-urilor (concretizare a mesajului scris, gândit anterior de către locutor); comunicarea pe Messenger (cu modificarea codului vezi, de exemplu, prezența abrevierilor de tipul "np" "no problem", lipsa semnelor de ortografie și de punctuație, redarea grafică particulară a unor sunete: ț = tz, ș = sh; folosirea diferitelor tipuri de "emoticons" etc.), prin
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Mandell, 2007; Zafiu, 2003; Sarbaugh-Thompson & Feldman, 1998 etc.), SMS, mesaje telefonice înregistrate etc.; reprezentări ale social-media: Facebook, blog-uri, forum-uri, Skype, Twitter, YouTube (pentru comunicarea subsumată educației, TeacherTube), Wikipedia etc.; * un proces în derulare proces 6 care se construiește pe măsură ce locutorul și interlocutorul relaționează, comunică și se autocomunică, împărtășesc opinii, informații, sentimente etc., procesul putând varia, la nivelul semnificației, prin raportare la reperele spațio-temporale (Popescu, 1990, p. 10), personale, culturale etc.; * o raportare permanentă la eventualii factori perturbatori în sensul adaptării
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
care, într-un anumit context, apar zgomote de fond care obstrucționează receptarea mesajului de către interlocutor(i), probleme de ordin tehnic ce împiedică folosirea anumitor canale de comunicare (de exemplu, nefuncționarea laptop-ului, a internetului etc.), elemente de disconfort fizic pentru locutor/interlocutor(i) etc. (pentru prezentarea diferitelor tipuri de blocaje care pot apărea în comunicare, vezi mai jos). Ca produs, comunicarea se concretizează: * într-o diversitate de mesaje motivată atât prin perspectiva locutorului/interlocutorului (pentru mesajul construit și transmis de către locutor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
a internetului etc.), elemente de disconfort fizic pentru locutor/interlocutor(i) etc. (pentru prezentarea diferitelor tipuri de blocaje care pot apărea în comunicare, vezi mai jos). Ca produs, comunicarea se concretizează: * într-o diversitate de mesaje motivată atât prin perspectiva locutorului/interlocutorului (pentru mesajul construit și transmis de către locutor și mesajul receptat și decodat de către interlocutor, vezi Hobjilă, 2009, p. 234; Mincu, 1983, pp. 202-203; Năstășel & Ursu, 1980, p. 16 etc.), a multitudinii codurilor și a canalelor de transmitere a mesajelor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
locutor/interlocutor(i) etc. (pentru prezentarea diferitelor tipuri de blocaje care pot apărea în comunicare, vezi mai jos). Ca produs, comunicarea se concretizează: * într-o diversitate de mesaje motivată atât prin perspectiva locutorului/interlocutorului (pentru mesajul construit și transmis de către locutor și mesajul receptat și decodat de către interlocutor, vezi Hobjilă, 2009, p. 234; Mincu, 1983, pp. 202-203; Năstășel & Ursu, 1980, p. 16 etc.), a multitudinii codurilor și a canalelor de transmitere a mesajelor, cât și prin complexitatea coordonatelor contextuale pe care
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
mesajelor, cât și prin complexitatea coordonatelor contextuale pe care le implică fiecare situație de comunicare, respectiv o situație de comunicare versus alta; * într-o diversitate de discursuri, ca forme de concretizare a mesajelor, diversitate motivată de raportarea particulară a fiecărui locutor, în fiecare situație de comunicare, la coordonatele contextuale (sociale, instituționale, personale, relaționale/interpersonale, culturale, politice, circumstanțiale, acționale etc. vezi supra) ale acesteia, această perspectivă de analiză oferind și posibilitatea diferențierii "spus-ului" și a "nespus-ului" (Cmeciu, 2010, p. 33
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Iordănescu, 2006, p. 35; Burton & Dimbleby, 2002, p. 19), de cea ierarhică (Enăchescu, 2008, p. 46 ș.u.) și de comunicarea extrapersonală (Burton & Dimbleby, 2002, p. 19). Comunicarea interpersonală actualizează, din acest punct de vedere, Eu-l/Sinele public al locutorului, felul în care acesta dorește să fie perceput de către ceilalți (Burton & Dimbleby, 2002, p. 19); a se vedea, de exemplu, schimbul de biscuiți dintre colegi, în clasa I; gesturile "afective" ale profesorului față de elevii din clasa pregătitoare/I ca manifestare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
transmitere a mesajului permit operarea distincției dintre comunicarea verbală, comunicarea nonverbală și cea paraverbală (Sălăvăstru, 2004, pp. 184-187), toate trei putând fi subsumate comunicării interpersonale. Același raport, de subordonare, este valabil și în cazul diferențierii după prezența sau nu a locutorului/interlocutorului/interlocutorilor în același context (fizic) comunicativ comunicării directe de comunicarea "mediatizată"7 (Lochard & Boyer, 1998, p. 5), ambele valorificabile în cadrul comunicării interpersonale; vezi, de exemplu, comunicarea față în față și comunicarea prin e-mail, telefon, Messenger, Facebook etc. Din perspectiva
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
același context (fizic) comunicativ comunicării directe de comunicarea "mediatizată"7 (Lochard & Boyer, 1998, p. 5), ambele valorificabile în cadrul comunicării interpersonale; vezi, de exemplu, comunicarea față în față și comunicarea prin e-mail, telefon, Messenger, Facebook etc. Din perspectiva intenției comunicative a locutorului, distincția se operează, în literatura de specialitate și în practica relaționării interumane, între comunicarea instrumentală (Festinger, apud Ezechil, 2002, p. 10), centrată pe intenția de a produce un efect asupra interlocutorului, și cea consumatorie (care nu vizează un astfel de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Ezechil, 2002, p. 10), centrată pe intenția de a produce un efect asupra interlocutorului, și cea consumatorie (care nu vizează un astfel de efect), ambele tipuri reperabile, se asemenea, în planul comunicării interpersonale; vezi, de exemplu, o situație în care locutorul comunică o stare de disconfort fizic (frigul), cu sau fără intenția de a-l determina pe interlocutor să închidă geamul din încăperea în care se află cei doi subiecți ai actului comunicativ. Pe axa "cooperare conflict", se diferențiază comunicarea consensuală
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Rovența-Frumușani, 2005, pp. 49-50; Ezechil, 2002, pp. 8-9 etc.), comunicarea interpersonală este guvernată de o serie de principii 8 teoretizate în literatura de specialitate și respectate, explicit sau implicit, intuitiv, în relaționarea interumană. De exemplu, principiul alternanței implică, atât pentru locutor, cât și pentru interlocutor, intrarea într-o disciplină a comunicării, într-un joc al asumării, recunoașterii, negocierii de roluri (în condițiile în care se vorbește despre "modul consensual sau conflictual" al realizării alternanței Rovența-Frumușani, 2005, p. 48). De asemenea, principiul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
anumitor reguli, cunoscute în literatura de specialitate ca "maxime conversaționale": (a) regula cantității (mesajul transmis trebuie să conțină doar informația necesară, nu mai mult, nu mai puțin); (b) regula calității (informațiile transmise trebuie să fie corecte); (c) regula relației (intervențiile locutorului trebuie să fie pertinente, relevante pentru subiectul avut în vedere); (d) regula manierei (mesajul transmis trebuie să fie clar, concis, logic) Grice, apud O'Sullivan, Hartley, Saunders, Montgomery & Fiske, 2001, pp. 172-173; Rovența-Frumușani, 2005, p. 37; Lohisse, 2002, pp. 179-180
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]