3,374 matches
-
Fata își chitește pânza și-o pornește către casă. / Mâine va veni din nou, zile-n șir va veni iar, / Pân' ce pânza va fi albă - boabe de mărgăritar” (Cu pânza la înălbit). Dincolo de obiceiul în sine, se remarcă spiritul ludic al poetei care se vede alături de fecioarele satului, să spele cânepa în râu. Până și natura rezonează cu atâta tinerețe, frumusețe și candoare sufletească și ajută fecioarele să-și desăvârșească munca, altfel destul de prozaică, dacă nu ar exista întrecerea și
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
direct la poarta simțurilor, vărsându-și întreg conținutul în interioritatea omului, fără nici un intermediar. Dacă aceasta este ținta, industria divertismentului propune o nouă scară, a tehnologiilor încorporate în simțuri, care vor să ocupe interioritatea, prin exterioritatea sensibilă a lumii, prin ludic și divertisment facil. Urcând pe scara aceasta, omul interior și lăuntric este aservit, răstignit pentru entertainmentul lumii din afară. Este și motivul pentru care jocurile, potențate de tehnologii digitale, trebuie să intre în sarcina reflecțiilor etice și spirituale. Pentru că, la
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ŞI CYBER [Corola-blog/BlogPost/354725_a_356054]
-
direct la poarta simțurilor, vărsându-și întreg conținutul în interioritatea omului, fără nici un intermediar. Dacă aceasta este ținta, industria divertismentului propune o nouă scară, a tehnologiilor încorporate în simțuri, care vor să ocupe interioritatea, prin exterioritatea sensibilă a lumii, prin ludic și divertisment facil. Urcând pe scara aceasta, omul interior și lăuntric este aservit, răstignit pentru entertainmentul lumii din afară. Este și motivul pentru care jocurile, potențate de tehnologii digitale, trebuie să intre în sarcina reflecțiilor etice și spirituale. Pentru că, la
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354840_a_356169]
-
acestei planete (câteodată, născându-ți-se în suflet un regret imens pentru faptul că ai avut șansa să te naști ca ființă în cloaca lugubră a societății prezentului). Orice element creștin este complet îndepărtat, prin mijloace machiavelice diverse (publicitare, jurnalistice, ludice etc.), din perimetrul artistic aflat în comă deconstructivistă perpetuă. Neofilozofia „Omului din bucăți nepotrivite”, așa cum simt că trebuie să îl numesc, este, din păcate, imaginea. Imaginea în genere, lipsită complet de un fond al ei solid, însă încărcată de o
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
sabia lui Merlin / înfiptă în vorbe prăfuite // Artur nu mă va găsi niciodată” - este nevoia de legendă, de poveste, de fantasme și, mai ales, de magia cuvântului. De fapt, ceea ce are Ana Maria Gîbu este o fantezie debordantă, un spirit ludic demn de invidiat și o perseverență care, alături de celelalte două atribute, o vor ajuta să înainteze pe acest drum luminos, până la perfecțiune. Finalurile poemelor au - mai toate - câte o concluzie clară, ce rezumă întregul text, fie sub formă metaforică, fie
AUTOR CEZARINA ADAMESCU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346140_a_347469]
-
Maramureș, are mai multe cărți publicate, pentru copii și pentru oameni maturi. Textele ei, un fel de eseuri și de proză scurtă, sunt greu de comentat, îți taie răsuflarea, și îți trebuie pagini întregi să le interpretezi! Într-o modalitate ludic, ironică pătrunde asemenea unei suveici în problemele grave ale epocii noastre, din penumbra cărora aruncă săgeți și irizări semantice, dezvăluindu-ne realități dureroase, dramatice. Poeta și prozatoarea Elena Buică, româncă de a noastră, stabilită acum în Canada, venind însă foarte
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]
-
duzină” și „România țara mea de coșmar” și a unui volum de nuvele „Fontana di Trevi”. Scrie piese de teatru care i se montează, este un traducător de cursă lungă, traducând 42 de autori în limba română. Personalitate proteică, spirit ludic, aventurier, inteligent, paradoxal, domnul Dan Stoica ia viața în piept așa cum este ea și dansează sălbatic cu destinul în spațiul unei Europe tot mai bolnave și bântuite de spectrul sfârșitului. Prozele din această carte sunt de fapt poeme în proză
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]
-
de tină. Ei sunt plămădiți din materie stelară. Ei nu au puterea politică, administrativă... Puterea lor stă în cuvânt, și ar fi un mare păcat să o lase să se irosească... În alte poeme, Alex Daniel pare un poet al ludicului. În realitate, el pune o mască luminoasă peste dramele umane, pentru a le scoate în evidență și pentru a atrage atenția asupra lor, că doar ne găsim într-o lume de provizorat, într-o lume nebună... („Lipsa de moralitate”, p.
ALEX DANIEL: „LUMEA NEBUNILOR” de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370951_a_372280]
-
doilea catren conturează imaginea cuplului care-și pune întrebări, își face planuri, bucurându-se de o existență comună, în care-și găsesc locul și lucruri, dar și preocupări mărunte. În fapt, este vorba de o viziune idilică, cu ușoare accente ludice asupra Erosului, în care se exprimă nevoia îndrăgostitului de a conferi plenitudine sentimentelor sale: „Ne întrebăm ce gânduri vin, ne copleșesc/ Și-n nopți târzii visăm, sub cerul sclipitor,/ Să ne-nsoțim în joc și-n trai pe viitor,” dar care
DESPRE FARMECUL SONETULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369964_a_371293]
-
Vânare de carte). Persistă posibilitatea iluminării în mijlocul genunii. Revine din când în când infinitezimalul pas privilegiat, verbul poetic putând fi izbăvitor. Nu departe de "creierul negru al lui Piranesi", creierul transfigurat de Mircea Brăilița se poate detașa volatil până la stadii ludice, știutoare : jucându-te copile/ rupe tu solz după solz/ armura albă a ființei (Copilăria cinicului). Referință Bibliografică: NEVINDECĂRI MEREU ȘLEFUITE Octavian Mihalcea / Baki Ymeri : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1878, Anul VI, 21 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
NEVINDECĂRI MEREU ȘLEFUITE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370082_a_371411]
-
noului început. NUMAI TU Bântuiam prin tristeți Că o fantomă într-un bătrân castel Numai tu ai știut să mă smulgi din ceață trecutului și mi-ai adus primăvăratecele fori de bucurie. Gândurile mele se transformă în fluturi Ce în ludicul lor dans Acoperă trecerea spre trecut. În scoică timpului prezent Am gasit perla iubirii. Cu grijă am așezat-o în montura blândelor tale cuvinte și port acest pandantiv pe lanțul trăirilor profunde. BUCURIE Mi-ai sărutat mâna și m-ai
ŞOAPTELE TRĂIRII (POEME) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369360_a_370689]
-
p. 47) Sunt evocați cu nostalgie tatăl, mama, bunica, fratele, mătușa Emilia, soțul, socrul, fosta învățătoare, profesorii de la UVT ș.a., mai toți duși pe-o cale ne-nturnată, vorba poetului. Autoarea operează cu dezinvoltură în diferite registre narative, în cel comic, ludic, cu deosebire atunci când evocă întâmplările copilăriei sau ale primei tinereți, dar mai ales în registrul grav, dramatc, cu nuanțe tragice uneori, de pildă, când înfățișează moartea prematură a tatălui, într-un accident ce îl aduce pe sărmanul om într-o
MIRELA-IOANA BORCHIN, APA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369312_a_370641]
-
său prieten, prozatorul Constantin T. Ciubotaru, rămâne „același fin umorist, mereu cu zâmbetul pe față, cu aceeași poftă de viață și mereu egal cu sine însuși”, inclusiv în ultima carte de „Convorbiri (in)discrete”, apreciind „replicile sclipitoare, umorul copios, nota ludică, vorbele în dodii” cu care răspunde întrebărilor colocutorului său, precum și cronicile acestuia din urmă, referitoare la multe dintre creațiile scriitorului, care le subliniază „valoarea neștirbită de scurgerea timpului”. Capitolul al treilea (Opinii despre omul și scriitorul Elena Buică) însumează mai
ÎNVINGĂTOARE ÎN LUPTA CU TIMPUL de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369388_a_370717]
-
tratament ambulatoriu, evidențiază, mai mult decât alte exegeze caragialiene, preocuparea lui Caragiale pentru crearea (sau prelucrarea?) unor basme culte. Desigur că aceste basme culte sunt ,,inspirate din folclor”, românesc sau oriental, fiind caracterizate prin ,,ironie, fantezie, umor, expertiză antitetică, spirit ludic”, iar ȘVM le rezumă, poate, pentru a stârni curiozitatea cititorilor, fiind cunoscute mai puțin sau deloc, cele mai multe publicate în diverse periodice. Titlul de doctor în Teatrologie îl obligă (sau îi face plăcerea) să se ocupe și de Caragiale-Cronicarul teatral, deoarece
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
Nicolae Sârbu (născut în zodia Fecioarei, la 21 septembrie 1945, în localitatea Ohaba-Forgaci, județul Timiș, Dacia, absolvent / licențiat - în anul 1969 - al Facultății de Filologie de la Universitatea din Cluj-Napoca) a publicat și nenumărate volume de versuri notabil-paradoxiste, ancorate în perimetrul ludicului / comicului, de cele mai multe ori cu „deschideri“ în estetica tragicului: Ascultând ceasornicul în baie (1995), Cochetăria cu fulgerul (1995), Șantier în creier (1996), Neputința de-a închide cercul (1999) etc. În volumul de versuri, Că poetu' nu-i ca omu' (Timișoara
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
patru eu o sparg, / floarea floarea își desface // și mai mult de dor bălai / clopul, lacrima și clopotul / clop și pic și cling verzui // bâldâbâc de piatră verde, / verde galben de mă lași, / broasca face-n apă, pleosc”. Ceea ce pare ludic, este, de fapt, foarte serios. „Îngerii n-au aripi, ei au inimi, / cu nas roz de acadea / din floare scuturată, / care zboară pretutindeni / acolo unde un om îi cheamă. // Acolo unde cad odată / o mie de flori albe, /pe rana
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
fost creat în credința poporului ca zeu al trezirii fetelor la iubire. Fiecare băiat urmărea fata care îi căzuse dragă și, dacă o ajungea, de altfel trebuia să o ajungă, urma sărutul în văzul tuturor, un sărut ce semnifica logodna ludică care, de multe ori, era finalizată cu logodna adevărată. De aici, a rămas zicala: Dragobetele sărută fetele! În lucrarea sa „Sărbătorile poporului cu obiceiurile, credințele și unele tradiții legate de ele”, inimosul folclorist român Constantin Rădulescu - Codin (1875-1926) consemna: ”Dragobetele
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
câteva minute să fii trup și suflet doar a lui.Usor nu? Un lucru poate la fel de important, învață să îi fi amantă. Bărbații sunt printre ființele care se plictisesc cel mai repede posibil , deci pune niște condimente, dezvolta-ti partea ludica, surprinde-l. Asemeni zicalei trăiește această zi ca si cum ar fi ultima, mergi pe cartea traieste-ti pasiunea că și când ar fi ultima dată. Nu ai decât să pui în aplicare. Așa ai toate șansele să îi privești zâmbetul în
A DOUA PARTE) de DIANA ILIA în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354329_a_355658]
-
prea bine, autoarea s-a manifestat în spațiul literar, și altădată, cu aceeași vivacitate, cu același talent, cu aceeași vie inspirație. Unii se nasc pentru scris, pentru scrisul-pentru-ceilalți, dacă ar fi să jonglăm puțin cu vocabulele, așa, într-un spirit ludic, menit să binedispună... După propria mărturisire, smerenia, discreția, modestia îl fac pe om, dăruirea de sine, jertfa în favoarea celorlalți, chintesență a alterității, a omeniei, a iubirii, ca lege capitală a creștinismului. În cele 38 de pagini, scriitoarea aduce în lumină
REVENIREA LA INOCENŢĂ-UN STROP DE VEŞNICIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353828_a_355157]
-
literară nu a încurajat aceste creații, fiind considerate vetuste, ele netrecând de zidul postmodernismului- rege din anii ‘80. Așadar, puțini poeți contemporani, chiar dintre cei practicanți online, au marșat pe simplitatea genului oniric, revelatoriu, preferându-se alegorismul, epicizarea, metapoeticul, onirismul ludic suprarealist. Sorin Micuțiu scrie din lumea sa imaginară dar necreată artificial, intubată, ci din sinele său curat, cel neexpus realității, cel neatins de mediul crizat și denaturat, sinele său purificat prin poezie. “joc origami cu visele în anticamera inimii îngădui
VISUL CONTINUĂ... de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354006_a_355335]
-
în toamna anului 2014. Ultima piruetă, un roman de o delicată vibrație epico-lirică, purtând semnătura scriitoarei Vavila Popovici, a trezit în ființa mea dorința de a purta un dialog cu autoarea acestei cărții. Mai întâi a fost frumusețea acestui titlu, ludic și grav totodată. Lumea spectacolului și ideea lumii ca dans m-au atras mereu, cu o forță căreia nu am știut cum să îi rezist. Asociam această lume cu cea sugerată de un alt titlu, de poem de astă dată
VAVILA POPOVICI ÎNTRE ,,ULTIMA PIRUETĂ” ŞI ,,NOPŢI ALBE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353960_a_355289]
-
în mod generic și profilactic, fără să cadă în particularizări, ceea ce ridică circumstanțialul la universal valabil. Am putea spune că, în sensul însușirii aceluiași joc de asocieri incongruente ca și Ramón, Schor se apropie într-un mod nu mai puțin ludic de arena politică: „Politicienii sunt niște persoane cu vocea în eterna schimbare”; “Politician este cel care țipa. Diplomat este cel care tace”. Cuvintele adresate de Victor Manuel Pelaez unui „urmaș” al lui Ramón, Jose Manuel Lara, servesc pentru a face
DOREL SCHOR SAU ITINERARIILE ABSURDULUI de DIEGO VADILLO LÓPEZ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354526_a_355855]
-
doresc să cotizeze sunt așteptați și cu idei pentru că deja avem un Plan de perspectivă pentru perioada viitorul imediat și cel de perspectivă”. Lectura cărții îți lasă impresia că te primenești. Cuvintele capătă straie noi prin condeiul învârtit în spiritul ludic al autorului. E neîndoios că ceea ce îl definește pe autor este un acut simț al limbii. E fascinat de forța expresivă a cuvintelor pe care le folosește ca armă în scrierile sale. Când a observat că ceva se abate de la
DELICATEŢURILE CONTEMPORANE ALE LUI CONSTANTIN T. CIUBOTARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354730_a_356059]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > EVANGHELINA Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1032 din 28 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Pudică Evanghelina, Frumusețea este arma-ți, Trupul svelt ca violina, Mă ucizi plăcut cu kharma-ți, Ludică Evanghelina... Cristică Evanghelina, Magdalenică veneră, Mlădioasă ca felina, Candidă ca o panteră, Mistică Evanghelina... Mantrică Evanghlina, Sănii tăi sunt vii vestigii, Mergi dansând ca balerina, Nu ai jenă și religii, Tantrică Evanghelina... Strașnică Evanghelina, Rezervată și distinsă Ești zeița, melusina
EVANGHELINA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1032 din 28 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347097_a_348426]
-
o incantație suavă cântată sub balcon și acompaniată de lira unui trubadur veșnic îndrăgostit. Și vai, dacă n-ar fi așa! Aceste mici artificii, inversările studiate de verb și jocurile de cuvinte dau savoare și farmec versurilor. De altfel, spiritul ludic este prezent pretutindeni. Poetul se recunoaște un “cioplitor de versuri”, un meșter artizan în lemn, în piatră, în orice alt material care să redea frumusețea cuvântului. Eu aș spune că e un șlefuitor de diamante, un meșter de bijuterii sufletești
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]