1,324 matches
-
Privește la felul cum a condus această pleavă de cînepă care a stat în fruntea cetății. Cît des-pre Gezo, mita îi ajunge să fie țeapăn de băutură iar pe mama lui o lasă să umble fără rost în sesie. Sfîntul Mîntuitor le-a spus lor: unde nu este cap, vai de picioare! I-am pîndit pentru că s-au ascuns într-o văgăună(adîncitură) unde i-am gonit, i-am prins și i-am lovit. Cercetată și povestită(scrisă, turnată) de preotul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
la distanță orice poftă trupească și unealtă a lăcomiei (cf. 1Pt 2,11; cf. Lc 21,34; Rom 13,13), cu atât mai eficient reușea să imprime Evanghelia în inimile ascultătorilor. 5. Cu scopul de a conferi eficacitate acestui proiect mântuitor, a prezentat la Roma papei Inocențiu, în timpul consistoriului, punctele (Regulii) deja amintite și altele, notate pe o foaie, cerând ca Scaunul Apostolic să-i aprobe cererea. În ce măsură domnul papă a aprobat Ordinul Sfântului Francisc cu privilegiul său 6. Atunci papa
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
puțin timp. Un cavaler, care privea cu oroare la viața lor, criticând-o, îi denigra oriunde avea posibilitatea. Odată, în apropiere de sărbătoarea Nașterii Domnului, cel care îi conducea pe frați, i-a trimis doi câte doi să răspândească sămânța mântuitoare a Domnului pe acel pământ. Doi dintre ei, ajunși la o pădure din apropiere, s-au aventurat pe un drum prost, intrând în noroiul acoperit de zăpadă înghețată, lăsând picături de sânge pe urmele lor, fără ca ei să-și dea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
la nord). De-a lungul Cours Mirabeau flancat de două rânduri de palmieri, se înșiruie cafenele celebre (Les Deux Garcons ), fântâni renumite (La Rotonde). În partea nordică, în arealul medieval al orașului Aix, un obiectiv cultural important este Catedrala Sfântului Mântuitor (Cathédrale Saint Sauveur), construită pe locul unui fost forum roman. Catedrala cumulează un amestec de stiluri din secolul V până în secolul VIII, incluzând și un stil gotic cu decorațiuni bogate. Aix este renumit în rândul turiștilor și pentru numărul mare
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
bisericești în românește. De data aceasta, românii primesc pasiv influența europeană. Așadar, în Transilvania, la periferia despre apus a românismului, acolo unde românismul s-a păstrat cu atâta tenacitate, de unde acum o sută de ani ne-a venit o idee mântuitoare, de unde și de acum înainte trebuie să ne vină - și o să ne vină - spiritul viguros românesc, acolo s-a întîmplat să înceapă cultura propriu-zis românească. Și să se observe că, orice ar zice conservatorii doctrinari, influența apuseană și creșterea culturii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cuvinte ordinea prin care te poți ridica la cea mai înaltă treaptă de desăvârșire, fără greutate și caznă: Începutul mântuirii noastre și al priceperii este, după Scriptură, <<frica de Dumnezeu>> (Pilde 9,10). Din frica de Dumnezeu se naște căința mântuitoare. Din căința inimii pornește dezlipirea de bunuri, adică sărăcia de bunăvoie și disprețul față de toate bunătățile. Din sărăcie izvorăște umilința. Din umilință decurge mortificarea vrerilor. Prin mortificarea vrerilor sunt stârpite din rădăcină și sleite toate patimile. Prin alungarea patimilor se
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
rămâne astfel, rezultatul efortului omului. Sfântul Ioan Cassian numește și comentează cele trei surse ale gândurilor: Dumnezeu, diavolul și noi înșine. Cassian susține proveniența gândurilor de la Dumnezeu atunci când El acordă iluminarea Duhului Sfânt, când ne ceartă printr-o dojană mântuitoare ori când ne îndreaptă gândurile și voința către fapte bune. De la diavol vin gândurile care încearcă să ne subjuge prin ,,momeala viciilor, cât și prin înșelăciuni ascunse”, prezentând ,,cele rele drept bune, și prefăcându-se față de noi în înger al
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
pentru răspândirea ei. Având în vedere „furia rătăcirii nestoriene” manifestată în mod direct sau indirect, prin uneltiri meșteșugite, teologul dobrogean se lasă călăuzit de îndemnul inspirat de „tăria Bisericii Universale”. Prin traducerea făcută, el se străduiește să ridice „o stavilă mântuitoare împotriva armelor nimicitoare ale ereziei”, prezentând, practic, o scurtă expunere a hristologiei ortodoxe și un răspuns complet al motivării necesității Întrupării. Epistola a XLVI-a, a aceluiași autor (Chiril al Alexandriei), adresată tot întâistătătorului Diocesareei din Isauria, cuprinde explicațiile mai
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
nestoriene” se manifestă pe două fronturi, unul pe față, altul pe ascuns, prin uneltiri meșteșugite, eruditul de neam scit are înaintea ochilor îndemnul pe care i-l inspiră „tăria Bisericii Universale”. De aceea el se străduiește să ridice „o stavilă mântuitoare împotriva armelor nimicitoare ale ereziei”. Lucrarea tradusă se dovedește a fi o scurtă expunere a hristologiei ortodoxe și un răspuns complet al motivării necesității Întrupării. Epistola a XLVI-a aparține aceluiași autor și destinată tot întâistătătorului Diocesareei. Ea cuprinde explicațiile
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
coping religios. Aceste funcții sunt: găsirea unui sens; construirea unei iluzii de control asupra evenimentelor incontrolabile; facilitarea unui sentiment de ușurare și pace chiar în mijlocul unor evenimente extrem de stresante; stimularea sentimentului de înfrățire cu ceilalți; schimbarea existenței individului prin forța mântuitoare a religiei. coping-ul diadic sau colectiv, având ca fundament ideea că o situație intens stresantă nu afectează doar persoana, ci și familia acesteia și mai ales partenerul de viață. Este un coping centrat pe relație. Există și mecanisme de coping
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de păcatul adamic - de aici, recluziunea femeii (în spațiul casei) și penitența ei continuă − și între frica permanentă de Îngerul Căzut, (eufemistic) Cel-fără-de-casă. Imaginarul medieval oglindește gândirea, credința și trăirile fiului risipitor (Adam), a cărui speranță se leagă de valoarea mântuitoare a sacrificiului Fiului trimis, ca să nu devină un frate al "veșnicului rătăcitor". Simbol suprem al lumii lui, casa, obligatoriu pură și ocrotitoare, fie cea familială, fie cea ecclezială, fie mormânt, fie Eden (re)recucerit, este locul ultim către care tinde
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ritmurile invariabile. Or, firea lui avid de exces îl hărăzește trăirilor ardente, într-o glorie de efuziuni, extaze, înfiorări. Ca să se regăsească, să uite de timpul care nu iartă, El se avîntă în voluptatea dătătoare de sens a unei iubiri mîntuitoare. Pînă și pătimirea, "speranța fără speranță", e, în această febră a trăirii, un privilegiu, pentru că înseamnă, în fond, o intensificare a omenescului. Înseamnă viață... și, deplasînd accentele în celălalt registru, poate să însemne o eliberare de supliciul normelor impuse și
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
uitare de sine și de gestul slujirii celorlalți. Darul autentic presupune amplificare, multiplicare, difuziune înspre semeni. Darul trebuie dăruit.” <footnote id="16">Ibidem, p. 86<footnote> Problema sădirii, formării și răspândirii credinței este prezentată de Iisus Hristos în Pilda Semănătorului. Mântuitorul precizeacă că o parte a semințelor a căzut la marginea drumului, alta în loc pietros, alte printre mărăcini și nu a dat rod, dar o parte a căzut în loc bun și a dat rod însutit (Luca 8, 5-15). Din cele prezentate
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
îi îndeamnă pe aceștia la fapte sau acțiuni morale. Domnul nostru Iisus Hristos este modelul prin excelență: Învățați-vă de la mine, că sunt blând și smerit cu inima și veți găsi odihnă sufletelor voastre(Matei 11, 29). Prin lucrarea Sa Mântuitoare, El S-a făcut pe Sine pildă vie, căci Iisus Hristos, ieri și azi și în veci, este același (Evrei 13, 8). Elevii caută să-și găsească în mediul în care trăiesc anumite modele după care să-și conducă viața
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
dau dovadă profeții și la înțelepciunea lor spirituală”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Despre necunoașterea lui Dumnezeu, cuvântarea V, p. 110-111) „... Iisus Hristos ...” „Numele Iisus nu este un nume elinesc, ci ebraic, care tâlcuit în limba greacă înseamnă Sotir, adică Mântuitor; și se numește Mântuitor, pentru că a mântuit pe poporul Său”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia II, II, în PSB, vol. 23, p. 30) „Numele de Iisus și de Mântuitor erau foarte cunoscute la iudei. Și pentru că
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
la înțelepciunea lor spirituală”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Despre necunoașterea lui Dumnezeu, cuvântarea V, p. 110-111) „... Iisus Hristos ...” „Numele Iisus nu este un nume elinesc, ci ebraic, care tâlcuit în limba greacă înseamnă Sotir, adică Mântuitor; și se numește Mântuitor, pentru că a mântuit pe poporul Său”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia II, II, în PSB, vol. 23, p. 30) „Numele de Iisus și de Mântuitor erau foarte cunoscute la iudei. Și pentru că faptele viitoare ale Domnului
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
capăt discuțiilor, pentru că veșnic principiul contradicției ne va duce tot mai departe și vom tulbura continuu cugetele oamenilor de rând prin introducerea celor mai stranii idei”. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist. 258, II, în PSB, vol. 12, p. 528) „Mântuitorul accepta simțirile firii ca să dea siguranța unei întrupări reale, nu numai aparente, dar că toate simțămintele viciate, care tulbură liniștea vieții, El le-a respins ca nevrednice de dumnezeirea Sa cea nepătată (Rom. 8, 3). De aceea s-a spus
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cuvenit se numesc acestea afecte (pătimiri) ale Domnului și nu ale altuia, ca și harul să ne poată fi dat de El. Și să nu ne facem închinătorii altuia, ci cu adevărat închinători ai lui Dumnezeu, pentru că nu chemăm nici Mântuitor pe nimenea dintre cei făcuți, nici vreun om comun, ci pe Fiul adevărat și Cel prin fire din Dumnezeu, Care S-a făcut și om”. (Sf. Atanasie cel Mare, Trei cuvinte împotriva arienilor, Cuvântul al III-lea, XXXII, în PSB
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
patimi și de moarte. Dar Cuvântul nu era numai la aparență Subiectul lui, căci în acest caz s-ar fi întâmplat de asemenea o mântuire la aparență. Ci era cu adevărat trupul real al Lui, efectuându-se în el faptele mântuitoare reale ale Cuvântului, care se transmiteau prin el și asupra altora și asupra naturii. (n. s. 87, p. 361) 55 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Erau ale Cuvântului întrupat, pentru că le trăia într-un mod imprimat de puterea dumnezeiască, sau erau ale
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
desfrânate: s-a născut din părinți desfrânați, a fost crescut înconjurat de obiceiuri rele, de beții, de chefuri și de istorisiri rușinoase; un altul a avut multe exemple care-l îndemnau la fapte bune: educația, profesorii, auzirea cuvintelor dumnezeiești, lecturi mântuitoare, sfaturile părinților, povestiri cu pilde de curățenie și cumințenie, un trai înfrânat; mai târziu acesta este târât în același păcat ca și celălalt. Când va da socoteală de faptele săvârșite în viață, nu va merita, oare, unul ca acesta o
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Despre soartă și Providență..., p. 313-317) „... mărturisesc un Botez spre iertarea păcatelor ...” „(Botezul - n.n.) se numește baie, pentru că suntem curățiți de păcate; se numește harismă, pentru că ni se șterg pedepsele pentru păcate; se numește luminare, pentru că privim acea sfântă lumină mântuitoare, în care vedem cu pătrundere Dumnezeirea; se numește desăvârșire, pentru că nu-i lipsește nimic”. (Clement Alexandrinul, Pedagogul, cartea I, cap. VI, 26.2., în PSB, vol. 4, p. 181) „Botezul este răscumpărare pentru cei robiți, iertare greșelilor, moarte păcatului, renaștere
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de vei plânge? Nu era mic păcatul lepădării sale de Stăpânul, ci mare și cumplit; totuși lacrimile au șters păcatul”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omiliile despre pocăință, omilia a treia, p. 59) 110 „Ai îmbrăcat pe Hristos prin Botezul mântuitor, ai lepădat întinăciunea prin baia dumnezeiască, ți-ai câștigat strălucirea harului duhovnicesc și noblețea de făptură”. (Teolipt, Mitropolitul Filadelfiei, Cuvânt despre ostenelile vieții călugărești, în Filocalia..., vol. VII, p. 46) „... s-a scris în Gherontic (Pateric): Ioan de Bostra, bărbat
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în discursul de tip chavist despre dușmanii de dinăuntru și de dinafară, care căutau să-i saboteze Revoluția Bolivariană. De la bun început, Chávez și-a conceput atacul la adresa establishmentului în termeni revoluționari, în conformitate cu noțiunea sa de luptă politică cosmică și mântuitoare. Totuși inițial, el a evitat o definiție marxistă sau bazată pe noțiunea de clasă a dualismului său politic, parțial pentru că mișcarea muncitorească venezuelenă controlată de AD nu avea o conștiință revoluționară sau proletară. Principalul antagonism al dualismului chavist ne era
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Cântarea României este un poem alegoric impresionant. O tristețe sfâșietoare pentru umilințele unui neam mândru, slobod și unit odinioară, se împletește cu imprecația teribilă aruncată asupra celor care l-au trădat. Semne înfricoșate vestesc, ca într-un apocalips, apropierea „furtunii mântuitoare”, când va să se arate eroul providențial, Mesia, de care se leagă speranțele de izbăvire. E clipa pentru care trebuie să se pregătească, cu brațul înarmat și cuget treaz, urmașii vitejilor de altădată. Conceput în manieră retorică, poemul are o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286071_a_287400]
-
a devenit din ce în ce mai puțin doar un exemplu de urmat (căci oare cum poate un laic să-l urmeze pe un ascet și, în același timp, să-și îndeplinească datoriile familiale?), și din ce în ce mai mult un simbol de venerat - simbol al puterii mântuitoare a iluminării, putere latentă în orice făptură iluzionată. Majoritatea textelor canonice invocă o prăpastie de netrecut între Iluminat și maeștrii și contemporanii săi. Rezultă de aici o poziție polemică ce se cere rectificată. Buddha însuși proclama că el „a găsit
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]