2,766 matches
-
Relația dintre om și codru (respectiv arbore) nu este constantă, liniară, uneori este antinomică, în funcție de trăirea sentimentului. În acest caz, dialogul dintre om și codru se bazează pe un paralelism negativ ("nimic nu ți-oi strica / Numa-o creangă"); antonomaza ("măria-ta") din adresarea directă inițială este înlocuită de perechea de epitete descriptive ("uscat / gol") care prezintă refuzul găzduirii: "Teiule, măria-ta, / Lasă-mă la umbra ta, / Lasă-mă la a ta umbră, / Pe mine și pe-a mea mândră; / Lasă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dialogul dintre om și codru se bazează pe un paralelism negativ ("nimic nu ți-oi strica / Numa-o creangă"); antonomaza ("măria-ta") din adresarea directă inițială este înlocuită de perechea de epitete descriptive ("uscat / gol") care prezintă refuzul găzduirii: "Teiule, măria-ta, / Lasă-mă la umbra ta, / Lasă-mă la a ta umbră, / Pe mine și pe-a mea mândră; / Lasă-mă la umbra ta, / Că nimic nu ți-oi strica, / Numai-o creangă ț-oi pleca, / Să m-acopăr cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fată. Când se făcu mare, împăratul dede sfoară în țară că o va mărita numai după acela care-i va ghici semnele ei de pe trup. Printre ceilalți pețitori se înfățișă și un cioban, care zice: "Preamărite împărate și împărăteasă, fata măriilor voastre are soarele în piept, luna în spate și doi luceferi în cei doi umeri.""148 În imaginarul tradițional, legătura ontologică dintre ființa umană și ființa universală este prezentată, în literatura populară, fie indirect, prin intermediul paralelismelor, a comparațiilor și a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în care era atât poemul “ Fata în grădina de aur” cât și “Luceafărul”. Acasă, mi se recita de către părinți, tot din Eminescu,”Doina”. ”De la Nistru pîn la Tisa, Tot românul plânsu-mi-s-a Că nu mai poate străbate De- atâta străinătate.... ” ” Ștefane, măria ta, Tu la Putna nu mai sta...” D-na profesoară Lazea ne-a vorbit de Maiorescu, a cărui activitate nu era trecută în manuale, Maiorescu care a intuit genialitatea lui Eminescu și a căutat să-l ajute material și spiritual
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Țipând pe sus/ Ca triunghiul cocoarelor toamna/ În luptă cu vântul/ Cum ați putea uita,/ Bătrânii mei țărani/ C-a fost roșu pământul." Ion Brad îl invocă pe Iancu, al cărui cântec este aprins ca o dacică vatră", cutremurată/ "Nemuritoare": "Măria-ta, Iancule, tată,/ Cântec, tragic, visare,/ Ziua de ieri mi-e-nfășurată/ viță de vie fremătătoare." Alături de Iancu apare Horia, în "Gorunul lui Horia", poem mai puțin realizat. Poetul este descriptiv, nu emoționează, evocarea rămâne exterioară: "Să spui durerea veacurilor toată/ Prin
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
E drept, prinț nobil. REGELE RICHARD: Nu te știusem, vere, greu de cap. Să spun pe șleau? Bastarzii morți îi vreau. Și vreau ca fapta să se-ncleie grabnic. Ei, ce zici? Dă-mi răspuns pe loc, fii scurt. BUCKINGHAM: Măria-ta va face cum dorește. REGELE RICHARD: Ț! ț! Ești sloi; bunăvoința ta îngheață. Zi, te învoiești să moară? BUCKINGHAM: Dă-mi, doamne bun, răgaz cât să răsuflu, nainte de a spune hotărât: Curând voi da răspuns măriei-tale. (Iese.) (aparte
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
niște paste fierte în mînă, de la cabina ei pînă la baie. Micii spectatori se dădeau la o parte din fața bucătăresei, nepricepînd nimic. Altă dată, pe scenă se juca un basm La un moment dat, unul dintre boieri, îi spune Împăratului: Măria Ta, jupîneasa iar a ars mîncarea! "Jupîneasa" era în sală și fusese furată de povestea de pe scenă. De-aia se arsese mîncarea!... O întîmplare cu o mască 2014. La Chișinău, unde am participat la un festival internațional de teatru universitar
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
că de unde nu, îmi fac seamă singur!" (destul de economic, și clar); la sfîrșit, de plictiseală, împărăteasa (picotind de somn) pune capăt tratativelor (pentru deznodămînt, în sensul propriu al cuvîntului: cine să ia pe Ileana, dintre cei trei frați merituoși): "-Doamne! măria ta, cum sunteți dumneavoastră bărbații! (...) stau și v-ascult de-atîta amar de vreme... am căscat de mi-a trosnit fălcile. Ce mai tura-vura...vorbă lungă degeaba? Iaca, o s-o ia ăl de l-o iubi fata, că dreptul lui e
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Priveliști dobrogene (1914); Neamul Șoimăreștilor (1915); Foi de toamnă (1916); Umbre (1920); Cocostârcul albastru (1921); Strada Lăpușneanu (1921); Drumuri basarabe (1922); Oameni din lună (1923); Venea o moară pe Siret (1925); Dumbrava minunată (1926); O întâmplare ciudată (1929); Depărtări (1930); Măria-sa, Puiul Pădurii (1931); Nunta domniței Ruxanda (1932); Soarele în baltă sau aventurile șahului (1933); Paștile Blajinilor (1935); Ochi de urs; Valea Frumoasei (1938); Vechime (1940); Poveștile de la Bradu-Strâmb (1943); Demonul tinereții (1928); Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă (1929); Baltagul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a întrebat de unde este și încotro se duce. Comisul i-a spus că are proces din pricina unor pământuri moștenite din moși-strămoși, merge la Vodă să-i facă dreptate, pe baza documentelor și dacă nu i-a face, "atunci să poftească Măria-Sa să-i pupe iapa nu departe de coadă!" Ajungând la Curtea Domnească, comisul constată că boierul de la han era însuși domnitorul, care i-a făcut dreptate și l-a întrebat ce se întâmpla dacă nu-i rezolva situația. Atunci
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fi ușor identificate pentru că deseori logofătul trece de la stilul direct la stilul indirect, de la persoana I singular la persoana a III-a singular. Plângerea debutează cu o formulă obligatorie de implorare a milei: „Prea Înălțate Doamne, cu lacrimi fierbinți jăluiesc măriei tale“, „jăluiesc milei și bunătății Sfinției Tale“, „Prea Sfinte Părinte Mitropolit, Cu plecată jalbă jăluiesc Sfinției Tale“, „Prea Sfinte Părinte, Cu lacrimi fierbinți jă luiesc milostivirii Prea Sfinții Tale“. Ea se încheie în același stil: „robul măriei tale Răducan Titean
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lacrimi fierbinți jăluiesc măriei tale“, „jăluiesc milei și bunătății Sfinției Tale“, „Prea Sfinte Părinte Mitropolit, Cu plecată jalbă jăluiesc Sfinției Tale“, „Prea Sfinte Părinte, Cu lacrimi fierbinți jă luiesc milostivirii Prea Sfinții Tale“. Ea se încheie în același stil: „robul măriei tale Răducan Titean postelnic de la Titu, județul Dâmbovița“, „roaba mării tale Ruxandra de aici, fiica răposatului Negoiță logofăt al treilea“. Întrecele două se află declarația orală transpusă în scris și stilizată ici și colo de către scrib. În ce măsură cuvintele jeluitorului trec
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
acordă la cererea celei aflate în sărăcie. Fata al că tuieș te o jalbă adresată domnului în care își prezintă starea socială și materia lă. Iată cum sună jalba alcătuită de Maria preoteasa din mahalaua sfân tul Ilie: „Mă rog Măriei Tale, fiindcă am o copilă de vârstă și am făcut și învoială cu un june de a o căsători. Fiind că din cele trebuincioase ale căsătoriei îmi lipsește și alt mijloc de ajutor nu am, după milostivul Dumnezeu, năzuiesc la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o copilă de vârstă și am făcut și învoială cu un june de a o căsători. Fiind că din cele trebuincioase ale căsătoriei îmi lipsește și alt mijloc de ajutor nu am, după milostivul Dumnezeu, năzuiesc la îndurătoarea milă a Măriei Tale și mă rog să fie revărsată și asupra scăpătăciunii mele și să fiu și eu împărtășită din noianul milei Măriei Tale, precum multe obraze scăpătate, de la Cutiacea orân dui tă de către Înălți mea Ta de mi los te nie
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pe care o arată cuvântul lui Cioran când vorbește despre el însuși, despre semenii săi, dar și despre neamul și țara sa. "Ură împotriva speciei și a "geniului" ei te înrudește cu asasinii, cu demenții, cu divinitățile și cu toți mării sterili. De la un anumit grad de însingurare, ar trebui să nu mai iubești și nici să comiți fascinantă spurcare a împreunării. Cel care vrea să se perpetueze cu orice preț nu se deosebește prea mult de câine: este încă natură
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
pretinsa alianță cu marxismul. Altă deziluzie pentru tânărul Sábato, însă, așa cum spune el însuși, "că să scrii ceva important, trebuie să te urci pe culmile disperării și să observi de acolo, ca un dumnezeu teribil, imposibilitatea unei cuceriri definitive"45. Mării disperați, Sábato printre ei, așa au văzut această mișcare. Există un ecou suprarealist în Raportul despre orbi46, pe care unii critici îl compară cu Cantos de Maldoror al lui Lautréamont, ambele de o frumusețe "veninoasa și malignă", creații fantastice și
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ridicată rată a conflictelor civile interne: Comore (stat insular) fără nici un raport conflictual cu statele arabe, Ciad, Djibouti, teritoriile palestiniene și Somalia, cu câte două diferende bilaterale interarabe. Astfel, s-au conturat două regiuni de intensă conflictualitate interstatală: spațiul circumscris Mării Roșii (statele din peninsula arabă și nord-estul Africii) ce a cumulat 30 de stări conflictuale petrecute în epoca postbelică (47% din volumul conflictelor interarabe); spațiul maghrebian, unde s-au derulat 24 de conflicte interstatale după 1950 (37% din totalul conflictelor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
bătăliei de la Lepanto, când au pierdut supremația pe mare, devenind incapabili să mai controleze comerțul maritim și să domine “oceanul comercial” mediteraneean. Odată cu cronicizarea problemei orientale, dominația britanică a devenit tot mai pregnantă în Mediterana și în teritoriile arabe adiacente Mării Roșii (Egipt, Sudan, peninsula arabă), marele Albion reușind să-și asigure controlul tranzitului dintre bazinul mediteraneean și Oceanul Indian până după cel de-al doilea război mondial. După 1950, regiunea intră în puzzle-ul geostrategic al războiului rece, iar influența britanică
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Salvador Dali în cuvinte"19: Soldatul verde care locuiește în lună îmi trimite un fir de salivă, câteodată o porocală, câteodată o frunză de pătrunjel (păr smuls din barba verde) și câteodată ceasul lui cu cifre fosforescente. Ceasul cade în fundul mării și bate atât de sălbatec, încât sparge valurile (pânzele corabiei plesnesc ca pocnitorile). Copiii, după-amiază, jucându-se cu zmeul, țin în mână un fir de salivă pe lungul căruia soldatul nu le trimite nimic, nici viezuri, nici smochine uscate 20
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
precizează că „era în Biserică veche obiceiul, păstrat multă vreme mai ales în Bisericile siriene, ca, în cadrul rânduielii fixe sau uniforme a Liturghiei creștine de pretutindeni, să se adopte rugăciuni personale pentru sfințirea Darurilor, adică anaforale redactate de către unii din mării ierarhi, care erau și buni teologi și liturghisitori, cunoscuți prin pietatea ori prin cultură și viața lor morală și spirituală de înalt nivel ... Că și alți contemporani ai săi, Sfanțul Vasile a compus și el o anafora proprie, care pentru
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
puși pe supraviețuire coûte que coûte și vaille que vaille, astfel erau cajvanienii p-atunci./.../ Treceau și Dunărea, în înot spre USA, dacă era cazul, după ce se antrenau, cu pneuri, pe eleșteul din fundul grădinii./.../ Găsești un căjvănar și în fundul mării, glăsuiau altădată invidioșii+ puturoșii din satele vecine. (Op. cit., 11, sublinierea îmi aparține). Observația lui Master X Soluția nu era tocmai originală (o găseau în cărțile de istorie) iar stratagema antrenării în zona de proximitate ne poate aduce aminte de soluția
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
în sensul confruntării imagistice) două secvențe din epoci diferite construite în regimul expresiei pudice pentru a-l evidenția pe "celălalt Pițu", scos la lumină de două pagini din Lexiconul figurilor căjvănare, un portret vibrând de tandrețe (Colega de bancă a Măriei sororale), neîndoielnic fără interes pentru sorbonitele de pe malurile Bahluiului, Siretului, Bârladului, Tazlăului, ale căror fantasme plagiază frazeologia din La Princesse de Clèves sau a saganicelor eroine din anii '60, mimează pe Virginia lui Paul și o compară cu eroinele din
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
împotriva austriecilor, purtată pentru unificarea Italiei, realizată în 1841. Din castanele comestibile se obține făină și miere, delicatese preferate de locuitorii zonei. MALAREN lac tectono-glaciar din Suedia, cu peste 1000 de insule, a cărei suprafață este cu câțiva metri deasupra mării. Cu circa 700 de ani în urmă, lacul era un golf al Mării Baltice, transformat în lac datorită ridicării lente a scutului baltică circa 30 cm la un secol). Orașul Stockholm reprezintă poarta de intrare în acest lac dinspre mare. MANGALIA
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
alte poeme din volumele enumerate mai sus apar alte și alte embleme ale diferenței înnobilatoare, prin care poetul se delimitează, orgolios, de o exterioritate ce reprezintă majoritatea numerică, dar și minoritatea spirituală. El cântă "dimineața unui geniu/ mort la țărmul mării negre/ unde bat valuri alegre/ din mileniu în mileniu", umblă "în toga albastră a celui stingându-se/ pe țărmul galben/ de apa regală a lunii" sau rătăcește "în carul de foc", se lasă contemplat de "o pulbere de aur", are
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
totodată) cu ansamblul social-istoric al umanității. De fapt, nu este vorba decât de un nume nou pentru binecunoscutele și foarte tradiționalele "influențe" (plagiate, citate, reminiscențe, aluzii, imitații, parodii, pastișe, parafraze, pe scurt întreaga sferă a "literaturii făcute cu literatură"). Aceeași Mărie cu altă pălărie. (Hăulică: 1981, 20)51 (Marino: 1998, 97) Pentru Michael Riffaterre 52, intertextul se referă la "unul sau mai multe texte pe care cititorul trebuie să le cunoască pentru a putea să înțeleagă o operă literară în termenii
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]