2,048 matches
-
Mușat, Duma Brudur. Boerii care au sprijinit domnia lui Ștefan: Cozma Sandrovici, Manoil, Oană Iulici, Costea Orăș, Oțel, Hodco Crețu, Mic-Craiu, Stețco Dămăcuș, Vlaicu, un Duma, Hodco Stibor, Toma Cândea, Ilieș Modruz, Lazea Pitic, Petru Ponici, Sandricin, Isaia, Sălavinco. + Dobrul logofăt, Goian-Vornic, Sachiș-spătar, Stanimir-vistier, Ciopcă-pârcălab, Ion Bourean comis, Zbiarea stolnic, Tudor păharnic, Isaia postelnic. Boerii trecuți de la Aron la Ștefan: Cozma Sandrovici, Manoil de la Hotin, Costea Orăș, Stețco Dămăcuș, Hodco Crețevici, Lazea Pitic, Goian Albu. Boeri noi veniți cu Ștefan: Oțel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
postelnic (6969-6976) Iuga postelnic (6978-6984) Mort la Războeni. Gherman postelnic (6987) Eremia postelnic (6987-7003) Dumsa postelnic (7005-7007) Cosma Șerpe postelnic (7010 și sub Bogdan Vodă.) Stanimir vistiernic (6965-6968) Iuga vistiernic (6989-6992) Kiracola vistiernic (6989-6992) 6965 April 14 Gioi Mari 1457 Logofeți: Dobrul logofăt (6965-6975) Toma (6976-6981) Ion Tăut (6987-ad finem) Diaci: Borcea, Mateiaș Alexa. Efrem Hurul din Suceava Isaia Susmanovici Bârlad. Andronic din Suceava. Vulpaș " " Coste, fratele lui Ion, dascalul din Suceava. Nume proprii: Lazăr Piscu Mănăilă Marușca Mihăilă și Pițurcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Iuga postelnic (6978-6984) Mort la Războeni. Gherman postelnic (6987) Eremia postelnic (6987-7003) Dumsa postelnic (7005-7007) Cosma Șerpe postelnic (7010 și sub Bogdan Vodă.) Stanimir vistiernic (6965-6968) Iuga vistiernic (6989-6992) Kiracola vistiernic (6989-6992) 6965 April 14 Gioi Mari 1457 Logofeți: Dobrul logofăt (6965-6975) Toma (6976-6981) Ion Tăut (6987-ad finem) Diaci: Borcea, Mateiaș Alexa. Efrem Hurul din Suceava Isaia Susmanovici Bârlad. Andronic din Suceava. Vulpaș " " Coste, fratele lui Ion, dascalul din Suceava. Nume proprii: Lazăr Piscu Mănăilă Marușca Mihăilă și Pițurcă nepoții lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Hârlău 7000, Borzești 7001-7003, Sf. Neculai Dorohoi 7003, Sf. Petru Huși 7003, Popăuți 7004, Războeni 7004, Taslău 7004-7005, Sf. Ioan din Piatra (7005-7006), Mănăst. Neamț 7005, clopotnița Sf. Ioan Piatra 7007, Volovăț 7008-7010, Zograv Atos 7010, Răuseni 7011-7012, Dobrovăț 7011-7012. Logofăt mare judecător mai mare peste județii țării, mai mare peste toți boerii servitori curții domnești. Vornic mare în țara de jos judecător globni de marți și șugubini vornic al Bârladului. Vornic mare în țara de sus vornic Dorohoiului. Pârcălab de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Vameș mare, peste vămi și schele, și dulcețuri. Șătrar mare, peste corturi și tunuri. Ușier mare, ușier și purtător de grijă solilor. Armaș mare, peste închiși și osândiți la moarte, pedepsitor al tuturora. Agă peste dărăbani județ peste târgul Ieșilor. Logofăt al doilea, hotărâtor de ocini. Postelnic al doilea, slujitor al domnului din neam bun. Logofăt al treilea, cărturar, scriitor bun, în tainele domnului, ține cancelaria toată și pecetea domniei. Postelnici Spătari etc. La sfârșitul domniei lui Ștefan Vodă. Petrică comis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mare, ușier și purtător de grijă solilor. Armaș mare, peste închiși și osândiți la moarte, pedepsitor al tuturora. Agă peste dărăbani județ peste târgul Ieșilor. Logofăt al doilea, hotărâtor de ocini. Postelnic al doilea, slujitor al domnului din neam bun. Logofăt al treilea, cărturar, scriitor bun, în tainele domnului, ține cancelaria toată și pecetea domniei. Postelnici Spătari etc. La sfârșitul domniei lui Ștefan Vodă. Petrică comis de la 1492 și subt Bogdan Ion Frunteș stolnic dela 1489 Moghilă paharnic 1490 Cosma Șerpe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
paharnic 1490 Cosma Șerpe postelnic 1502 Boldur vornic 1491 Isac visternic 1491 Petrea Clanău spătar 1487 Luca Arbore portarul Sucevei hatman de la 1499 Duma și Negrul pârcălabi la Hotin Eremia și Dragoș, pârcălabi la Cetatea Neamțului Șandru la Roman Tăutul logofăt Vornici Jitnicer Medelnicer Vameș Clucer Șătrar Sluger Mânia lui Mahomet.. Alibeg și alți fură omorâți la închisoare. La 19 maiu corăbiile ridică ancorele dela Țarigrad. Mohamet se mută la Adrianopol. Ștefan a închinat Regelui Cazimir 36 steaguri cerând ostași anume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
țara Leahului, care și el i-a amintit sluțenia lui... În anii din urmă ai lui Ștefan. La Hotin pârcălabi Toader și Negrilă Neamț Ieremia și Dragoș Orhei Ivanciu și Alexa Soroca Costea Cernăuț Ion Grumază Roman Șandru Trăia Tăutu logofătul Hrăman bătrânul de la Mare, Ștefu -Vornic Jurj Cozma Șerpe Luca Arbore portar Sucevii Mengli Ghirai han tătărăsc Boldur Bătrânul ia pe Bogdan tânărul la o cercare de oști la atacul asupra Chiliei. Bogdan fusese tăiat la față în luptele Pocuției
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
478 6 1935 Mircea 3 1469 Costache 1 = 466 Teodora 2 466 Lucia 2* D. 10 L. 11 M. 12 52 M. 13 23 58 1 156 23 2 104 174 1196 116 1234 Vara anului 1469 Neagu comis Toma logofăt Căpitanul de călărime Vlaicu Dunea Chiriac Sturza Luca stolnic p. Hotin Negrilă paharnic Badea spătar Căpitani mai mici: Isaiia vornic Toma Cândea Yonée Rugină Iuga vistiernic Alți slujitori: Boureanu Onofrei Herța Iuga postelnic Ștefan Mertic Anton Saviu Petrică Ionchimovici Toader
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Duma Brudur. Boieri care au sprijinit Domnia lui Ștefan V.V.: Cozma, Sandrovici, Manoil, Oană Giulea, Costea Orăș, Oțel, Hedea Crețu, Micu Craiu, Stețco Dămcăuș, Vlaicu cu Duma, Hodro Stibor, Toma Cândea, Ilieș Modruz, Lazea Pitic, Petru Ponea, Isaiia Slovinco, Dobro logofăt, Goian vornic, Sacâz spătar, Stanimir vistiernic, Ciopci pârcălab, Boureanu Comis, Zbierea stolnic, Tudor paharnic, Isaiia postelnic. Boieri care au părăsit pe Aron: Cozma Șandru, Manoil, Costea Orăș, Stețco, Dămăcuș, Hodco Crețu, Lazea Pitic, Goian Albu. Boieri veniți cu Ștefan: Oțel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pârcălab, Boureanu Comis, Zbierea stolnic, Tudor paharnic, Isaiia postelnic. Boieri care au părăsit pe Aron: Cozma Șandru, Manoil, Costea Orăș, Stețco, Dămăcuș, Hodco Crețu, Lazea Pitic, Goian Albu. Boieri veniți cu Ștefan: Oțel, Micu Craiu, Toma Cândea, Ilieș Modruz, Sălvinco Logofăt Dobru 1457-67 Diaci: Borcea, Mateaiș, Alexa Toma 68-73 Efrem Huru din Suceava Tăut 79 Iasiia Sușman, Bârlad Andronic Suceava Vulpe -" Costea Suceava Petrea Ponici portar Sucevii 1457 Oană Pârc. Roman 57-58 Șendrea 1469 Fete 60-66 + Izvoru Apei 1473 Dragoș 69-74
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Beg han al Turcomanilor în Persia Duma Braz Stanciu Costea Dan Stibor Lazea Pitic boieri ai lui Aron V. în 1475 Vlaicu pârcălab Hotin Tăutu diac Nume proprii: Arhim la Neamț Agafia Anastasie egumen Andronic Anghelina Antohi Strătilă Anușca Toma logofăt Arsenie egumen Axinte Anșaru Avăr Balș Bârsan Benea Sima Boba Bodea vornic Boldiș Bore Borea Bozie Bren Brândușa Neted Brumar Bucium Boureanu Buzea Burghele Iuga vistiernic Calistru egumen Cananău Cândea Candrea Conta Carfina tatar Carân tatar Manolache Cârjă Gașpar brașovean
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Gangur Orhei Bodea vornic Boieri fără funcție Zbierea Buhtea Ion Ciocârlie, Luca și Bâlcu, pârcălabi de Cetatea Petrică Iachim Albă Neagu și Ivașcu " Chilia Mihău spătar Iuga vistiernic. Arbure Neamț Iuga Postelnic Djabog paharnic Toma stolnic Ilea Huru comis Toma logofăt Aprod Armaș Aurar Cahnă bărbântă birău blidar bobou (pâslă?) haină deasupra Ce cați, mă, cu cuțitu-n bobou? braniște Vatman un vig (val) de sumani voștmar vrășmaș grui (munte ascuțit) danie jidovină zăpodie = loc plan pe munte iliș (dare pentru provizia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pumnul. Iar sfântul Gheorghe l-a mușcat de deget. Geografia Boieriile și clerul Ceremonialul Oastea Partea sufletului, pentru mănăstiri, e cât dreptul unui copil. Cârmuitor la Cotnari este marele Paharnic Spatarul cel mare Cârmuiește Cernăuții Hatmanul cel mare cârmuiește Suceava Logofătul cel mare peste Cetatea Albă Nechifor Căliman, staroste, ptiu, drace! Onofrei și Samoilă Manole Păr Negru Jder feciorii lui Căliman Ilisafta Muța Simion Nicodim Nicoară Cristea Condochia fata lui Buzdugan fratele Gherasim Dămian dela Bârlad (om cărunt și uscat Ionuț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dela Domnul. Fagure de miere sunt cuvintele bune și dulceața lor tămăduirea sufletelor. A fost adus un harmasar alb din feciorii lui Catalan. 1 April 1470 M.rea Neamț egumen Silvan. Scutire de vamă la trei care de pește. Toma logofăt Vulpaș grămătic Suceava 1470 Stanciu și Mârza 1 April Vlaicu și Duma (Hotin) Gorău Chilia Pascu 7 Maiu 1470 Isaiia vornic cu fiul său Albu. (Neamț) 28 Mai 1470 Zbierea și Buftea (cetatea Albă) Belco (Cet. Albă) Petrică Iachimovici Iațco
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pentru odihna sfânt-răposaților noștri. Maria 13 Sept. 1471 în ziua venirii ei donație pentru bolniță Cu inima curată și luminată pg. 162 din toată voia noastră cea bună și cu ajutorul lui D-zeu. A scris Isaiia pisar din Suceava Toma logofăt Cine va face altfel decât scrie în această carte, este potrivnic nouă 13 Aug. 1471 Stanciu și Mârza Vlaicu & Duma Hotin Bodea vornic Isaia vornic Zbierea scos Luca Bâlco-Belco (Cet. Albă) Buftea Neagu Ivașcu (Chilia) Pașcu? Arbure (Neamț) nou! Fete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Boldăș Șendrea Tătăranu Nastasia Roman spătărelu Stana Toma logof. fata vornicului mare la Miclăuș Podul Înalt dregători, globnici și pripașari 1475? Izvorul Mestecănișului Făguleț Poiana Boldii Ilea pisăr Suceava Dan Socol Marușca și Mihnea Ion Timotin pisăr din Iași 1475 logofăt Tăutu 1475 Veneția. Cetate fondată care cu o mie de ani în urmă, stăpână într-una pe comerțul din Adriatica, în vremea cruciadelor își întinde puterea sa către insulele și coastele orientale ale Mediteranei. Foarte dispuși să lupte pentru legea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și îndată trimițând am înnoit din temelie Sf. M-re". VIII Ph. Avril (1698 trece prin Moldova) iezuit francez și misionar În Bucovina codrii mocirloși, nestrăbătuți. În întâmpinarea lui, se trimise careta domnească escortată de 50 călăreți cu fiul marelui logofăt. Oastea, la palat, era în arme, și boierii îl coborâră de subțiori și așa îl duseră la domn, după ce îl urcară treptele palatului. X Lasiki pedepse ...pentru cea mai mică vină-i pedepsea cu moartea, îi belea de vii, îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
prudent, crede C. Rezachevici, să facă apel la consimțământul marilor boieri, deoarece Petru Aron se purtase bine cu boierii și cu clerul, din care cauză „destui boieri, chiar din vârfurile Sfatului Domnesc” îl urmaseră în Polonia. Pribegiseră odată cu fostul domn logofătul Mihul și frații săi Duma și Tador, Stanciul Marele, Duma Braevici, Costea Danovici, Ion pârcălabul și Vasco Levici, așadar șapte inși. Era firesc ca domnul să vrea ca boierii să i se închine, mai cu seamă cei care fuseseră alături de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acolo sprijin străin, și pe domnul fugar, aceasta ar fi însemnat un permanent pericol pentru noua domnie. De aceea, unul din puținele acte pe care le cunoaștem din primul an al domniei lui Ștefan este salv-conductul pe care îl dă logofătului Mihail (Mihul) și fraților săi. Adresându-se lui Mihul cu formula „credinciosul nostru boier” Ștefan îl anunță că poate să se întoarcă cu frații lui și cu averile lor, „fiindcă, spune domnul, te-am iertat și am alungat toată mânia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trecute”. Unii istorici, judecând izolat acest document, au afirmat că prin aceasta voievodul dădea satisfacție unui grup de boieri care duceau o politică ostilă puterii domnești. Dar salv-conductul acesta nu este singurul document pe care Ștefan cel Mare îl dă logofătului Mihul. În anul 1460 Ștefan îi acordă un nou salv-conduct, unde se fac unele precizări în legătură cu „lucrurile și întâmplările trecute” despre care se vorbește în cel din anul 1457. De data aceasta - iunie 1460 - Ștefan precizează că este vorba de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ar trebui uitate „și cari se vor fi întâmplat în Țara Basarabilor sau oriunde în altă parte când ne-am întâlnit”, lăsând să se întrevadă, cum a remarcat și Ion Ursu, un aspect al relațiilor dintre Ștefan cel Mare și logofătul Mihul, înainte de urcarea lui Ștefan în scaunul Moldovei. Poate că în misiunea pe care Petru Aron i-a dat-o logofătului de a duce tratative cu sultanul în anul 1455, când Moldova a acceptat să plătească tribut turcilor, să se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lăsând să se întrevadă, cum a remarcat și Ion Ursu, un aspect al relațiilor dintre Ștefan cel Mare și logofătul Mihul, înainte de urcarea lui Ștefan în scaunul Moldovei. Poate că în misiunea pe care Petru Aron i-a dat-o logofătului de a duce tratative cu sultanul în anul 1455, când Moldova a acceptat să plătească tribut turcilor, să se fi cuprins și unele lucruri referitoare la Ștefan. Mihul, pentru a ajunge la Mahomed al II-lea, care se afla în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unul dintre cei mai mari boieri ai țării. Insistențele lui Ștefan cel Mare pentru a-l aduce pe Mihul în țară își au și o altă explicație. În afară de faptul că era cel mai de seamă feudal al Moldovei, Mihul era logofăt, adică un om instruit, cunoscător al problemelor de politică externă, cunoscător de limbi străine. De logofeți aveau nevoie în primul rând domniile noi, iar Ștefan s-a dovedit omul rar care a știut să-și aleagă colaboratorii. Mihul trebuie să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aduce pe Mihul în țară își au și o altă explicație. În afară de faptul că era cel mai de seamă feudal al Moldovei, Mihul era logofăt, adică un om instruit, cunoscător al problemelor de politică externă, cunoscător de limbi străine. De logofeți aveau nevoie în primul rând domniile noi, iar Ștefan s-a dovedit omul rar care a știut să-și aleagă colaboratorii. Mihul trebuie să fi fost unul dintre cei mai capabili boieri pe care-i avea Moldova în vremea aceea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]