18,914 matches
-
Asemeni unui ins supus torturii la un interogatoriu, el o ține într-una cu cîteva clișee ieftine, pe care nu îndrăznește să le depășească. Știe, probabil, că încercînd să fie sincer chiar și în materie de marxism-leninism, ar putea sfîrși mărturisind unele lucruri, la care anchetatorii vor să ajungă". Nu credem nici că se poate vorbi, la modul grav, despre "inteligența" acestui superoportunist și supercolaboraționist, nici Mihai Beniuc - Sub patru dictaturi (memorii 1940-1975), ediție îngrijită de Ion Cristoiu și Mircea Suciu
O struțo-cămilă ideologică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17139_a_18464]
-
luni ale lui 1990, un cutremurător dosar, în revista "22", avându-l ca erou pe cel turnat de colegii de serviciu, arestat, torturat și lichidat de către faimoasa instituție. Văzusem și filmul de la televiziune în care un infractor de drept comun mărturisea, cu un cinism inimaginabil, că el îl ucisese "din greșeală" pe Gheorghe Ursu, după ce înalți ofițeri ai Securității îi sugeraseră ce are de făcut. Am așteptat, ca mulți alți români, să se facă dreptate în acest caz limpede ca lumina
Doar "o răfuială între bandiți"? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17118_a_18443]
-
acea zonă gri dintre viață și moarte, unde spectrele capată consistență, iar muzica devine singurul limbaj accesibil. "Muzica există pur și simplu ca să vorbească despre ceea ce cuvîntul nu poate vorbi. În acest sens ea nu este întru totul umană", îi mărturisește domnul de Sainte Colombe domnului Marin Marais într-unul din momentele sale de sinceritate. Și nu este nevoie decît de o cheie de lectură adecvată ca să ne dăm seama că de fapt în jurul acestei axiome se construiește întregul roman al
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
hazardează să-l înalțe pe soclul excepționalului, ci dimpotrivă elaborează cu luciditate, o teorie în care prozaicul cotidian este substras determinărilor univoce și unilaterale ale semnificației sale. Demersul său hermeneutic, punctat cu evidente accente fenomenologice, urmează, după cum autorul însuși ne mărturisește, o linie de tip deconstructiv. Ceea ce contează nu este inversarea termenilor opoziției cotidian / non-cotidian, ci chiar demontarea mecanismelor pe care se fundamentează semnificația acestui binom. Demnă de interes, din perspectiva unei hermeneutici a timpului de zi cu zi este mai
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
Pavel Șușară Referindu-se, în însemnările sale, la momentul imediat următor terminării războiului (anii 1919-1920), Corneliu Baba mărturisește fără echivoc: ,,...făceam ce voiam, căpătasem faimă și aere de portretist, lucru justificat de un anumit orgoliu al vîrstei." Era încă perioada craioveană, cînd el lucra constant în atelierul tatălui său și cînd supravegherea acetuia se exercita atent, dar fără
Portretul: artă, filosofie și morală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15805_a_17130]
-
ar fi fost altceva decît niște simboluri falice, meritîndu-și soarta. Iar altul nu consideră că aproape șapte mii de morți (cifra oficială la acea dată) ar fi un motiv suficient pentru SUA și pentru aliații lor să declanșeze cruciada antiteroristă. Mărturisesc că nu m-am putut împiedica să mă gîndesc la melancolia de care au fost cuprinși cîinii polițiști de la New York, atunci cînd am înregistrat reacția mai sus menționată a scriitorilor germani (și nu numai). Mi-au revenit în minte zeci
Günter Grass și cîinii polițiști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15823_a_17148]
-
fi tocmai faptul că, anul acesta editura a suplimentat tirajul volumului Mutilarea artistului la tinerețe - așadar, o anumită poezie încă se vinde. Mariana Marin este un caz. Acum cîteva săptămîni, într-un cotidian a apărut un interviu șocant. Poeta își mărturisește experiențele radicale prin care trece. Se autoproclamă o "cerșetoare". Altfel spus, își preamărește condiția de outsider, de om aflat în afara societății. Interesant este că acest interviu este o modalitate de a "ieși în lume" - biografia poetului poate intra sau ieși
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
pentru că nu sînt la înălțimea ficțiunii/ pe care o scriu./ Nimeni însă nu mă întreabă/ cum arată o zi din viața mea/ și, în general, / cu mațele chiorăind, / cu mintea amputată" (Filipică). Este o lecție foarte importantă pe care poeta mărturisește indirect că a învățat-o de la Sylvia Plath. Biografismul este o sursă a imaginii dure, mai mult decît a autoironiei. Confesiunea dură exprimă stagnarea încăpățînată într-o singură stare (o confesine care nu dorește absolvire) - pentru poeta noastră înseamnă eliminarea
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
menținîndu-le frecvent într-o injustă penumbră. Unul dintre scriitorii și cărturarii aparținînd, după știința noastră, acestei categorii este Pavel Chihaia. Născut în 1922, rămas orfan la cinci ani, a cunoscut de timpuriu sentimentul singurătății, care l-a ajutat, după cum ne mărturisește, a se adînci în sine și a scruta lucrurile din preajmă spre a vedea ce se ascunde dincolo de aparențele lor: "Desigur, viața sufletului a primit, pe lîngă trăsăturile etapelor vîrstei și acea confruntare cu împrejurările dramatice ale deceniilor care au
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
dăruit aprecieri calde despre Viața ascunsă, vorbindu-mi despre originalitatea temei, despre autenticitatea trăirilor, despre lipsa de conveniențe în legătură cu relațiile dintre personaje. M-a întrebat și despre situația mea materială în acel București la sfîrșit de război și i-am mărturisit că am terminat studiile, dar, că, fără perspective, va trebui să mă întorc la Constanța, unde, nici acolo, nu puteam prevedea un mod de a-mi duce existența. Mi-a propus să trec un examen pentru un post de impiegat
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
de rar. Întrebat ce l-a determinat a se opune cu statornicie și energie comunismului, Pavel Chihaia a răspuns că e vorba de consecvență cu propriul ideal, pe care, în suișul vieții, se cuvine să-l păstrezi și să-l mărturisești", ceea ce nu e o chestiune de orgoliu, ci doar de demnitate: "Unii s-au întrebat desigur: ce este această demnitate? Aș răspunde: fidelitatea față de tine însuți, fără legătură cu mersul lumii, cu societatea, chiar cu cei pe care îi iubești
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
de permisie. Atenția lui mi-a strâns întotdeauna inima, chiar pe timpul, când nu dădea piept cu moartea, prin nu știu ce notă de tristețe cu care ne învăluie. Duioșie venită din renunțarea lui la viață, la orice bucurie personală, pe care le mărturisește fiecare din faptele și gesturile sale ca și privirea lui dragă. Cărui fapt se datorează această renunțare a unui om tânăr, de treizeci și doi de ani, căruia soarta nu i-a refuzat nimic! Fizic atrăgător, tinerețe, avere și blazon
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
prin durata chiar a acestei suferințe și a nenorocirii universale, care depășesc posibilitățile noastre de a îndura, și cu caracter colectiv, anonim, derutant, descurajând compasiunea individuală. Conducându-mă până la piciorul scării care se clătina, din Buna Vestire, fiul meu îmi mărturisește intenția de a-i vinde bătrânului Ilie vrăbiuțele pe care este sigur că le va vâna în tufișurile de la Tescani, cu carabina de la Saint-Etienne. Care Ilie le va servi numitele vrăbiuțe la masă, cu orez - pilaf turcesc, adaugă el. O
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
a fi ales. Plecase din țară, avînd asupra sa scrisori oficiale semnate de Cuza pentru înaltele fețe domnești din țările în care se deplasa. Era cuprins, și el, de atmosfera de bucurie generală care cuprinsese țara după dubla alegere. Va mărturisi după 19 ani, în 1878: "Cuvîntul magic de unire răsuna în toate gurile. Hora Unirii se cînta, se dănțuia de poporul întreg și fiecare om își uitase nevoile pentru ca să îngîne voios cu sperările unui viitor plin de adimeniri. Eu însumi
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
revelatoare și emoționantă, făcută cu numai două luni înainte de moarte. Își reconstituie, aici, istoria formației sale intelectuale, așezînd la loc central germanismul și nu influența franceză ca toți ceilalți pașoptiști. "Toată viața mea, și tînăr și în vîrstă coaptă, am mărturisit în mai multe rînduri că culturei germane, că Universităței din Berlin, că societăței germane, bărbaților și marilor patrioți cari au operat realțarea și unitatea Germaniei datoresc în mare parte tot ce am devenit în țara mea și că locul patriotismului
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
combate, pentru a-l umple, subiacent polemic, cu o substanță imagistică și spirituală proprie. Nu deplețiunea o interesează, ci, dimpotrivă, modalitățile de-a o curma. Pornind de la un concept al lui Maurice Blanchot, "punctul central", poeta își propune, după cum singură mărturisește, a-și însuși "o figură punctiformă vidă de un conținut prestabilit, pe acesta urmînd a-l "inventa", a-l "produce" eu însămi, sub acțiunea stimulului exercitat de o entitate infinit nedefinită, în ciuda stării ei formal strict determinate: punctul". Pentru a
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]
-
Grigurcu Cînd vorbim de meșteșug, sîntem înclinați a avea în vedere rutina, lucrul în serie, industrios. Nimic mai străin însă decît acest aspect de textul lui Cornel Regman, care, elaborînd lent, cu o disimulată pasionalitate a lucrului "bine făcut" (îmi mărturisea că realizarea unei cronici literare îi răpea multe zile, cîteodată săptămîni!), intenționa a livra unicate. Atelierul său era unul tradițional, refractar seriei, standardizării, dedicat produsului artistic, sufletește amprentat, de care pe bună dreptate putea fi mîndru. Caracterizările criticului se sileau
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
cît au contribuit ele la clarificarea cu adevărat a liniilor tabloului poetic românesc. Și iată că azi dăm peste o carte nouă despre poezie, a cărei concepție trădează însă principii în vogă acum cel puțin douăzeci de ani. Marin Mincu mărturisește în cel mai pur stil structuralist că încearcă o lectură sincronică a poeticității postbelice și urmărește "acele cîteva și ce dau unitate și coerență discursului poetic actual și ilustrează gradul de participare conștientă, a poeților ce compun aceste , la efortul
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
fie veridic, să părăsească linia comunului. Oniria își poate găsi cu ușurință un cititor ale cărui vise să fie mai fascinante și pe care lectura cărții să-l plictisească teribil. Defect? Mai degrabă trăsătură definitorie pentru o carte postmodernă care mărturisește inconsistența � realului", dezagregat printr-o scriitură ce hibridizează notația de jurnal și notația de vise, astfel încît visul e prins în ghearele �realității" prin stricta datare, de jurnal, iar �realitatea" capătă aspectul halucinatoriu și discontinuu dictat de logica visului. Corin
Mitul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15839_a_17164]
-
Viitorul prozator moldovean avea, într-un fel, legătura cu scrisul, chiar artistic, prin preocupările sale didactice și de autor de manuale, pe cînd Slavici era, la sfîrșitul anului 1869, cînd l-a cunoscut Eminescu la Viena, înstrăinat aproape, cum va mărturisi apoi. Poetul i-a relevat valorile culturii românești, punîndu-i efectiv condeiul în mînă. Nu voi spune că descoperirea a fost egală în valoare și importanță cu aceea realizată prin Creangă. Dar s-a demonstrat a fi o descoperire de seamă
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
se poate spune despre beletristica autohtonă. N-am să mă refer acum la poezie - știu că este teritoriul cel mai urgisit, dar evit să-mi dau cu părerea acolo unde nu cred că mă pricep. Vreau, în schimb, să-mi mărturisesc gravele deziluzii trăite în domeniul prozei. În atmosfera greu respirabilă a Epocii de Aur am fost fericit să descopăr prozatori ale căror (puține) cărți le-am citit cu sufletul la gură, entuziasmat. Or, aproape nici unul dintre aceștia nu se află
Apel patetic by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15882_a_17207]
-
Și, acum, în 1948 (avea 80 de ani), scriind la jurnalul său, urmărea să înalțe un studiu despre totalitarism, din care n-au rămas decît fragmente, pe deasupra neinteresante cu totul. La 14 februarie 1948, făcînd referiri la scopul acestor însemnări, mărturisea: "Mîine, 15 februarie, se împlinesc cinci ani de cînd am început însemnările de față. Ele au fost începute cu gîndul să servească la revizuirea și adăugirea celor publicate de mine și de oamenii timpului meu. Fără voia mea însă ele
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
reușeam să mă țin după el. Cînd se oprea, deschidea furios cartea, pe urmă o închidea și dădea cu ea de pămînt. Apoi le-a venit rîndul și altor opere ale lui Niezsche. Mi le oferea făcute ferfeniță sau mînjite, mărturisindu-mi: "Scuip pe ele, apoi i le arăt soarelui, care le vorbește." Evident, remarcasem bizareria însoțitorului meu, dar pentru noi, poeții, nebunii sînt, precum misticii, niște tainici colaboratori pe care îi iubim. De altfel, acest apucat era uneori sublim și
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
idiotizat etc., de vreme ce dl Bădiliță rămîne pe dinafară, sau este complet etc. și atunci dl Bădiliță trebuie să facă onorabilă amendă declarînd că nu e român. În treacăt să spunem că dl B. este mai aproape de ultima variantă. D-sa mărturisește a-și fi redactat "opera" (ghilimelele modestiei îi aparțin) în Occident și precizează: "Cu resursele culturii strămoșești neputînd produce altceva decît articolașe nivel Dilema, 22 etc., onorabile, de altminteri în context nul." Cronicarul mulțumește d-lui B. a nu fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
și, ținînd cont că, din varii motive, multe publicații dispar înainte de a cumula "rotundele" demne de sărbătorit, "22" merită felicitări pentru felul cum trece peste dificultăți și își păstrează cititorii datorită colaboratorilor de marcă. În chip de laudă colegială, Cronicarul mărturisește că uneori e gelos: și-ar fi dorit în paginile noastre anumite materiale cu teme literare. De pildă eseul memorabil al lui Mircea Martin, de acum o lună, intitulat Rezistența prin cultură, cel al lui Gelu Ionescu despre jurnalele Monicăi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15894_a_17219]