12,032 matches
-
lui. Acolo nu se uită nimeni foarte atent, fiindcă În subconștientul tuturor subzistă convingerea că e imposibil ca tăinuitorul să plaseze obiectul tocmai În locul unde el poate fi depistat cel mai ușor. Bun, corect din punct de vedere psiho liniuță logic. Dar care putea fi „sub nasul” În cazul de față? Ultimul loc care ar fi putut trece prin mintea unui om normal la cap, cel mai expus privirii, cel mai la Îndemână... Am rotit concentrat ochii Împrejur. Undeva, În geometria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
amenința să se dărâme în orice moment. Ajunseră la adâncimea de treizeci de metri, unde rădăcina cea mai groasă a palmierului cel mare începea s-o ia spre miazăzi. De ce oare? Se sfătuiră în jurul focului, încercând să găsească o explicație logică pentru acest fapt aparent absurd. În virtutea cărei ciudate rațiuni o rădăcină care în mod normal trebuia să pătrundă din ce în ce mai adânc în căutarea apei își schimbă brusc direcția? Au făcut tot felul de presupuneri, au vorbit ore întregi, până când, în sfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
cărei ciudate rațiuni o rădăcină care în mod normal trebuia să pătrundă din ce în ce mai adânc în căutarea apei își schimbă brusc direcția? Au făcut tot felul de presupuneri, au vorbit ore întregi, până când, în sfârșit, au ajuns la concluzia cea mai logică după părerea lor: cu mult timp în urmă, în acel loc curgea un pârâu care cobora din munții din apropiere, ceea ce permisese să crească vegetația. Mai târziu, nivelul apei a scăzut și doar palmierii au fost în stare să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
operațiuni aeriene ieșite din comun. Hans Scholt fu puțin dezorientat, dar, când începu să-și scrie cronica, văzu că era de două ori mai lungă decât cele transmise în zilele trecute și cu mult mai interesantă. Asta însemna, în mod logic, că ziarele aveau să-i dedice mai mult spațiu și o mulțime de fotografii, probabil cu un titlu pe prima pagină, și la fel aveau să facă majoritatea posturilor de radio și televiziune. Fondurile unei competiții sportive de asemenea anvergură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
mulțumească pe toți, pentru că în cazul ăsta împuțit fiecare are un pic de dreptate, dar nici unul întru totul. De trei zile n-am închis un ochi, dar oricât aș întoarce problema asta pe toate părțile, nu-i găsesc o rezolvare logică. — Poate că eu, fiind o persoană neutră, dac-aș vorbi cu acest tuareg, l-aș face să se gândească mai bine. Nici tu nu ești neutru, și nici el n-are vreun interes să se gândească mai bine - îi spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
ajung hrană pentru vulturi. Mecanicul studie cu atenție trupa demoralizată, păru să ajungă la concluzia că nici unul dintre acei duri mercenari nu era deloc dispus să facă o faptă eroică mai potrivită cu filmele proaste decât cu autenticul profil moral logic al unei bande de aventurieri plătiți, și în cele din urmă ridică din umeri, arătându-și dezinteresul față de problemă. — De acord! - zise. O să încerc să negociez. Cel rănit la picior arătă cu un gest spre Sam Muller și spuse sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
uitîndu-și obîrșia. Ocolești, ocolești, iar ocolești faptele, contaminat de poezie pînă În miezul neuronilor. Ți-e frică și rușine să povestești, de parcă ai macula un loc sacru, de parcă, povestite, Întîmplările ar fi Împinse cu de-a sila Într-un curs logic care le-ar goli de conținutul lor misterios. Dar În același timp te terorizează gîndul că refuzînd să povestești, existența ți se retrage mereu la marginea textului și cei ce te vor citi nu vor afla decît concluziile tale - frenezia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
și În cel visat. Așa cum sînt eu acum cu un subconștient timorat de atîta dat peste bot, care zace acolo ghemuit sub scoarță, neîndrăznind să mai dea nici un semn că există, poezia nu mai reverberează În mine decît În forme logice, concrete, reale - impropriu mod de receptare pentru mesaje atît de derutante ca mersul Într-un labirint cu direcții infinite „să exiști În oglinzi paralele / șansa de-a răsplăti două patrii deodată“ - și iată cum nu pot scapă de parazitul ironic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Nu auzul Îndemnului de a smulge vălul de pe oglindă a declanșat emoția descoperirii, ci vederea acelei iviri. Ajungînd cu trudă și silă să văd acest adevăr, Înțeleg acum de ce simt eu un rău fizic cînd vreau să povestesc, de ce consecuția logică a unor Întîmplări - un om s-a gîndit să facă o casă și a amînat-o pentru că nu avea cărămizi și a găsit cărămizi și a amînat-o pentru că nu avea scînduri și a găsit scînduri și a amînat-o pentru că nu avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
pe de lături. Cu ăștia avem noi de a face și știți foarte bine că ne dau destul de furcă. Deși era clar că Pop nu era de acord cu raționamentul lui Cristi, trebuia totuși să admită că spusele acestuia erau logice. Într-adevăr, nu puteai ști niciodată când și nici dacă infracțiunile se produceau. Numai că munca lui de prevenție se dovedea acum inu tilă. Îi plăcuse să creadă că localitatea sa era atât de liniștită numai și numai ca urmare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
făcea decât să-și urmeze instinctul. Raționamentul său era următorul: din moment ce numărul celor dispăruți era atât de mare, statistic ar fi trebuit să apară măcar o veste despre vreo unul dintre ei. Numai că acest lucru nu se întâmplase. Concluzia logică, cel puțin din punctul lui Cristi de vedere, era că disparițiile au o cu totul altă cauză. Cineva îi ucisese ori îi răpise în cel mai bun caz. Numai că nu găsiseră nici un indiciu. Știa că un omor nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
hai să ne întoarcem ca să te convingi că nu ne urmărește nimeni! Din nou, Cristian se văzu obligat să-i dea dreptate. În ciuda unui ușor sentiment de frustrare, simțea că o place tot mai mult pe Ileana. Avea o gândire logică și un bun simț practic care îl umplea de respect. Nici măcar Pohoață? o dădu el pe glumă. Hai, fii serios! Bine, mă dau bătut. Și totuși este ceva, pardon cineva acolo, se încăpățână inspectorul. Bineînțeles că este. Doar am mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
strigă apoi din ușă în urma inspecto rului. Odată ieșit din curtea bătrânului, Cristian porni încet la vale, pe ulița strâmtă ce cobora spre locul unde își lăsase mașina. El avea o minte ordonată, era obișnuit să analizeze problemele în mod logic și abia pe urmă să tragă concluziile. Moșul însă îl obliga să își revizuiască continuu punctele de vedere deoarece schimba de la un moment la altul datele problemei. În regulă, rosti el cu glas tare, ia, să vedem, cum stăm deocamdată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
frânghie ca să coboare iar el, în semiîntunericul din zori, nu o observase. Mâine se va duce pe platou și, în mod cert, o va descoperi bine ascunsă într-o crăpătură dintre stânci. Desigur că așa se petrecuseră lucrurile, altă explicație logică nu exista. Acum era mult mai liniștit. Satisfacția pe care o simțea ca urmare a găsirii modului în care acționase moșneagul nu era umbrită decât de amărăciunea că se lăsase păcălit. Timp de o zi întreagă, fusese înspăimântat ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
iubit-o“ doar flori „naturale“, interzicîndu-le categoric, evident, Într-un acces de exaltare mistică, „profanarea mormîntului cu butaforie eflorescentă“. Mă voi strădui să reconstitui, cît de cît, firul gîndirii sale: „moartea nu poate fi păcălită; florile Își au traiectoria lor logică, aidoma ciclului biologic al omului, de la eflorescență pînă la descompunere; proletarii au dreptul la aceleași onoruri postume ca și domnii; curvele sînt produsul diferențelor de clasă; curvele sînt (deci) demne de aceleași flori ca și doamnele de familie bună“. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Cel mai probabil, nu aveau să mai telefoneze și se înțelegea ușor de ce, în viața lor profesională și, cine știe dacă nu și-n viața particulară, polițiștii utilizează mult procesul mental pe care-l numim deducție, cunoscut și ca interferență logică a raționamentului, Dacă nu răspunde, aveau să spună ei, înseamnă că e deja pe drum. Cât se înșelau. Comisarul s-a dat deja jos din pat, e adevărat, e adevărat că a intrat în baie pentru ușurările corespunzătoare și igiena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Nimeni nu știa de unde și nici al cui era, dar se instala la ei într-o atmosferă degajată - și trăiră cu toții împreună. LIII — Tenez, voilà le capitaine Brunot, zise Tiaré într-o zi când încercam să înșir într-o ordine logică ceea ce mi-a putut ea spune despre Strickland. El l-a cunoscut bine pe Strickland. L-a vizitat la el acasă. Am văzut un franțuz între două vârste, cu o barbă mare, neagră, cu șuvițe cărunte, fața arsă de soare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
ca Dante să Îi dezvăluie acest mister inexplicabil. Dar poetul se mărginea să reflecteze, cu bărbia strânsă Între degete. Ochii Îi străbăteau iar și iar spațiul din jur, perindându-se de la resturile carbonizate la cadavru. Trebuia să existe o conexiune logică. Simțea că e aproape de adevăr, dar că acesta Îi scăpa printre degete. Soarele apunea. În scurt timp, n-ar mai fi avut nici un rost să rămână la fața locului. După ce se asigură că În buzunarele mortului nu era nimic, dădu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
să pară și mai bizară. - Se pare că ai izbutit În Încercarea dumitale, meștere Alberto. Spune-mi ce-ai descoperit. Omul se răsuci spre el cu o expresie de nemulțumire. - Am izbutit să remontez părțile la locurile lor, potrivit raporturilor logice dintre ele. Există un principiu al necesității care guvernează mecanismele, așa cum, cu siguranță, există unul În Natură. Dar, dacă aceasta din urmă este fiica insondabilei voințe divine, primele, născute din mărginita minte omenească, se supun, În posibilitățile lor, unui număr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
În legătură cu marele Împărat. Și, În mod cert, cu mecanismul pe care victima Îl reconstituise. Dar asasinul nu căutase nimic În laborator, semn că știa deja că mașinăria nu se mai afla acolo. Prin urmare, de ce ucisese? Exista un singur răspuns logic: nu voia să rămână În viață singurul om În stare să construiască unul la fel. Acesta era secretul pe care voise să Îl anihileze, mai mult decât viața lui Alberto. Asasinul? Dintr-o dată, privirea Îi căzu peste rănile meșterului, atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
capătul lanțului logic despre non-rezistență și acolo, ca un centru eliminat, găsesc spectrul uriaș al unui om așa cum este el și cum va fi Întotdeauna. Iar spectrul ăsta stă chiar lângă unica necesitate stringentă a lui Tolstoi și cealaltă necesitate logică a lui Nietzsche... Amory s-a Întrerupt brusc. Când pleci? — Săptămâna viitoare. Ne mai vedem, firește. Îndepărtându-se, Amory i s-a părut lui că pe fața lui Burne zărise aceeași expresie pe care o descifrase pe a lui Kerry
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
galant, s-a prezentat, ceea ce l-a implicat Într-o ceartă, mai Întâi cu bărbatul care o escorta pe actriță, apoi cu oberchelnerul. Atitudinea lui Amory a fost una de curtoazie arogantă și exagerată. După ce i s-au servit argumente logice irefutabile, a consimțit să fie condus Înapoi la masă. — Am hotărât să mă sinucid, a anunțat el brusc. — Când? La anul? — Acuma. Mâine În zori. O să iau o cameră la Commodore, o să intru În vana cu apă fierbinte și o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
n-au nici pic de Încredere În idealiștii ăștia“. Azi Îl numesc pe Wilson „doar un visător fără simț practic’, iar peste un an se aliază Împotriva lui pentru că și-a transformat visele În realitate. Nu posedă idei clare și logice despre absolut nici un subiect, cu excepția unei opoziții Îndărătnice, Încăpățânate, față de orice schimbare. Nu consideră că oamenii needucați ar trebui să fie bine plătiți, dar nu se gândesc la faptul că dacă nu-i salarizează pe needucați, copiii acestora vor rămâne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
se comporte ca și cum toată situația era prea ridicolă pentru a fi luată În serios. Dar Amory nu isprăvise: - Teoria că oamenii sunt capabili să se autoguverneze se bazează pe omul ăsta. Dacă poate fi educat să gândească limpede, concis și logic, dacă poate fi dezbărat de obișnuința de a se refugia În platitudini, prejudecăți și sentimentalisme, atunci eu sunt un socialist militant. Dacă nu poate, nu cred că mai contează ce se Întâmplă cu omul și cu sistemele create de el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
trage ața să ajung în Waldviertel. Tu ai să conduci, băiete, fiindcă ești fiul meu, în afară de tine nu mai am decât o fată. În plus, diseară o să poți juca șah cu tăticu’, ceea ce Anna nu poate, fiindcă n‑are gândire logică. Din păcate, când tata vrea să plece în Waldviertel, cărțile filosofice ale lui Kant, Hegel și Sartre trebuie să rămână acasă, nici nu încape discuție. Dacă mă‑ntroc și văd că te‑ai culcat iar cu contabilul ăla, fac moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]