2,090 matches
-
Calidasa, pe buza lui Omer? O, salahori ai penei, cu rime și descrieri Noi abuzăm sărmanii de mîna-ne de crieri... Căci plumbu-n veci nu-i aur... și-n noi se simte izul Acelei meserie ce-o-nlocuim cu scrisul... În loc să mânui plugul, sau teasla și ciocanul Cu aurul fals al vorbii spoiesc zădarnic banul Cel rău al minții mele... și vremea este vama Unde a mea viață și-a arăta arama. "Să reproduci frumosul în forme" ne înveți: De-aceea poezia
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
casele părintești, căpetenii peste mii și căpetenii peste sute, pentru tot Iuda și Beniamin. Le-a făcut numărătoarea de la vîrsta de douăzeci de ani în sus, și a găsit trei sute de mii de oameni aleși, în stare să poarte armele, mînuind sulița și scutul. 6. A mai tocmit cu plată din Israel o sută de mii de viteji, cu o sută de talanți de argint. 7. Un om al lui Dumnezeu a venit la el, și a zis: "Împărate, să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
că trebuie să tocească prea mult. De aceea studia în salturi, fără tragere de inimă în schimb se distra la orele de laborator cu balanța analitică, mojarul, baloanele și eprubetele, paharele Berzelius dar și cu unele substanțe pe care le mânuia cu scrupulozitate și atenție. Privea adesea curios și admirativ cum se aprindea instantaneu fosforul alb în contact cu aerul; își închipuia cum se pot fabrica bombele cu napalm, dar și chinurile omului la atingerea întâmplătoare de această substanță. Fusese obișnuit
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
câțiva metri să-și revină cu răsuflarea, apoi au chemat serviciile de pază care, privindu-ne pe amândoi, l-au luat pe sus pe el săracul, pe care nici nu știu măcar cum îl chema, raportând prin stațiile pe care mânuiau țanțoși că e unul care s-a pișat și a borât în lift. Pe mine toată lumea mă compătimea, simțeam asta din privirea lor. Când am văzut că-i acuzat pentru actele mele fiziologice, m-am năpustit asupra lor, încercînd să
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
și i se încredințau câțiva boboci, pe care trebuia să-i păzească (avea, de acum, o sarcină, o răspundere, după puterile lui). Pe măsură ce copilul creștea, lua în primire păscutul mieilor, apoi al oilor sau vitelor, până când se dovedea vrednic să mânuiască sapa, secera, coasa sau plugul. În felul acesta, copilul era integrat treptat în munca și preocupările familiei, fiind pregătit pentru timpul când va ajunge „gospodar la casa lui”, munca devenind, prin exemplu și exercițiu, un mijloc educativ de maximă importanță
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
mergea la mare în fiecare an. Regreta enorm slujba lui de la "Cartea romînească", unde trăise într-un mediu de scriitori care-l fascinase pentru totdeauna. Scria și acum la un volum de versuri, direct pe calculator (la el acasă am mânuit prima dată un computer, care nu avea încă programul Windows instalat), volum pe care vroia să-l numească "Bătrînețe fără tinerețe și moarte fără de viață". De la el m-am molipsit de morbul jocurilor pe computer, care era să mă termine
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
glumă, în cele din urmă Marele Preot îl păstră și îl îndrăgi. Toată lumea în Marele Oraș și în toată țara vorbea ca de o țicneală, dar vorbea numai în șoaptă, chiar și regele, puterea Marelui Preot fiind nemăsurată și fiind mânuită de o înțelepciune și o cunoaștere a deprinderilor și firii omenești cu care nu se putea lăuda nimeni. Aducîndu-și aminte de această întîmplare, la urma urmei hazlie, Auta râse în sine și ridicîndu-se pe ultima treaptă de sus trecu pe sub
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
straja de noapte, să mai fie printre ai săi măcar câteva ceasuri, ziua. Atât de bucuros la început că e sutaș, simți că i se face dor de câmpul de lângă cazărmi, unde printre flori sălbatice și ierburi soldații învățau să mânuiască armele. Își dădea seama cu tristețe că de aici înainte nici nu va mai cutreiera țara și lumea, ca altădată. Neavând ce face decât să stea de pază pe niște ziduri de care nu se apropia nimeni din oamenii străini
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
ce se petrece în ea. Ochiul stăpânilor era, aici, el. Lucrurile se încurcaseră rău. În cele din urmă, sutașul luă corabia cu bătrân cu tot și cu cincizeci de soldați și porni în larg. Afară de bătrân, nimeni nu știa să mânuiască o corabie, și nici bătrânul la vârsta lui nu prea se mai putea socoti corăbier de nădejde. Totuși avură noroc, căci un vânt ușor îi împinse spre răsărit. Un om trimis de sutaș de pe țărmul limanului veni mai târziu la
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
văpaia care o mișcă; alături e un fel de copcă albastră: apeși pe ea și luntrea țâșnește în văzduh. Celelalte te roagă să le urmărești după mâinile lui, stăpâne, în timpul zborului. Bucuros că pământenii nu se mai înfricoșau, cârmaciul își mânuia luntrea cu multă luare aminte, arătîndu-i lui Tefnaht prin semne ce anume și cum trebuia făcut. Din clipa aceea, preotul fiu se mai uită decât la mâinile cârmaciului. O singură dată mai ceru o lămurire: dacă luntrea poate zbura și
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
pământului... cerești numai șaizeci. Babilonianul iarăși îl privi lung, dar bătrânul urmă. liniștit: - Acele meserii nu sunt bune pe pământ. Eu știu să socotesc depărtarea până la soare și până la orice stea, și știu să călăuzesc printre stele luntrele cerești, pot mânui lespezile de piatră în văzduh fără să le ating cu mâna, cunosc obârșia omului și a lumii și știu s-o cercetez, dar pentru toate acestea îmi trebuie unelte pe care nu le am. Am învățat în răstimpul vieții mele
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Fără a fi bătrân la cei nici patruzeci de ani, îi stârnea niște sentimente greu de definit. Și-l închipuia în război în fața gloanțelor, poate înfricoșat, dar îmbărbătat de comandanți și camarazi, înfrângându- și teama atacând sau ținând piept inamicilor, mânuind armele de foc și baioneta. Îi era tare greu să alăture acea imagine bărbatului care ducea acasă eșecul suferit în fața propriului copil. Fusese sigur când plecase de la Mateuți, că-l va readuce acasă, dar la Iași nici nu îndrăznise să
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
-a” a domnului Bogdan Crețu? Am săl mai invit odată la mine pe dr. Hurjui și am să aduc vorba de „chestiune”, așa, aleatoriu, și sper să nu mai găsească un motiv de plecare instantanee, mai ales că și domnia sa mânuie aprig condeiul prin pleiada vârstei a III-a de creatori și pe deasupra este și gerontolog! Dar până la o nouă întâlnire cu eminentul profesor-doctor, personal cred că prof. Bogdan Crețu a întocmit o hartă a senectuții fără să ajungă pe teritoriul
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93057]
-
și una scurtă, una tare și una moale? Fata Simplă: O unealtă lungă, dar care se întărește numai pe jumătate nu este la fel de eficient ca una scurtă, dar care se întărește ca fierul. O unealtă scurtă și tare care este mânuită cu duritate și fără considerație pentru sentimentele femeii nu e nici pe departe la fel de dezirabilă ca una folosită cu îndemânare și atenție deosebită față de reacțiile femeii. Ca și cu toate celelalte lucruri de sub Cer, trebuie să aspirăm la Mijlocul de Aur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
bogată. În partea dreaptă Virgil, mulțumit, fredona încet o melodie numai de el înțeleasă. Se bucura de peștele prins și de paradisul ce-l înconjura. Traian, în stânga mea, nu prididea cu scosul peștelui din cele două undițe pe care le mânuia cu o finețe de profesionist. Dinspre apus cobora încet spre apă umbra dealului ce străjuia semeț și maiestos. La un moment dat, o smucitură puternică și un clinchet de clopoțel mă atenționează din dreapta. Am reacționat rapid am prins cu
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
ceapeu, când era ceapeul la noi, când era colectivul atuncia o sărit săcirea asta. Sî băteu două fimei și când tăieu șî sî răncăteu di mers pi tarla cî sî iasî tot una mai înainti, (...) o sărit. Și cu asta mânuiesc eu cosâtoru matali." Secera își are propria sa istorie. O întâmplare petrecută la munca câmpului pare să-i fi pecetluit definitiv destinația. Ea taie, separă, desface răul și, spune mătușa Catinca, aduce sporul în casă și bucurii. Secvența nr. 12
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
timp forma de codice, iar cele mai vechi codice de piele ajunse pînă la noi trec dincolo de secolul al IV-lea; cele mai vechi sînt fragmentele de codice de piele descoperite În urma săpăturilor din Egipt. Codicele era mai ușor de mînuit decît sulul și putea cuprinde un material mult mai Întins. Codex multorum librorum est, spune Isidor (Origines, 6, 13, 1). O consecință a superiorității indiscutabile a codi celui de pergament asupra sulului de papirus a fost un proces de o
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
care am făcut-o eu mai sus. Stilistic, el nu face nici afirmațiile, și nici comparațiile de care m-am folosit eu. El dă cititorului numai un succint instrumentar: cremenea, amnarul și iasca. Închipuirea lui trebuie să știe să le mînuiască, să le ciocnească pe primele pentru a isca scînteia care să aprindă mocnit iasca ironiei. Plouă cu soare De cum am Înregistrat poemul de mai jos În concurs, m-am bucurat de valoarea lui și mi-am zis că e greu
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
haz, prin ironie antifrastică, de situația deplorabilă a vieții intelectuale și artistice românești. Comicul expunerii anunță, în unele pasaje, surâsul zeflemitor al denunțului public arghezian: "Societatea noastră a progresat! Astăzi românul este născut poet și critic, câteodată și biciclist: El mânuiește, cu aceeași dexteritate, versul și proza; el înțelege, cu o egală siguranță, niciodată dezmințită, toate ramurile de artă tot ce e mare bun adevărat și frumos!". La Arghezi, intenția descalificantă este abil sugerată de alăturarea nepotrivită a celor trei termeni
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
alăturarea operelor celor mai îndepărtate într-o flatantă și fluctuantă indistincție fotografică egalizează deosebirile de materiale, raporturile de mărime și teritoriu, facilitând astfel constituirea unor corpusuri fictive și a unor clasamente după bunul plac. Aceste imagini de hârtie, ușor de mânuit, ne permit să jonglăm nu cu obiecte, ca până acum, ci cu unități abstracte pe care le vom integra fără dificultate în tot atâtea sisteme de echivalențe și opoziții. Astfel s-a introdus în imaginara Cetate mondială a imaginilor "un
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
pictor mai "manual" decât un muzician. În ascensiunea spirituală, ochiul eliberează de tactil, mai "jos", dar acest organ încă animal, legat de materie, e depășit de ureche, organul spiritului care se înalță. La ultimul etaj îi găsim pe îngeri, care mânuiesc mai degrabă lăuta și vioara decât pensula ori dalta. De obicei muzicieni, ei îi pot asista pe pictori în munca lor, dar nu vedem niciodată vreunul în spatele șevaletului și nu cunoaștem vreun sculptor printre ei. În concluzie, mai bine să
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
așa cum îl înțelegem noi. Chiar și în lumea elenistică, estetizantă la maxim, imaginea este înghițită de discurs, iar estetica decadenței ține tot de cuvânt. Prin tradiție, zeii greci locuiesc gura și disprețuiesc mâna. "Stăpânii adevărului" (Marcel Detienne) sunt cei care mânuiesc cuvintele. Pe bună dreptate arta retoricii, elocvență și gramatică, a mers timp de un mileniu la Atena să-și tragă titlurile de glorie și veritate. Dar academiile noastre de arte frumoase, în cei două sute cincizeci de ani cât a ținut
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
teologiei, prin învățătura transmisă deschis maselor, este inevitabil contaminat ideologic, el fiind „preluat“ și însușit ca atare. Propaganda și ideologia sunt înțelese aici în temeiul lor ultim (desprinse de amprenta obișnuit negativă), ca mesaj „(pre)fabricat“, venind „din afară“ și mânuind cu virtuozitate mecanismele insinuării: „ca și cum“ ar veni „dinlăuntru“, „ca și cum“ ar fi în mod natural „al tău“ și se cade, tocmai de aceea, a fi îmbrățișat fără rezerve și transmis, salvator, către ceilalți. Ele aduc și propun întotdeauna soluții concrete. Ceea ce
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
corecte din punct de vedere lexical și sintactic; pentru dezvoltarea creativitătii și expresivității limbajului oral. • truse cu accesorii și costume pentru jocuri de creație, dramatizări • jucării educaționale adecvate nivelului de vârstă, jocuri de masă, puzzle etc. • măști și păpuși pentru mânuit etc. Pentru activități matematice: • aparate, truse și echipamente logi I (Dienes) pentru educatoare; logi II (Dienes) pentru copil; trusă pentru operații cu numere naturale; trusa pentru măsurare și comparare (ordonare) de: mărimi, lungimi, grosimi, înălțimi; truse de construcție (plane și
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
originar, spre a ne raporta la epoci istorice trecute (spre exemplu, teoria modernă a adevărului corespondență conferă aceeași semnificație termenului de "adevăr" ca și teoria aristotelică a adevărului corespondență). Cred însă că termeni precum acela de "ideologie" sunt dificil de mânuit pentru a reflecta aspecte proprii unor societăți situate în trecutul istoric. 19 Problema semnificației originare a conceptului de ideologie, precum și, potrivit acesteia, a domeniului pe care ideologia promitea să-l circumscrie odată cu inventarea sa efectivă, este restrânsă, în contextul acestei
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]