2,991 matches
-
Mialaret). Rămâne artă În măsura În care este o chestiune deintuiție, de spontaneitate, de măiestrie pedagogică, de inteligență, de imaginație și de sensibilitate afectivă, relațională, ce caracterizează personalitatea profesorului. Procesul de Învățământ intercalează În contextul desfășurării sale nenumărate elemente de artă sau de măiestrie pedagogică, și nici nu poate fi altfel, fiindcă numai omul, cu gândirea și sensibilitatea lui poate interveni creator, cu subtilitate și nuanțare În actul educativ, răspunzând adecvat sensibilității și efervescenței gândirii fiecărui elev În parte. c) Metoda nu este atotputernică
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
catehetică, este utilizată astăzi pretutindeni, fiind considerată ca una dintre cele mai eficiente și prețioase metode; - metoda simulării - sub forma Învățării pe simulatoare, practicată În Evul Mediu În școlile cavalerești. În acea vreme, calul de lemn era folosit cu multă măiestrie pentru Învățarea călăriei (a Încălecării și luptei călare), astăzi Învățarea pe simulatoare tehnice se bucură de o mare trecere; - studiul individual (a doua metodă tradițională după comunicarea orală) În accepția didacticii moderne, ar urma să facă parte integrantă din „ziua
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
esențial În reușita aplicării oricăreia dintre metodele expozitive, revine profesorului sarcina de a-și dezvolta În permanență priceperea de a expune; ține de datoria lui să-și autocultive sistematic elocința prin exerciții de dicție, până ce va ajunge la o adevărată măiestrie oratorică. Nu În zadar În unele facultăți din străinătate, care pregătesc cadre didactice, se mai menține un curs consacrat artei de a vorbi În public. În ceea ce privește utilitatea luării notițelor În cursul audierii unei expuneri, aceasta rămâne o problemă Încă viu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
din intimitatea persoanei; Ă înregistrarea convorbirii se va face cu multă discreție, putându-se folosi diferite mijloace de înregistrare, însă se preferă notarea manuală, cât mai fidelă, pentru a nu determina anumite rețineri în relatare. Reușita metodei este asigurată de măiestria și experiența practică în dirijarea conversației și de cunoștințele teoretice din domeniul psihologiei și pedagogiei. Interpretarea rezultatelor nu ridică probleme deosebite atunci când convorbirea a fost bine proiectată și dirijată. Chestionarul este un set de întrebări, bine organizate și structurate pentru
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
invidie la performanțele altora. b) În centrul motivației intrinseci găsim curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe. Curiozitatea are la bază un impuls nativ și e prezentă mai ales în primii ani de școală. Menținerea ei trează e în funcție de măiestria profesorilor și constituie un factor important al trăiniciei celor asimilate. Curiozitatea se permanentizează atunci când se îmbină cu convingeri referitoare la valoarea culturii, care facilitează comunicarea cu ceilalți și asigură o mare bogăție de trăiri, surse de satisfacție și echilibru sufletesc
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a evaluat scorurile în funcție de 67 de trăsături de personalitate. De asemenea, Cox a mai corelat scorurile la testele de inteligență și personalitate în relație cu o variabilă de excelență compilată după Cattell (1963). Pentru epoca respectivă, rezultatul final a epitomizat măiestria utilizării metodologiei istoriometrice. După obținerea titlului de doctor în științe, Cox s-a orientat spre alte teme de cercetare relevante pentru elaborarea cărora a fost nevoie de metodologii mai tradiționale. În orice caz, mulți psihologi au publicat în anii următori
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și poezia. Rezultatele, consecvente pe întreg parcursul, au arătat că până și cele mai remarcabile și „talentate” persoane au avut nevoie de mulți ani de pregătire până să creeze operele care le-au făcut celebre. Compozitori Pentru a studia dezvoltarea măiestriei în muzică, Hayes a cercetat biografiile a 76 de compozitori, incluși într-o lucrare de referință (Schoenberg, 1970), despre care există destule informații pentru a putea stabili momentul când au început să studieze muzica. Hayes a calculat perioada dintre începutul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
grup de violoniști profesioniști cu prestigiu și trei grupuri de studenți la clasa de vioară de la un conservator renumit. Violoniștii cu prestigiu făceau parte din câte o orchestră simfonică de renume mondial. Pentru a găsi studenți violoniști cu niveluri de măiestrie diferite au fost folosite criterii indirecte. Li s-a cerut profesorilor de la conservator să spună care dintre studenți au cele mai mari șanse să ajungă soliști de renume internațional; tot profesorii au desemnat violoniștii „buni” din aceeași secție. În sfârșit
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ajungă soliști de renume internațional; tot profesorii au desemnat violoniștii „buni” din aceeași secție. În sfârșit, a fost stabilit un grup de studenți la clasa de vioară care vizau o carieră de profesori de muzică. S-a presupus că nivelul măiestriei acestor studenți era inferior nivelului celorlalți. Acestor patru grupuri de violoniști li s-au luat interviuri despre activitatea lor, muzicală și de alte tipuri, iar grupurilor de studenți li s-a cerut să-și noteze timp de o săptămână într-
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
citate de Ericsson et al. (de exemplu, despre scriitori) au arătat, de asemenea, că există limite ale capacității de a efectua o activitate deliberată care implică eforturi mari și că persoanele care au ajuns la cel mai înalt nivel al măiestriei funcționează aproape de propria limită. Aceste rezultate arată că „prea multă exersare” nu pare să împiedice succesul. În domeniile studiate de Ericsson și colaboratorii săi succesul pare să depindă în mod pozitiv și uniform de exersare, nu apare acel U răsturnat
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pe unii echivalează cu a le face rău altora... De fapt, ca sofist deprins cu mânuirea vorbelor iscusite, a verbului eficace, a retoricii eficiente, Antiphon știe că, întotdeauna, nu adevărul triumfă, ci discursul mai abil, mai înșelător. Minciuna practicată cu măiestrie produce efecte superioare, în termeni de eficacitate trivială, celor ale veracității celei mai riguros respectate. De unde și oferirea competențelor sale de filosof unor particulari pe care-i asista în fața instituțiilor politice sau judiciare - adunarea poporului și tribunalul. Terapeut ce folosește
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a implicat, fiind expus eșecului. Indivizii orientați spre sarcină nu sunt interesați de raportarea propriei competențe la alte persoane. Aceștia sunt centrați pe dezvoltarea proprie. Pentru un individ orientat spre sarcină succesul este definit în termeni de dezvoltare personală și măiestrie asupra sarcinii (Biddle et al., 1999). Individul orientat spre sarcină consideră că abilitatea este demonstrată prin formarea de noi aptitudini, îmbunătățirea propriei condiții și depunerea unui efort maxim (Standage & Treasure, 2002). Un obiectiv de sarcină poate fi și dorința de
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
dau așa cum face cu ceea ce primesc. Incapabil să-și amintească ceea ce a scris, Montaigne se vede astfel confruntat cu teama celor care Își pierd memoria: să se repete fără să știe și să Încerce experiența angoasantă de a-și pierde măiestria În privința scrisului pentru că rămâne, fără să-și dea seama, prea fidel sieși. Teamă cu atât mai justificată cu cât Eseurile nu se ocupă de subiecte de actualitate, ci de chestiuni atemporale, abordabile În orice moment, și deci susceptibile, pentru scriitorul
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
ar fi descurcat Lousteau dacă autorul ar fi vorbit taman despre politică, prietenul lui Îi dă răspunsul fără să clipească, și anume că i-ar fi reproșat că Îl plictisește pe cititor În loc să se ocupe de Artă, Întrecându-se În măiestrie Într-o descriere pitorească a locului. El dispune, totuși, de o altă metodă, ce constă În citirea cărții de către prietena sa, actrița Florine, „cea mai mare cititoare de romane din lume”. Și ia În considerare cartea, cerându-i-o din
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
și ele. În cele din urmă, modele operaționale secvențiale se vor stabiliza, datorită unei eficiente organizări cognitive și vor genera, la rândul lor, modele motrice finale, stabile, cu detalii tehnice rafinate, altfel spus, cu valoare motrică ridicată, indici performanțiali elevați, măiestrie sportivă elogios evaluată, recunoscută și validată apoi, în afara spațiului motric al antrenamentului, competiția sportivă de nivel internațional. Relațiile stabilite între aceste componente sunt de tip cauzal, în măsura în care se acceptă ideea că ele se află într-un raport de determinare reciprocă
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
ar putea Învinge dimensiunile incomensurabile ale timpului (În fond, este vorba de faptul că nu ne putem lipsi de „infinit”, care În plan psihologic traduce prezența unei nevoi de reînnoire continuă de către om a aspirațiilor sale). Μ Un aspect al măiestriei didactice a unor profesori este acela de a-i pune pe elevi sau studenți În situația de a se Îndoi, pe moment, de veridicitatea unui fapt devenit indubitabil pentru toți. Gândirea lor nu va accepta Însă pentru mult timp această
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
sine. Versurile, exhibând adeseori o tonalitate cu pronunțată alură festivist-patriotardă, abundă în retorisme și artificii metrice: „De departe vin ecourile încăierării / Giganților cu pasiuni de eroi / Gâfâielile veacurilor / Explozia eliberării / Strigătul prevestitor al vremurilor noi” (Prefață). Stihuirea facilă, lipsită de măiestrie tehnică, are apăsate accente proletcultiste: „E unica noastră planetă / Dar plină de cântece și joc / Eu suflu în aurita trompetă / - Tovarăși, faceți loc!” După 1946 J. scrie exclusiv proză, publicând un număr considerabil de volume, fără schimbări semnificative în ceea ce privește calitatea
JAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287667_a_288996]
-
și au cusut, amintindu-mi de un croitor și o croitoreasă. Recunoștința mea era imensă. Eu Însămi sînt o croitoreasă. Ațele mele de cusut sînt relaxarea și meditația și iată-mă uitîndu-mă cum pîntecele fiicei mele era cusut cu atîta măiestrie și răbdare ca ți cum s-ar fi cusut la mînă o tunică cu mai multe straturi. După o oră În care m-am uitat fermecată și copleșită am spus „Probabil că ați făcut 300 de cusături aici”. Ei au
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
Preludiul bucuriei, îngr. Arcadie Suceveanu, pref. Eugen Lungu, Chișinău, 1988; Interior cosmic, Chișinău, 1997. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Disocieri, Chișinău, 1969, 184-202; Eliza Botezatu, Cheile artei. Studii asupra creației literare a lui George Meniuc, Chișinău, 1980; Mihail Dolgan, Crez și măiestrie artistică, Chișinău, 1982, 121-132; Eugen Lungu, Poetul armoniilor acunse, O, 1988, 4; Eliza Botezatu, Poezia și dialectica vieții, Chișinău, 1988, 122-163; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 173-175; A. Langa, [George Meniuc], în Literatura română postbelică. Integrări, valorificări, reconsiderări, Chișinău, 1998, 219-230
MENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
pensierro di Boezio, D’Auria, Napoli 1995 (informații mai amănunțite privitoare la alte repere bibliografice se găsesc în deja citata monografie a lui L. Obertello) 2. Ennodius Ennodius, maestru de retorică, poet și prozator, literat care a cultivat cu egală măiestrie genurile cele mai variate, constituie continuarea, în epoca lui Teodoric, a activității retorilor din Antichitatea târzie, pentru care grija superficială pentru cuvânt și expresie este mai importantă, în esență, decât conținuturile. El reprezintă, în orice caz, o dovadă a răspândirii
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
din Seleucia și Pseudo-Eusebiu din Alexandria. În aceste compoziții, cateheza și comentarea Scripturii trec firește pe planul al doilea. Episoadele biblice sunt tratate ca materie pentru narațiune, pentru crearea de dialoguri și de descrieri și constituie tot atâtea dovezi de măiestrie artistică. În dialoguri, autorul de omilii nu se mai mulțumește să pună în scenă personajele tradiționale pentru că în scenele ce descriu Patimile sau învierea lui Lazăr mai apar și Moartea, Belial sau Infernul. Uneori, găsim și scene mai scabroase ca
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
V. Poltorațki, Dincolo de hotare și acasă, București, 1951 (în colaborare cu Igor Gherlacov); Literatura americană contemporană, București, 1952 (în colaborare cu S. Recevski); Charles Dickens, Note din America, pref. trad., București, 1953, Martin Chuzzlewit, I-II, București, 1955; M. Isakovski, Măiestria poetică, București, 1953 (în colaborare cu I. Vasilescu); A. I. Kuprin, Pudelul alb, pref. Viorica Huber, București, 1953; T. Pecernikova, Povestire despre un prieten mai mare, București, 1953 (în colaborare cu Ecaterina Antonescu); Harriet Beecher-Stowe, Coliba unchiului Tom, București, 1954; S.
GHEORGHIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
Adam și Eva, Mântuitorul, Sfântul Gheorghe, Tracia lui Manimazos, dar și Bizanțul creștin sunt repere-subiect ale unor invocații sau alegorii. Epicul decorativ și jocul lingvistic baroc-naiv justifică asocierea textului cu „icoana pe sticlă”, modelul fiind doar pretext pentru etalarea unei măiestrii ce trimite la abilitatea și inventivitatea meșterului popular. În Megalitice (1972), o altă carte reper în opera lui G., se remarcă din nou joncțiunea dintre universul rural și cel mitic. Țăranul e văzut ca discipol „al unor preoți ce-au
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
mai multor cărți de critică: Evoluția prozei contemporane (1978), Revelația slovei artistice (1979), Reflecții critice (1981), în care cultivă critica tematistă cu descrieri amănunțite ale subiectului, adesea plătind tribut sociologismului dominant în epocă. A mai semnat Treptele creației - trepte ale măiestriei, un studiu despre Vladimir Beșleagă (1981), Problema vieții și a creației, o analiză a operei lui Ion Druță (1988). A scris schițe și povestiri umoristice, a participat la pregătirea unor culegeri de folclor și ediții ale scriitorilor clasici, s-a
HROPOTINSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287462_a_288791]
-
schițe și povestiri umoristice, a participat la pregătirea unor culegeri de folclor și ediții ale scriitorilor clasici, s-a manifestat ca traducător. SCRIERI: Brigadirul, Chișinău, 1977; Evoluția prozei contemporane, Chișinău, 1978; Revelația slovei artistice, Chișinău, 1979; Treptele creației - trepte ale măiestriei, Chișinău, 1981; Reflecții critice, Chișinău, 1981; Problema vieții și a creației, Chișinău, 1988. Repere bibliografice: Andrei Țurcanu, Treptele creației lui V. Beșleagă, „Nistru”, 1982, 12; Mihail Dolgan, Responsabilitatea cuvântului critic, Chișinău, 1987, 112-119; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 271. V.C.
HROPOTINSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287462_a_288791]