9,370 matches
-
aceste locuri. De asemenea, ne transmite o știre mai greu de crezut: „șiganii purtau corn în frunte, pentru a fi cunoscuți, să nu fie primiți pe alte moșii”. Vasile Stavilă a mai aflat de la bunicul său că în actualul sat Lunca au fost aduși bejenarii pe moșia Rosetti și stabiliți pe locul numit La Vie, apoi pe dealul Petrii, dar n-au vrut să stea acolo și atunci au fost stabiliți în Lunca. Cei mai vechi bejenari bucovineni determinați după Registrele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aflat de la bunicul său că în actualul sat Lunca au fost aduși bejenarii pe moșia Rosetti și stabiliți pe locul numit La Vie, apoi pe dealul Petrii, dar n-au vrut să stea acolo și atunci au fost stabiliți în Lunca. Cei mai vechi bejenari bucovineni determinați după Registrele de stare civil introduce în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza la 1865* Nr. crt. Numele și prenumele Anul decesului Vârsta Anul nașterii Observații 1. Boghian Ion 1869 100 1969 E posibil să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1806 14. Hriscu Garofița 1872 65 1807 15. Munteanu Chifor 1873 65 1808 16. Bârgăoanu Gheorghe 1873 65 1808 17. Galeș Iacob 1870 60 1810 Nu se poate trage concluzia că toți cei născuți după 1874 s-au născut în Lunca - Filipeni. Știm că bejenarii bucovineni au venit în mai multe „valuri” între 1784-1830, dar și după această dată. Mulți dintre cei înregistrați cu anul nașterii în Lunca trebuie să se fi născut în Bucovina. 18. Andriescu Niță 1870 60 1810
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
poate trage concluzia că toți cei născuți după 1874 s-au născut în Lunca - Filipeni. Știm că bejenarii bucovineni au venit în mai multe „valuri” între 1784-1830, dar și după această dată. Mulți dintre cei înregistrați cu anul nașterii în Lunca trebuie să se fi născut în Bucovina. 18. Andriescu Niță 1870 60 1810 Se desparte în dou 134 familii: Nuțu și Andrie 19. Bobocă Neculai 1866 55 1811 Este familie în Slobozia 20. Iacoban Ioniță 1866 55 1811 Modificat numele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Modificat numele în Iacobeanu 21. Tabarcea Pavel 1871 60 1811 *Au fost determinați după anul morții (sigur) și după declarația urmașilor asupra vârstei decedatului (nesiguri, aproximativ). Nu a fost înregistrată data nașterii în acte oficiale. Familii vechi și numeroase din Lunca - Filipeni 1. Cucu - între 1802 și 1840 s-au născut 13 membrii ai acestei familii; 2. Tabarcea - între 1802-1849 - 12 născuți; 3. Pușcuță - între 1806-1844 - 12 născuți; 4. Bârgăoanu - între 1803-1838 - 13 născuți; 5. Boca - între 1813-1845 - 12 născuți; 6
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
libertate limitată, s-a numit în Moldova vecini. Primul document care vorbește de vecini este din 1585, dat de cancelaria domnească a lui Petru Vv. Șchiopul și se referă la toți cei care vor veni să se așeze pe moșia Lunca Mare dată de Petre Vv. lui Bucioc. Inițial, numai vecinii mănăstirilor erau datori cu efectuarea muncilor, a zilelor de clacă, la câmp, la coasă, la săpat iazuri, la mori, acareturi, la pază și la reparații, cei de pe moșia boierească au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dar se putea lua liber lemnul de fag, și căzăturile. În cazul în care lemnul era făcut cherestea, întreprinzătorul dădea zeciuiala. în baza acestor „Așezăminte” s-au așezat locuitorii care au format satul Slobozia și bejenarii care au format satul Lunca. La așezare au fost liberi să ocupe locă de casă, de grădină, să planteze pomi și vie și, atunci când și-au construit „casele”, au defrișat locul și au folosit lemnul. Unii locuitori au ocupat și îngrădit mai mult loc, fără
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
carte și o meserie înafara celei de plugar. în comuna Filipeni reforma agrară din 1864 s-a aplicat pentru toți cei care nu avuseseră până atunci nicio palmă de pământ în proprietatea lor; iar aceșștia nu erau numai clăcașii din Lunca și Slobozia - Filipeni, din Dobreana, Știubiana, Runc, erau și robii eliberați din Valea Boțului, și țiganii lingurari din Buduioasa. La toți aceșștia se adaugă și țăranii din Fruntești, care-și pierduseră pământul, fie că fuseseră răzeși sau că erau clăcași
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1864, au fost împroprietăriți și țiganii lingurari, care au primit locă de casă și grădină. Legea rurală din 14 august 1864 dădea dreptul la împroprietărire și însurățeilor, precum și celor care se stabileau pe moșiile altor proprietari. Câțiva locuitori din satul Lunca au plecat și sau stabilit pe moșia „Gloduri” (Izvoarele Berheciului) a proprietarului Mihai Botez care luase în căsătorie pe Elena Rosetti, proprietara moșiei Dobreana, fiind împroprietăriți acolo. În această situație au fost Dumitrache Boghean și Luca Costan care, având câte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
2,5 fălci (120 prăjini) la care s-a adăugat locă de casă și grădină. Familiile de luncași împroprietărite în comuna Gloduri nu au rămas acolo din motive neelucidate; fie că și-au vândut pământul și au cumpărat altul în Lunca, fie că nu au avut cu ce plăti ratele de despăgubire a proprietarilor pentru pământul primit și a fost luat de stat. Revenind în Lunca au continuat să muncească pe moșiile boierilor Rosetti sau Sterian, în condiții dezavantajoase, chiar grele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acolo din motive neelucidate; fie că și-au vândut pământul și au cumpărat altul în Lunca, fie că nu au avut cu ce plăti ratele de despăgubire a proprietarilor pentru pământul primit și a fost luat de stat. Revenind în Lunca au continuat să muncească pe moșiile boierilor Rosetti sau Sterian, în condiții dezavantajoase, chiar grele, după cum relatează cei care au trăit la începutul secolului al XX-lea. Reforma agrară din 1864 s-a făcut cu despăgubirea proprietarilor care au fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au fost împroprietăriți lingurarii la locul numit „Siliștea țiganilor”, în sus, pe Dobreana, dar țiganii nu s-au stabilit acolo, au părăsit pământul care, dupăă primul război mondial, a fost dat pentru practica agricolă a elevilor Școlii primare din satul Lunca, la cererea insistentă a învățătorului Gh. Postoiu. Legislația veche, care reglementează raporturile dintre clăcași și proprietari, prevedea pentru fiecare cap de familie înzestrarea atât cu pământ de arătură, cât și cu loc de pășunat și cosit. Legea rurală din 1864
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prevedea pentru fiecare cap de familie înzestrarea atât cu pământ de arătură, cât și cu loc de pășunat și cosit. Legea rurală din 1864 a avut în vedere ca satele să aib și izlaz, loc de păscut vitele. Locuitorii din Lunca (o parte dintre ei!) au fost împroprietăriți cu 20 hectare păscătoare, folosită în devălmășie. Cele 20 ha păscătoare, situate în partea de apus a satului, ar fi trebuit să fie date comunei dar, dintr-un tabel întocmit în 1929, aflăm
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
loc de pășunat în 1864: însă trebuie avut în vedere că legea prevedea că țăranii vor fi împroprietăriți cu pământurile aflate în folosința lor. Aceste suprafețe erau situate cât mai aproape de sat și de locuința fiecăruia. Nu numai țăranii din Lunca au primit pământuri slab productive, așezate pe pantele dealurilor. Luncașii au fost împroprietăriți cu pământul aflat pe coastele dealurilor din dreapta și stânga pârâului Dunavăț: Dealul Morii, Tureatca, dealurile de la nord-vest de satele Slobozia și Valea Boțului. În legătură cu această realizare generalizată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
gospodăriilor țărănești, 14% alcătuiau grupul mijlocașilor care posedau între 5 și 10 ha. Numai 8,9% dintre gospodăriile țărănești aveau vite mari de muncă. Această situație se reflectă și în structura de proprietate din satele comunei Filipeni. Câteva familii din Lunca au acumulat mai mult pământ, cumpărând de la cei care nu-și puteau achita datoriile, dar și de la cei nepăsători, leneși și bețivi. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea statul deținea întinse suprafețe de pământ (în 1863 au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
primăvara anului 1907 s-a datorat lipsei de școli, de asistență sanitară, bolile sociale și boala numit „pelagră”, promovată de consumul porumbului mucegăit și stricat. Multe dintre mărturiile celor care au fost chestionați în legătură cu aspecte privind viața socialeconomico-culturală din satul Lunca, chiar dacă nu-și amintescă de răscoala din 1907, și nu știm să fi fost răscoală și în Lunca și în satele comunei, converg în același punct când vorbescă de relația țăran-boier: condiții grele de muncă, datorii mari, plată puțină pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
promovată de consumul porumbului mucegăit și stricat. Multe dintre mărturiile celor care au fost chestionați în legătură cu aspecte privind viața socialeconomico-culturală din satul Lunca, chiar dacă nu-și amintescă de răscoala din 1907, și nu știm să fi fost răscoală și în Lunca și în satele comunei, converg în același punct când vorbescă de relația țăran-boier: condiții grele de muncă, datorii mari, plată puțină pentru muncă multă și grea. Nu au fost atacate conacele, magaziile, n-au fost bătuți oamenii boierești și nici
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pământ de la moșieri. șăranii care aveau inventar agricol, puteau cumpăra loturi de la 5 la 25 ha, iar pentru arendare, pe lângă inventar agricol, trebuiau să aibă și posibilități financiare, așa că în obștile sătești au intrat țăranii mai înstăriți. Și țăranii din Lunca - Filipeni s-au constituit, în 1912, într-o obște de arendare, numită „Domenii”, care a arendat o parte din moșia Eufrosinei Rosetti, al cărei președinte a fost învățătorul Gh. Postoiu. Măsurile legislative luate de partidul liberal au dus la stratificarea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
războaiele balcanice (19121913), primul război mondial (1914-1918), au amânat punerea în practică a reformei până în 1921. O urmare pozitivă a legislației liberale de dupăă răscoala din 1907 a fost constituirea izlazului comunal pentru satele comunei, în afară de satul Fruntești. ranii din Lunca, Slobozia - Filipeni și Valea Boțului care au fost împroprietăriți la 1864 nu au primit și izlaz pentru vite, iar cel 20 ha ale unor locuitori din Lunca, de la locul numit „La Imaș”, erau cu totul insuficiente. Pământul primit în proprietate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a fost constituirea izlazului comunal pentru satele comunei, în afară de satul Fruntești. ranii din Lunca, Slobozia - Filipeni și Valea Boțului care au fost împroprietăriți la 1864 nu au primit și izlaz pentru vite, iar cel 20 ha ale unor locuitori din Lunca, de la locul numit „La Imaș”, erau cu totul insuficiente. Pământul primit în proprietate, insuficient și slab calitativ nu ajungea nici pentru hrana oamenilor, nicidecum pentru animale. Ca proprietari, țăranii nu mai erau înzestrați de boierii proprietari cu fânețe și păscătoare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
71,5930 ha, repartizată astfel: 1) 20,6077 ha de la locul numit „La Tochilă”, situat în partea sud-vestică a lotului II din moșia Filipeni numit „Pârlita”, pentru izlazul necesar satelor Slobozia - Filipeni, Valea Boțului și Pârlituri; 2) Pentru izlazul satului Lunca, a fost destinată suprafața de 50,9850 ha la locul numit „La păr” care făcea parte din lotul III, în partea de răsărit a trupului de moșie Rânza, având următoarele delimitări: la nord pământurile foștilor clăcași din Lunca și cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
izlazul satului Lunca, a fost destinată suprafața de 50,9850 ha la locul numit „La păr” care făcea parte din lotul III, în partea de răsărit a trupului de moșie Rânza, având următoarele delimitări: la nord pământurile foștilor clăcași din Lunca și cu pământul dat bisericii, la sud cu moșia Dobreana a lui Gh. Sterian și cu moșia Virginiei Lambrino, iar la vest cu restul moșiei Rânza. Prețul cu care s-a cumpărat a fost de 715 lei/ha, totalizând pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și proprietari, urmând pe cea românească (Așezământul lui Grigore Ghica din 1766) avea în vedere fixarea țăranului de pământ, rămânerea în țară (Bucovina), renunțând la emigrarea în Moldova, apoi România, ceea ce nu s-a putut realiza deplin, iar formarea satului Lunca demonstreaz această situație. Pământurile supuse exproprierii și împroprietăririi din comuna Filipeni au fost măsurate începând „de la stâlpul de lângă pârâul Filipeni (Dunavăț) care stâlpu faci colțul laturii moșiei Filipeni - Dobreana și Mărăști” s-au făcut movile, s-au măsurat distanțele în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a cerut de către organele în drept (prefectură, comisia județeană ad-hoc) grăbirea aplicării reformei, deoarece tabelele fuseseră întocmite și verificate încă din toamna anului 1864. Din tabelele cu cei îndreptățiți la împroprietărire cunoaștem numai 15 clăcași cu 4 boi, toți din Lunca. 1. Pavăl Tabarcea 2. Vasile Pușcu 3. Dumitru V. Pintilescu 4. Gheorghe Nuțu 5. Costan Boca 6. Miron Pâțu 7. Gavril Știrbu 8. Gheorghe Știrbu 9. Iosif Drăgan 10. Artene Drăgan 11. Gavril Rusu 12. Ștefan Boca 13. Iordachi Dobrani
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Butnaru 46. Nic. Cimpoeșu 47. Vasile Bădălu 48. Ștefan Curteanu 49. Dumitru Vasila 50. Ion Conteca 51. N. Curteanu 52. Vasile Hur 53. Mihalache Bădălu 54. Neculai Arbureanu Dintre pălmași jumătate din această categorie sunt, cel puțin după nume, din Lunca. Restul sunt din Slobozia; unele familii sunt și astăzi. împroprietăriți cu grădină și siliști (loc de casă) foștii robi și cei care nu au făcut clacă la boier, slugile boierești 1. Costache Andrie 2. Costache Hur 3. N. Hrițcu 4
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]