1,426 matches
-
și strălucitoarea clădire Time Warner. La un moment dat, oamenii Începuseră să se plictisească de toată morga și ceremonia lor. Își doreau o cină excelentă Într-un restaurant simplu. Și exact asta le oferise localul lui Sammy. Eram atât de mândră de el, aproape că plângeam de fiecare dată când citeam un nou articol sau când auzeam pe cineva pomenindu-l, ceea ce se Întâmpla al naibii de des. Muream de nerăbdare să-l văd cu ochii mei, dar nu puteam nega faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
a rezultat că deși draga de Abby s-a Înscris În același timp cu noi, n-a reușit să absolve cu anul nostru - și, de fapt, niciodată. —Doamne, Îmi dau seama unde o să ajungi și sunt cât se poate de mândră de tine. —Ei, a fost din ce În ce mai bine. Am vorbit la telefon cu o fată de la registre. M-a pus să jur că țin secretul, apoi mi-a spus că motivul pentru care s-a retras când mai avea doar trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
vechi nu fuseseră încă rezolvate. Fiecare stat se dezvoltase conform modelului stalinist originar, iar economiile lor industriale continuau să producă bunuri competitive. Guvernele erau și acum convinse că statele socialiste moderne trebuiau să aibă industrii de anvergură. Ele erau deosebit de mîndre de întreprinderile lor gigantice și de proiectele mai spectaculoase, indiferent cît de mari erau costurile acestora. În aceeași perioadă, situația aceasta produsese o răsturnare interesantă în relațiile economice ale sovieticilor cu țările din cadrul blocului socialist. Dezvoltîndu-și economiile industriale, aceste state
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
care avem a le combate în fiecare zi și aș putea adăuga, pentru că discut cu tine, martiriul pe care îl îndurăm". Tonul nu este, totuși, la fel de negativ întotdeauna: Kogălniceanu, făcînd bilanțul muncii generației sale de la 1848 la 1866, se arată mîndra pentru că -spune el renașterea României este o realitate și o operă împlinită, monumentală. Esențialul pentru acest om de stat constă în garanția suveranității și în accesul țăranilor la proprietate. Or, după el, aceste reforme au fost îndeplinite fără să se
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și intervenției politice. Noii "ciber-intelectuali" ai prezentului s-ar putea să nu aparțină în mod organic unei clase, dar noi am putea deveni tehnointelectualii reprezentanți ai noilor tehnologii, ai unor noi experiențe și spații culturale, explorînd și navigînd în această "mîndră lume nouă" a culturii media și a tehnoculturii. Aceste tehnologii pot fi utilizate ca instrumente de dominație sau de emancipare, de manipulare sau de iluminare socială și nu depinde decît de producătorii de cultură și de activiștii intelectuali ai prezentului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
1941), 240-243, Ist. lit. (1982), 255-259; Ștefan Meteș, Din scrierile lui Gheorghe Sion. Viața și activitatea sa, I-II, Sibiu, 1941-1943; Cioculescu, Varietăți, 137-144; Ist. lit., II, 609-614; Rotaru, O ist., I, 193-195; Titus Moraru, Fiziologia literară, Cluj, 1972, 162-164; Mîndra, Clasicism, 177-180; Manolescu, Teme, III, 20-23; Andrei Nestorescu, Un roman necunoscut al lui George Sion, RITL, 1979, 2; Dicț. lit. 1900, 785-786; Brădățeanu, Istoria, II, 30-31; Manolescu, Istoria, I, 244-249; Negoițescu, Ist. lit., I, 43; Ion Buzași, George Sion, memorialistul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
de codrul verde? - Nu mi-i foame, nu mi-i sete, Nici mi-i dor de codrul verde, Dar mi-i dor de satul meu Că am trei mândruțe-n el.” (Colecția Jarnik BÎrseanu) * „Pe drumul de la Săcele, Vine dorul mândrei mele; ș-așa vine de fierbinte, D-aș sta-n drumu-i, m-aș aprinde.” * „Cine n-are dor pe vale Nu ști luna când răsare... Cine n-are dor pe luncă, Nu ști luna când se culcă!” (Colecția Jarnik BÎrseanu
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
oferă un nou Înțeles. Constantin Noica esențializează acest lucru prin minunata expresie: „Creația sporește lumea limitând-o”. Μ Nu este iubire adevărată care să poată evita acel foc interior, generator de Încântare, dar și de păcat: „Număr pietre peste care mândra trece vadul și păcate pentru care mă va arde iadul” (Lucian Blaga) Μ Când iubita din creația noastră folclorică spune: „Bădișor depărtișor,/ Nu-mi trimite-atâta dor”, vrea să exprime, de fapt, acest lucru imposibil pentru ea: dragul ei Îi
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
confruntă cu dilema sau cu misterul existenței"86: "Durere limpede, moartea m-a-ntors,/ În brațele tale supus, aproape copil./ Tu nu știi dacă trebuie să mulțumești/ Sau să plângi/ pentru fericirea aceasta,/ Mamă./.../ Neînțelegerile peregrinări și cuvintele,/ Ucenicii de care ești mândră și care te sperie,/ Tatăl, bănuitul, nerostitul, veghind,/ Toate-s în urmă./.../ Legănându-mă, mamă./ Trei zile numai sunt lăsat sî m-odihnesc,/ În moarte și în poala ta/"(Pieta). Nuanța de sacru, care tronează asupra imaginii copilăriei și a
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
clanță; renunță și se întoarce cu un plus de nervozitate și neputință; spre sfîrșitul acestui moment, vine bunica și udă florile) Bunica: (vorbindu-și) Că repede v-ați mai blegit și voi, dragele bunichii! Lasă că vă face bunica iar mîndre. (ajunge lîngă vasul de flori lîngă care stă Vecin 3) Hai, scoală-te și dumneata, domnișoară Pelargonium, hai, sus! Alex: Bunică, udă-l și pe el... Bunica: Pe cine? Alex: Pe homo canis... Bunica: Asta ce floare-o mai fi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
umfla plânsul din senin. Când s-a întors, era delicios: bronzat, cu niște cearcăne sexy (de la diferența de fus orar) și vorbea deja cu un ușor accent american. Prima lui întrebare a fost despre progresele mele culinare; i-am arătat mândră cele peste 30 de ouă fierte în lipsa lui și aliniate frumos pe calorifer, ca să rămână calde; noroc că eu eram mai ispititoare... Vreo două ore ne-am potolit dorul de celălalt, apoi a cerut time-out pentru realimentare; o fi nimerit
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
ungurean Și unu-i vrâncean. Iar cel ungurean Și cu ce-l vrâncean, Mări, se vorbiră, Ei se sfătuiră Pe l-apus de soare Ca să mi-l omoare Pe cel moldovan, Că-i mai ortoman Ș-are oi mai multe, Mândre și cornute, Și cai învățați, Și câni mai bărbați, Dar cea mioriță, Cu lână plăviță, De trei zile-ncoace Gura nu-i mai tace, Iarba nu-i mai place. Mioriță laie, Laie bucălaie, De trei zile-ncoace Gura nu-ți
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
din care aflăm de complotul ciobanului ungurean și al celui vrâncean care, mânați de invidie și lăcomie, pun la cale uciderea baciului moldovean. Conflictul este determinat de rivalitatea materială dintre ciobani „Că-i mai ortoman∕ Ș-are oi mai multe ∕ Mândre și cornute ∕ Și cai învățați ∕ Și câini mai bărbați”. Totul este narat repede, expeditiv și obiectiv, participarea sufletească a naratorului fiind remarcată doar prin dativul etic „vor să mil omoare”, iar câteva enumerații cu termeni urmați de epitete adjectivale: „oi
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Și stele făclii". După cum se observă, întreaga natură, pământul și cosmosul în elementele lor esențiale, participă la marea trecere a ciobanului în eternitate. Atmosfera este solemnă, dar și luminoasă, căci soarele, luna și stelele călăuzesc drumul baciului spre veșnicie, iar mândra "crăiasă", coborâtă parcă din basmele noastre românești, sporește strălucirea prin presupusa ei prezență. Brazii și păltinașii semeți și neclintiți veghează trecerea ciobanului mioritic în lumea celor drepți, ca martori ai împlinirii sale ca om prin nuntire; munții bătrâni binecuvântează această
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
este preponderent liric, dar ele se pot observa cu ușurință chiar la o primă lectură. Ciobanul moldovean este unul dintre cei trei ciobani, tovarăși într-ale păstoriei, dar care spre deosebire de ceilalți doi, "e mai ortoman" deoarece " Are oi mai multe/ Mândre și cornute/ Și cai învățați/ Și câni mai bărbați". Situația lui înfloritoare este, probabil, urmarea firească a hărniciei și a priceperii sale și motivul invidiei celorlalți. Sub aspect fizic, el reprezintă un ideal de cuceritoare bărbăție și frumusețe tinerească, având
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
odinioară. Să-i lăsăm să creadă în importanța, pe care le-am inspirat-o, a legilor științei - a teoriilor. În acest scop noi mărim întruna, prin presa noastră, încrederea lor oarbă în aceste legi. Clasa inteligentă a creștinilor va fi mândră de cunoștințele ei și, fără să le examineze logic, va pune în acțiune toate datele științei adunate de agenții noștri pentru a conduce spiritele lor în sensul în care ne este nouă necesar. Să nu socotiți afirmațiile noastre ca fond
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
învață de la ei, du-te la niște cursuri, închiriază casete video, citește cărți. Găsește motive pentru a deveni pasionat de ceea ce faci și de calitatea muncii tale. Dacă te consideri o persoană care doar „își face meseria”, fără a fi mîndră de competențele sale sau de valoarea muncii pe care o desfășoară, nu vei atinge niciodată excelența. Chiar și șefilor dificili le vine greu să găsească ceva de reproșat unui angajat model. De asemenea, este important să fii loial - atît șefului
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
a-mplinit 6 luni, îi spune: "Mamă - zâce - ț-aș spune gându cel greu, c-amu-s în stare să spun toate - zâce - câte am pân-amu să-ț spun ... Spune-i la tata că pă când oi fi dă-nsurat, să-m caute Mândra Lumii dâncolo dă marjine mării!" Lulița Floare dalbă, care-nfloare pomii, învălește codrii [Mohanu] prezintă situația în care băiatul apare numai când este "ursat" să ia de nevastă o ființă cu însușiri miraculoase. Prima subclasă reunește totodată un set de pretexte
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
din partea celui nenăscut pentru amânarea nașterii ("tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte", o fată făcută din rouă, fata lui "Jigmând de ceară", " Fata Nevăzută, Neauzită, din Cer Căzută" , "tot ce ai la suflet", "Fata născută din Piatră", "Ileana Cosânzeana", "Mândra Lumii"), dar și o serie de atitudini, gesturi care țin de apanajul unei alte vârste (strigătul înfometat, grăitul "în foaie", cititul într-o carte, îngândurarea). Un loc aparte îl ocupă plânsul prenatal, un lexem cultural larg răspândit, organizat, de regulă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
la aceste duhuri să se ducă în lemn și în piatră), Bosorcăi (duhuri necurate care schimbă copiii), Crasnic (diavol rezultat din unirea unei femei cu diavolul, cu înfățișare de purcel, a cărui gestație durează 11 luni), Dracul (schimbă copii), lelele, mândrele, sfintele, Muma Pădurii (chinuie și fură somnul copiilor care sunt scoși din casă înainte de 40 de zile; pe lumea cealaltă, Muma Pădurii dă fetelor să mănânce copiii din flori omorâți), Pocita, ("duh scâmav", care umblă noaptea și face copiii să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
expresia enigmatică și simbolică a miturilor, ea este în schimb departe de a depăși adevărul profund al miturilor, adevăr care înglobează sensul întregii vieți. Afirmația aceasta ar putea fără nici o îndoială să pară șocantă pentru spiritul unei epoci atît de mîndre de descoperirile ei. Dar, dimpotrivă, nu s-ar ajunge la o valorificare a spiritului și mai elevat dacă s-ar putea demonstra că adevărul este de la bun început inerent sufletului omenesc și că doar formularea lui, care se schimbă în
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
recuperat ca o lume dominată de simplitate, delicatețe și puritate afectivă. Proiectând peisaje precum cel de la poalele muntelui Semenic, poetul se arată un descriptiv calm, cutreierat de o fugară melancolie. În expresia lirică împrumută procedee lingvistice și stilistice din folclor: „Mândro-n ochii tăi frumoși, / Firul dragostei mi-l coși, / Tinerețea-n alții nu-i, / Ochi căprui, ochi căprui”; „A plecat bădița sus, / Sus în stână și mi-a spus / Că-mi ia dragostea cu dor, / Până-n vârful munților.” P. este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288957_a_290286]
-
occidentală. Soluția propusă de autor în întreaga lucrare, de fapt în întreaga sa viață și în ansamblul operei, este tocmai restaurarea legăturilor noastre esențiale cu tradiția; cu alte cuvinte, „re-vrăjirea lumii”, refacerea „corolei de minuni a lumii”. Furibunda sentință împotriva „mândrei lumi noi”, care se îndrepta deja hotărât spre instituționalizarea corectitudinii politice, trebuie citită și recitită cu multă atenție înainte de a merge mai departe cu lectura. Până aici, deși nu împărtășesc multe din accentele polemice ale autorului, îmi înregistrez un singur
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Wife of Bath, în „Chaucer Review”, Penn State of University Press, vol. 32, nr. 2, 1997, p. 158. (trad. n.) 295 Geoffrey Chaucer, op. cit., pp. 279-280. 296 Ibidem, p. 280. 99 regretă cu adevărat pornirile, le acceptă și chiar e mândră de ele: „Eu nu-s dintre aleși, slăvite fețe,/ Ci vreau să-nchin a vieții mele floare/ Căsătoriei celei roditoare.”297 Adjectivul ultim se referă doar la propriile plăceri. Este cert faptul că înțelege greșit citatele biblice, cât și recomandările
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a meselor, a scaunelor, a laițelor, a paturilor, a lăzilor, a stâlpilor de la horn, a ușilor, a pereților, a icoanelor, a oglinzilor și a grinzilor. 98 După moarte omul își pregătește "o altă casă", de pe-trecere din această lume: "Mândră căsuț-ai avut / Și-aceasta nu ți-o plăcut, / Alta nouă ți-ai gătit. / Nu ți-ai gătit de trăit, / Ți-ai gătit de putrezit." 99 În cele mai multe părți din Bucovina și, mai ales, din comuna Fundu Moldovei din județul Suceava
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]