7,749 matches
-
păstrînd, însă, mereu legături conceptuale cu volumele precedente despre teatrul vizual: o semantică a vizualității descoperă Oltița Cîntec în universul creației lui Silviu Purcărete. Analiza e completă, portretul artistului e unul în mișcare, adunînd „fragmentele” risipite la repetiții, în propriile mărturisiri sau în evocările altora, în texte intersectate, în relaționări cu alți regizori (Andrei Șerban, Gordon Craig, Lev Dodin, Tompa Gabor): portretul care rezultă din jocul cu mărgelele de sticlă ale unei înalte arte regizorale este al criticului, al spectatorului implicat
Criticul ca o fantomă pirandelliană by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/5077_a_6402]
-
pricinuit colegei mele un rău ireparabil. Sper ca, dacă i-am pricinuit cel mai mic rău, să mă ierte sau să decidă ce trebuie făcut pentru ca vinovatul să plătească. Sper ca pe cei pe care i-am dezamăgit cu această mărturisire să îi fac să nu-l condamne definitiv și irevocabil pe tânărul care acum treizeci de ani a fost nevoit să ia numele de Marton.
„De acum încolo, te vei numi Marton“ by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Journalistic/5616_a_6941]
-
acesta reprezintă un lucru bun, un dar de la Dumnezeu", care ar putea ajuta la rezolvarea diferențelor religioase, economice sau politice. De asemenea, Suveranul Pontif a atras atenția asupra riscului excluziunii, dezorientării, închiderii și ignoranței, care pot fi favorizate de Internet. "Mărturisirea evanghelică creștină nu se face printr-un bombardament cu mesaje religioase, ci prin voința de a ne oferi altora, prin disponibilitatea de a ne implica răbdător și respectuos în problemele și în remedierea dubiilor altora", a subliniat Papa Francisc. Pledând
Papa Francisc, despre Internet: Un dar de la Dumnezeu () [Corola-journal/Journalistic/54885_a_56210]
-
fixa într-un singur domeniu. O neliniște, o frămîntare, un nesațiu de-a se manifesta plenar și fără zăbavă îl caracterizau, indicînd parcă presentimentul unei neîmpliniri. Și, într-un fel, o atare neîmplinire s-a produs. Știu din propriile-i mărturisiri că, din păcate, cea mai mare parte din producția sa poeticească a rămas în manuscris, probabil nefinisată. Dar frisonul neîmplinirii i-a fost indus mai întîi de o biografie dureroasă. Orfan din fragedă copilărie (părintele i-a fost ucis de către
Noapte bună, Ion Zubașcu! by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5506_a_6831]
-
-mbătrânești.” (Cupa). Temă pe care o vor relua și Minulescu în registrul minor, și Arghezi în cel grav. Fără să aibă, însă, această simplitate deconcertantă a constatării, aproape de elegie latină de pe la începuturile literaturii. Nimic grav, doar o fatalitate a cărei mărturisire senină o face și mai de speriat. E, Radu Stanca, așa cum îl arată presimțirile, un poet care-și știe destinul? Sorocul de viață scurtă și de posteritate, să zicem, complicată? Cred că da. Și nu e numai atât, un profet
Drum de picior by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4507_a_5832]
-
văzută din perspectiva mai multor personaje. Tehnica viziunii prismatice impusă și teoretic de Lawrence Durrell desfășoară o multidimensionalitate prin descrieri repetate ale acelorași probleme din unghiuri proprii de vedere. Toate coagulându-se într-un „continuum de cuvinte”, după propria sa mărturisire. Convins că literatura modernă poate împrumuta forme de desfășurare structurală din știință, în narațiunea amintită, L. Durrell apelează, „ca pe o analogie de principiu, la perspectiva relativistă”. Cu alte cuvinte, spațiul și timpul sunt percepute diferit, în sensul că măsurătorile
Centenar Lawrence Durrell by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/4513_a_5838]
-
vor la TVR. Am făcut cea mai mare prostie din viața mea, acceptând să conduc TVR, scrie cunoscutul scriitor. Întrebat de dacă a fost învins de grupările din televiziunea publică, Stelian Tănase ne-a acordat un mini-interviu, în care face mărturisiri șocante. Am scris un text mai trist, după ce m-am întors de la un congres internațional de televiziune, unde am văzut ce se întâmplă în domeniu, mai ales în Europa. Pot să am și eu sentimente umane, nu sunt o mașinărie
Stelian Tănase, pentru DC News: ”Am făcut cea mai mare prostie din viață, dar nu renunț”. Cine e de vină pentru scufundarea TVR () [Corola-journal/Journalistic/45186_a_46511]
-
Timpul mărturisirii Paul Cernat Eugen Simion, În ariergarda avangardei. Convorbiri cu Andrei Grigor, ediția a II-a, adăugită, București, Editura Curtea-Veche, Colecția „Interviuri”, 2012, 460 pag. Îmbogățită cu aproape 150 de pagini față de precedenta ediție apărută în 2004, cartea de convorbiri a
Editura Timpul mărturisirii by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4528_a_5853]
-
cunoască colegii de generație, să-i citească și, finalmente, pagina scrisă e cea care decide. Epistolele acestea, încă necunoscute, se constituie în tulburătoare confesiuni asupra genezei operei literare, asupra inspirației și efortului chinuitor de a crea imagini și universuri insolite. Mărturisirile Anei Blandiana surprind printr-o dezarmantă sinceritate, printr- o luciditate greu de acceptat la o așa de tânără scriitoare, care începuse să se confrunte cu vitregiile existenței ce nu dădeau semne că vor obosi prea curând. Se cuvine să precizez
Întregiri la biografia poetei Ana Blandiana by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4822_a_6147]
-
timp, o dimensiune existențială, și una discursivă, de retorică a (auto)ficțiunii, fiind mai aproape, ca eficiență explicativă, de ionicul înțeles ca forma mentis stilistică a individualismului modern; desigur, genul confesiv în sine e mult mai vechi, venit pe filiera mărturisirii creștine, dar ne referim strict la avatarul său modern(ist). Eficacitatea e, oricum, sporită în raport cu lucrările la temă ale unor Al. Protopopescu, Gh. Lăzărescu sau Dumitru Micu, care foloseau drept operator psihologicul sau căutarea autenticității. Totuși, nu conceptualizarea reprezintă punctul
Individualitate și stil by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3315_a_4640]
-
totuși, o enormitate între noi (sunt convins că reciproc) - un fel de încredere solidă, tăcută, ce nu (mai) avea nevoie de declarații: știind despre celălalt că există, era ca și cum ar fi fost alături. Fiindcă trebuie, Gabriel, să-ți fac o mărturisire: ești, din fosta (subliniez: fosta!) redacție a R[omâniei] l[iterare], omul de care m-am simțit, mă simt cel mai legat, cel mai apropiat. Nu descopăr acum, aici și după atâta timp; am trăit-o, am știut-o, am
Contribuții noi la biografia lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Journalistic/3321_a_4646]
-
e ca și cum ai fi/ părăsit/ pentru o femeie// ai treabă,/ energizat, cu bețele de pescuit pe crăcane,/ vrei să arăți// extatic macho blues” (macho blues). Sub masca de macho, poetul e un sensibil, un „sufletist” care ezită între poză și mărturisire emoțională. Spre a face impresie, poza e dotată cu trimiteri anatomo-fiziologice așa-zicînd „fără perdea”, care însă nu pot anula punctul de pornire „curat”: „da, și un vagin, și sîni, și fese,/ dar ele nu stau pe aer/ ci pe un
Procesarea lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3326_a_4651]
-
prezența în intervențiile lui publice din ultima vreme. Într-un interviu din revista 22 de acum trei săptămâni, Mircea Cărtărescu mărturisește că se consideră un exilat de bună voie. Tonul amar al interviului m-a frapat chiar mai mult decât mărturisirea cu pricina. E adevărat că, în ultima vreme, Mircea Cărtărescu a fost ținta unor urâte atacuri în presă. Nu e însă adevărat, cum afirmă, că a fost lăsat singur în tentativa de linșaj mediatic. O minimă cunoaștere a realităților tranziției
Mircea Cărtărescu, un exilat de bună voie? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3454_a_4779]
-
Cărțile se citesc mai repede și deopotrivă mai superficial. Mai mult, deznodămîntul și intriga cărții cad pe planul al doilea, întîietate avînd dispoziția lecturii, care constă în relaxarea dată de niște pagini pe care le poți citi și pe întuneric. Mărturisirea scriitoarei germane confirmă bănuiala că mediul tehnologic schimbă într-un fel calitatea lecturii, efortul minții cerut de o pagină electronică fiind de alt grad decît cel impus de literele tipărite. Mediul modifică nu doarmesajul, dar și starea de spirit.
A citi pe întuneric () [Corola-journal/Journalistic/3661_a_4986]
-
posibilă, e potențială". Ce spune Biserica despre canonizare Despre o posibilă canonizare, mitropolitul Ardealului declară că aceasta poate să fie rapidă, "poate să mai treacă timp, depinde de voia lui Dumnezeu. Îmi cereți un lucru.... Eu pot să fac această mărturisire, că aș fi cel mai fericit om din lume, membru al Sfântului Sinod, cu atât mai mult că l-am cunoscut pe părintele, să pot să semnez și eu pe actul de canonizare", a declarat înaltul ierarh. "Biserica nu se
Arsenie Boca ar putea fi canonizat. Ce spune Mitropolitul Ardealului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/36726_a_38051]
-
el se dedă analizei psihologice, pentru a descoperi în ea un nou fundament al metafizicii; iar Rousseau este pentru el un Newton al lumii morale, care a descoperit cele mai ascunse legi și impulsuri ale acesteia. Cu toate astea, însă, mărturisirile pe care el însuși ni le-a lăsat sunt insuficiente în ceea ce privește volumul lor și nesatisfăcătoare în prinvința conținutului. Din însemnările de jurnal nu aflăm mai nimic; ar trebui astfel să luăm aici în calcul observațiile pe care obișnuia să le
Ernst Cassirer Kant – viața și opera by Adriana Cînța () [Corola-journal/Journalistic/3676_a_5001]
-
în nr. 634, din 18 ian. 1942, P.Ș. (Paul Ștefan/ G. Ivașcu) semnează foiletonul Războiul, o prezentare panoramică a teatrelor militare. Același autor semnează recenzia Cartea franceză- Jacques Chardonne, Chronique privée de l’an 1940, volum caracterizat ca o mărturisire a „... dezorientării produsă de înfrângerea, pe care o simbolizează oarecum în domeniul literelor franceze actuale” și dă verdictul: „Francezul pe care înfrângerea nu l-a învățat nimic e într-adevăr un învins.” Consemnăm că în septembrie 1941, ministrul SUA la
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
trece sub conducerea efectivă a comuniștilor. Cooptarea lui G.Ivașcu în redacția „România liberă” a reprezentat aprecierea liderilor PCdR și PSD a activității lui ca publicist de stânga, consecvent, care atunci când a fost arestat și anchetat nu a trădat. După mărturisirile lui Ivașcu, în 1955, el a fost confirmat membru PCdR în prima parte a anului 1944, în timp ce era secretar de redacție la „Vremea” și redactor la ziarul ilegal „România liberă”. Între cei care l-au recomandat au fost, se pare
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
tălăzuirea lor confuză, asemănătoare cu a florilor din nopțile de primăvară/toamnă să nu apropie somnul de geana lectorului. Nu dețin supremația nici unui adevăr, așa că nu veți da peste o gîrlă de perle, ci doar peste simple însemnări de lucru, mărturisiri ale îndoielilor, expresii ale durerii, cîteodată țipete înjunghiate, scurte îmbrățișări cu umbra lumii, răbufniri ale dragostei pe care o port pămîntului, vieții și limbii române”. Iar după cîteva zile, revine într-o notă aproape disperată: „N-am lucrat nimic. O
Finis coronat opus by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3688_a_5013]
-
propriului univers. Mare sau mic. Al propriilor neîmpliniri, amînări, handicapuri sufletești. Prizonierul sumei de frustrări acumulate. Al distanței între ceea ce ar fi vrut să fie, între ceea ce vorbesc despre ele și ceea ce sînt cu adevărat personajele de pe scenă în momentul mărturisirii. Dincolo sau dincoace de cortine, de transparențe și de aparențe. Substanța metafizică a formulei din acest spectacol vine din tonuri de glas, din căutarea umbrei, a luminii și a întunericului din cutia neagră și din viață. Unde este iubirea? Peste
Zbor și prăbușire by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3535_a_4860]
-
lui Petru Dumitriu. Un fapt cultural îl atrage pe celălalt. Dar emoții erotice îi stârnise lui Emil Brumaru nu doar mătușa, ci și mama, propria-i mamă, el fiind atunci doar elev în clasa a doua sau a treia. O mărturisire care pe urmașii lui Freud nu i-ar fi lăsat nepăsători: „m-am îndrăgostit iremediabil de mama mea, o zeiță domestică, ușor impudică, schimbându-și rochiile de față cu mine, scoase peste cap, sub ele purtând combinezoane fine, scurtuțe...” Voi
Canonici de azi și de mâine by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3549_a_4874]
-
am îndrăgostit iremediabil de mama mea, o zeiță domestică, ușor impudică, schimbându-și rochiile de față cu mine, scoase peste cap, sub ele purtând combinezoane fine, scurtuțe...” Voi opri totuși citatul aici. Sinceritatea îmi pare a fi marea miză a mărturisirilor „pe net” provocate de Daniel Cristea-Enache, cu atât mai greu de atins cu cât sunt vizate aspecte ale trăirilor personale și chiar intime, cum am văzut. Despre problemele mari ale lumii, sociale,politice, religioase etc., este parcă mai simplu să
Canonici de azi și de mâine by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3549_a_4874]
-
sunt vizate aspecte ale trăirilor personale și chiar intime, cum am văzut. Despre problemele mari ale lumii, sociale,politice, religioase etc., este parcă mai simplu să spui ce crezi în auzul tuturor. Amândouă ipostazele sunt de aflat în carte, a mărturisirii de sine și a pronunțării despre ce se întâmplă în lume, în societate, despre ce s-a întâmplat în istorie sau se mai poate întâmpla. Cei doisprezece spun ce cred și despre unele și despre altele, în discursuri ample și
Canonici de azi și de mâine by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3549_a_4874]
-
fosta URSS, a ajuns ministru În patru guverne ale Israelului și președinte al Institutului Andelson pentru Studii Strategice din Ierusalim. A fost medaliat de Ronald Reagan. footnote>]. Pentru noi Însă nu este nevoie să mergem prea departe pentru că avem atâtea mărturisiri despre cei prigoniți În Închisorile comuniste, intelectuali, preoți, legionari, sau simpli români, despre care Încă se vorbește prea puțin sau cu teamă. Fostul președinte al SUA, Thomas Jefferson (1801 1809) susținea: „Cine Își vinde libertatea În schimbul prosperității le va pierde
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
Juridică din Welk. Dimensiunea metadiscursivă (accentuată în celelalte romane ale lui Crăciun) se dovedește discretă aici, naratorul nefiind încă un scriitor profesionist foarte preocupat de tehnicile textuale, deși mai publicase două cărți (polițiste, în genul Georges Simenon, spune el). Autenticismul mărturisirii are însă și spații de fugă în ficțional: „Scriu și alunec într-un fel de spațiu paralel. Asta îndulcește situația. Pentru ca totul să fie mai suportabil, ar trebui oare să mă ironizez?”. , „eroul” din Femei albastre nu ajunge să se
À travers les femmes by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3560_a_4885]