1,741 matches
-
221, 258, 319, 345, 349, 366, 367 Manuc-bei: v. Mârzaian, Emanuel Manuel, Eugène: 105, 106 Marcovici, Al.: 149, 179, 298, 337, 375 Marcovici, Ițic: 327 Margall, Puy: 200 Marghiloman, Al.: 13, 14, 33, 159, 247, 420 Margulici, I.: 327 Mari (madame) (birtășiță): 135 Marin, Alexie: 293 Marinescu, Ștefan D.: 266 Marinică (lăutar): 144 Marinovici, Iovan: 224 Marmorosch (familie de bancheri): 127 Marsillac, Ulysse de: 105, 106, 122, 124, 129 131, 148, 168, 218, 389 Martin, Paul: 120, Martinovici (băcan): 146, 149
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
418 l’Indépendance Roumaine (localul): 119 livedea Văcărescului: 121 Lucrătorul român (redacția): 129 magazinul (v. și băcănia): Stancu R. Becheanu 123; Gh. Coemgiopolu 149; A.B. Dancovici 149, 398; „La Globul verde“ 123; Jobin (pălărier) 120; Leonida 116; Luvru 114; Madame Volays (pălării) 149; Paul Martin (pălării) 120; Missir 123; Muzica 115; de mu zică Ghebauer (apoi Feder) 115, 397; Prager (de blănuri) 113; Universal „Socec-Galeriile Lafayette“ 114; Steaua albastră (încălțăminte) 154, 155; Tal (de muzică) 255; „A la ville de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
gratis la cantină datorită prieteniei cu bucătăreasa-șefă, pe care o stimulează uneori cu cîte un „cadouaș”. „Căci ce-i mai scump și mai scump, azi, decît mîncarea?”, a filosofat ea, convinsă că o s-o aprob, înainte de a ne despărți. Madame Bovary avea, totuși, reflecții de altă calitate... *Duminică însorită de februarie. Străzile sînt pline de lume ieșită să se dezmorțească. Au fost scoși afară, de cei care îi manipulează, și cerșetorii: sînt din ce în ce mai mulți. Azi le-am dat mărunțiș numai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Schlumberger (text reprodus de acesta din urmă în Rencontres, Gallimard, NRF, 1968, p. 154-155): „Voilà un homme qui répondrait comme Mallarmé a cette dame qui disait: «Ainsi, monsieur Mallarmé, vous ne pleurez jamais dans vos vers. - Ni ne me mouche, Madame» (adică nici nu-mi suflu nasul) répond-il”. *Trebuie musai să-mi repar radioul. După ședința cu C.V. Toma, care ne-a comunicat că, „la București”, respectiv la Secția de Presă, „revista e apreciată drept bună”, Sporici mi a șoptit: „Aseară
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a amintit imediat de alte locuri, de alte întîmplări: „Eram în Iugoslavia (veneam din Italia). Lîngă noi o pereche de tineri francezi îndrăgostiți. Le am spus că mi-i frică să dorm în mașină, dar ei m-au liniștit: «Sans-souci, Madame, sanssouci!» Parcă-i aud și acum: «sans souci!...»” Neavînd astfel de impresii, cea bătrînă a început să laude varza „pentru multiplele ei virtuți”. A povestit cum s-a întîlnit în cimitir cu o prietenă care ținea în buzunar varză tocată
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a altora), a povestit următorul lucru extraordinar: că „a simțit sub frunte” șocul glonțului care l-a ucis pe autorul Cărării pierdute în primele zile ale Marelui Război, „chiar la ora și în locul în care el a fost lovit” (v. „Madame Figaro”, 2 nov. 1985, p.112). *O caracterizare pe care o căutam: „sautes de température d’un tempérament fiévreux et sensible à exces”. * Decepționant felul în care a decurs „lansarea” cărții lui Viorel Savin, Jocul de dincolo de ploaie! Am vorbit
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
uitată, cum a făcut atâta vreme incapacitatea mai multor generații de a ceti, a înțelege și a respecta o inteligență multilaterală, îndreptată către toate marile întrebări ale timpului.” Acea „excepțională femeie”, cum o numea marele istoric, comparată de alții cu Madame de Staël, a scris pagini vibrante despre cântecele și obiceiurile românilor. În studiul La Nationalité roumaine d’après les chants populaires („Revue des deux mondes”, 1859), comentează cele două volume de cântece bătrânești publicate de V. Alecsandri la Iași (1852-1853
DORA D’ISTRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
ambientală”, scrie tot Heidegger - de subiect. La urma urmei, nu adevărul lucrului caută scriitorul, ci accesul l sine sau, dacă folosim cuvîntul lui Rancière, accesul la spirit. Nu Întîmplător, acest concept de stil este dedus din practica literară flaubertiană, din Madame Bovary, o carte scrisă „en style”, „pentru că stilul este identitatea exactă dintre o privire și o scriitură.” Detașate de afect, lucrurile care intră sub incidența privirii „absolutizante” devin egale Între ele, nemaifiind ordonate conform vreunei ierarhii. Acesta este, așadar, stilul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
autentifică cu eficacitate maximă polii secunzi ai acestor binoame - personajul și situațille narative În care acesta se plasează. Modalizarea minimală și dezimplicarea etică a autorului a constituit Întotdeauna cheia unor mari capodopere, dacă ar fi să ne gîndim numai la Madame Bovary. În al doilea rînd, Michel Houellebecq este un franc-tireur. Recalcitranța sa nu este Întotdeauna autentică, dar opțiunea pentru retorica ei nu se poate să nu se fi făcut În absolută cunoștință de cauză. Așa se călește mitul. De la lansare
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
că scrie autobiografic, ci că ilustrează prin romanele ei o viziune modestă a literaturii. Limbajul, simplu, are muchiile strunjite cu perseverență Încăpățânată, o geometrie elementară dar reprodusă până la manierism: este o scriitoare clasicistă care a nimerit În plină globalizare, o Madame de Lafayette exilată la Dacca și New-York, cineva pentru care forma este cea căre dă identitate conținutului. Deși Îi era la Îndemână, Amélie Nothomb nu pedalează pe realismul literaturii ei mai mult decît strict necesarul pentru caracterizarea personajelor. Fiecare paragraf
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Cred că succesul literaturii de apartament - un produs nou, cu performanțe medii, dar nu mai puțin autentic - a fost impus de valul postbelic al romanului francez, dar originea ei trebuie căutată la un francez din secolul XIX. În 1857 apare Madame Bovary. Una dintre genialele scene din prima parte a cărții este aceea În care Charles, văduv, face o vizită fostului său pacient, Rouault, tatăl Emmei. Pe la trei după-amiaza, În vreme ce Charles o aștepată pe Emma În bucătărie, vede cum muștele urcau
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
deghizate ale unei specii evoluînd Într-un mediu supus legilor darwiniste. Ambele sînt minime cărora le corespund maxime: lumea socială și naturală, respectiv omul-erou, autonom. Aproape la fel de tîrziu, În 1965, Georges Perec se va Încumeta să reediteze proiectul fleubertian din Madame Bovary Într-o variantă pentru „societatea de consum”, cu titlul ostentativ Les Choses. Literatura lucrurilor va fi aceea care, treptat, se va instala În apartament. Asta pentru că personajul va deveni, după o scurtă agonie, „omul fără Însușiri”, nici erou nici
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
joc contribuie și mimarea autenticității autobiografice cu un remarcabil dispozitiv tehnic - polifonie, suprapunerea enunțărilor, descrieri tehnice minuțioase, referințe livrești implicite. Totodată, excentricitatea universului narativ, coroborată cu aceea a naratorului (ca mai Întotdeauna, un alter ego auctorial) și a personajelor principale (Madame Stempf, de exemplu, o femeie voinică, mamă a patru copii, pe care, de teamă, nu-i lasă să se nască, crescându-i și adăpostindu-i În propriul corp - un personaj asemănător Întâlnim la Pascal Bruckner, În Copilul divin) permite autorului
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
un astfel de buchet care conține În mod intențional frumosul și adevărul. Atunci cînd nu se Întîmplă neapărat așa, cititorului nu i se oferă decît libertatea de a-și selecta flori pentru buchet În funcție de un tip (sau arhetip) de destinatar: Madame Bovary, de pildă. Citez aproximativ din cronica scrisă de Tiphaine Samoyault, În Les Inrockuptibles nr. 332/2002, p. 78. Citez din revista Esprit nr. 283 (martie-aprilie 2002, p. 210), unde sub titlul „L’art du détournement. Michel de Certeau entre
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Ianuș) și al lui Nicolae Drăjan, adoptă ca scriitor numele de familie al mamei. Urmează Liceul Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza, terminat în 1995, și Facultatea de Litere a Universității din București (1996-2004). Este redactor la revistele „Litere nouă”, „Playboy”, „Madame Figaro”, la „Ziarul financiar” și la Editura Pro Logos. Boem, cu o viață tumultoasă, fiind internat într-un spital de boli nervoase, fuge de acolo ca să dea examen de admitere la Facultatea de Filosofie, dar lucrează apoi ca brutar și
IANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287487_a_288816]
-
același Virgiliu o femeie, Proba Falconia, a cusut o Sântă Scriptură [...]. În secolul nostru un francez, numit Beuchot, a combinat tot astfel o carte foarte comică, apărută la Paris în 1814, sub titlul de C.C. Tacite, historien du roi, de Madame, de Buonaparte. Ei bine, de ce să nu facem și noi Istoria lui 11 februarie numai și numai din versurile dlui D. Bolintineanu?112 În convenția parodică și jucăușă pe care o propune publicistul, avem de-a face cu aceeași figură
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
profesorului Ioconomu Ioan". În cele 7 școli din Huși urmau cursurile în 1839, 168 elevi, precizează Costin Clit. Sunt amintite în studiul citat școlile care funcționau în 1842 - școala publică cu 40 de elevi unde învățător era preotul Ioan, „pansionul madamei Juli a spițarului Andreea Diiaptu însuși fiind învățătoare și directoriță la numai trei fete." „Șase școale începătoare s-au așezat în 1832 la polițiile departamentale: Roman, Huși, Bârlad, Botoșani, Galați și Chișinău. Acestea au dat primele producții de absolvenți: în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
serie întreagă de microaventuri fac romanul savuros. Odiseea udatului plantelor de apartament la vecinii de deasupra locuinței protagonistului aceștia plecaseră în vacanță este delicioasă. Scrutînd istoria literaturii, însă, ea nu înseamnă decît o expandare și tematizare a apocalipsei dipterelor din Madame Bovary: "poți trata un subiect în aparență minimalist, minuscul, și să scrii o carte foarte mare." ...lîngă care faci dragoste Cu ultimul roman, Faire l’amour ( 2002), Toussaint pătrunde într-o răspîntie puțin circulată. Minimalismul se întîlnește cu trash-ul, imperturbabila
De la nimic la ceva by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13671_a_14996]
-
traducător sau de editură, ceea ce îmi retează cumva din pofta interpretativa, din apetitul speculativ. Adevăratul titlu, din cîte am putut cîți pe coperta interioară, este Une extrème amitiă, justificat și consolidat fiind de motto-ul preluat dintr-o scrisoare a Madamei de Sevignă, a Leș effets naturels d'une extrème amitiă. Într-adevăr, românul lui Troyat relatează povestea unei prietenii bizare, între doi bărbați care se revăd după o îndelungată despărțire provocată nu de vreo neînțelegere sau incident, ci de simplu
Banale tragedii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17632_a_18957]
-
mele, a generației sale care a crescut - politic vorbind - sub acoperișul Ligii Națiunilor, instituție care a avut sediul la Geneva, o generație care a dispărut odată cu cel de-al doilea război mondial. În România ea a fost literalmente extirpată de ,,Madame" Pauker, imediat după război. Am cinci unchi care au murit în acele lagăre. Ei nu au fost nici împușcați, nici gazați. Au fost lăsați pur și simplu să ,,crape de foame", în mizeria bătrîneții... Da, mitul unei Românii miraculoase este
Nicolaus Sombart ,,Mitul unei miraculoase Românii m-a însoțit de-a lungul tinereții" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15578_a_16903]
-
Succes 1038 1981 2002 Vis 1038 1981 2002 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── AZALEA- Azalea sp. ───────��─────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregis- reînscrie- trării rii (radierii) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Apolo 1042 1999 roșu Augustus Hoerens 1042 1999 roz Benelux 1042 1999 roz H. Ervin 1042 1999 roșu Madame Johan Hoerens 1042 1999 roșu Paul Schame 1042 1999 roz Pax 1042 1999 alb Petrik Perle Albă 1042 1999 alb Petrik Perle Rubrum 1042 1999 roșu Pink Pearl 1042 1999 roz Robert von Ost 1042 1999 roșu ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── CICLAMEN - Cyclamen persicum
ANEXĂ din 1 iulie 2003 al soiurilor de plante de cultura din România pentru anul 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
Beyazi La Rochelle Lival Matilde Michele Palieri Muscat d'Alexandrie (Moscatellone - Moscatel Romano - Muscat Gordo bianco - Muscat de Grano Gordo - Muscat d'Espagne - Muscat Romano - Muscat blanc d'Alexandrie - Muskaat van Alexandrië - Salamanna - Seramanna - White Hanepoot - Witte Muskaat - Zibibbo) Muscat Madame Mathiasz (Madame Jean Mathiaz) Muscat Supreme Ohanes (Almería - Blanca Legitima - Ohanez - Uva de Almeiria - Uva di Almeria - Uva de Embarque - Uva del Barco) Olivette blanche (Bridal - Olivette de Montpellier - Olivette de Vendemian) Olivette noire (Olivetta nera - Olivetta Vibonese - Cornichon - Preta
jrc4393as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89558_a_90345]
-
Rochelle Lival Matilde Michele Palieri Muscat d'Alexandrie (Moscatellone - Moscatel Romano - Muscat Gordo bianco - Muscat de Grano Gordo - Muscat d'Espagne - Muscat Romano - Muscat blanc d'Alexandrie - Muskaat van Alexandrië - Salamanna - Seramanna - White Hanepoot - Witte Muskaat - Zibibbo) Muscat Madame Mathiasz (Madame Jean Mathiaz) Muscat Supreme Ohanes (Almería - Blanca Legitima - Ohanez - Uva de Almeiria - Uva di Almeria - Uva de Embarque - Uva del Barco) Olivette blanche (Bridal - Olivette de Montpellier - Olivette de Vendemian) Olivette noire (Olivetta nera - Olivetta Vibonese - Cornichon - Preta - Purple Cornichon
jrc4393as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89558_a_90345]
-
1802). Imaginea unei femei cu capul întors în spate, peste umeri, a fost folosită în 1814 de Jean Auguste Dominique Ingres în pictura sa "Marea odaliscă". René Magritte a parodiat aceaastă pictură în 1951 într-un celebru tablou eponim ("Perspective: Madame Récamier by David"), reprezentând un sicriu rabatabil, aflat în prezent la National Gallery of Canada. Tabloul de format orizontal o reprezintă pe Juliette Récamier într-o poziție semi-alungită pe o sofa în stil Empire îmbrăcată ca o modernă vestală virgină
Portretul doamnei Récamier () [Corola-website/Science/300192_a_301521]
-
să identifice un adevărat "complex Herminie" în Călătoriile extraordinare. Jules Verne va păstra un resentiment de lungă durată pentru orașul natal și societatea nanteză, care se regăsește în unele dintre poeziile sale, în special " La sixième ville de France" și "Madame C..." (o diatribă violentă). În luna iulie a anului 1848, Jules Verne părăsește definitiv Nantes pentru Paris. Tatăl său îl îndeamnă să continue studiile de drept, cu speranța că îi va lua locul într-o zi. În bagaje, tânărul duce
Jules Verne () [Corola-website/Science/298540_a_299869]