1,473 matches
-
Mai tîrziu, spre sfîrșitul deceniului al patrulea, prin contactul cu literatura maxistă, imaginea asupra lumii din mediul urban și a evoluției societății în general, va dobîndi, la Stanciu Stoian, un contur ce se va distanța de acela promovat atît de magistrul său Dimitrie Gusti cît și de colegul, puțin mai vîrstnic, I. C. Petrescu, deși el a continuat să se includă sociologic și pedagogie în gruparea acestora. Deși, ca și ceilalți reprezentanți ai pedagogiei sociologice din România, a fost preocupat în
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
timp îndelungat, împiedicîndu-i să se ridice la abstract. Prin experimentul său, Gh. Comicescu demonstra că învățămîntul dobîndește virtuți educative în măsura în care îl ajută pe elev să depășească planul concretului și să treacă în planul abstract al cunoștințelor. Tot Comicescu, sub îndrumarea magistrului său, a efectuat cercetări asupra asociațiilor la copii, iar împreună cu acesta a realizat o serie de experimente în vederea etalonării testelor de inteligență pentru copiii români. În spiritul promovat de cei mai mulți pedagogi experimentaliști, întîlnim și la Comicescu părerea că științifizarea pedagogiei
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
altul, îl conducem spre cunoașterea lucrurilor neștiute de el în același fel în care cineva, prin metoda descoperirii, se conduce pe el însuși în cunoașterea celor pe care nu le știe" (7 bis, p. 53). Iată, așadar, că Aquinatul propunea magiștrilor să utilizeze calea euristică de îndrumare a procesului de asimilare a cunoștințelor de către elevi. De adăugat că în școlile neotomiste se practică educația fizică, motivîndu-se că numai așa corpul poate fi călăuzit de rațiune (aceasta, la rîndul ei, fiind ghidată
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de 400 de lei/lună și angajarea În corul Mitropoliei. În anul 1908 Își Începe activitatea ca secretar de redacție la Noua Revistă Română a lui C. Rădulescu-Motru, funcție În care lucrează până În 1916. Era cel mai apropiat colaborator al magistrului. Între timp, la 29 iulie 1910, se căsătorise cu Eugenia Gh. Ionescu, actriță la Teatrul Național din Iași; la 29 august 1912 li se va naște un băiat, Ale xandru (Puiu), care va deveni o somitate În domeniul florei și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Macavei • Datoria împlinită, Mihai Pricop • Despre muncă și alte eseuri, Mihai Pricop • Din alchimia unei existențe, Viorel Rotilă • Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan • Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir • Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon • Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu • Jurnal (1931 1937), Petru Comarnescu • Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian • Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir • Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia • Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield • Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu • Noi
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
de “condei” și cultură. În acel an am avut surpriza, ca pe la jumatatea unei oră de georafie să vină o “pleiada de inspectori raionali”, care se pare “aflaseră” că se fac discuții istorice despre Bucovina. Pentru moment am înghețat, dar magistrul a rămas calm și a “continuat lecția” ce trebuia predată, despre canalul Dunare-Marea Neagră, iar la fixarea cunoștințelor, de sfârșitul orei, la întrebările profesorului, toți am răspuns excelent, încât “verificatorii” politici raionali au plecat umiliți de privirele sale aspre și
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93280]
-
sine qua non, investiția în școală și educație. Mulțumim tuturor celor care, prin implicare și expertiză, certifică substanța culturală și științifică a acestor momente de onorant dar și angajant bilanț, conferindu-le o inefabilă aură emoțională. Ne asumăm astăzi împreună: magiștri și discipoli, mediu economic și mediu academic, comunitate și administrație locală, provocările unui viitor pe care avem dreptul să-l visăm, viitor care așteaptă răspunsuri bune, emergente din rigoarea și inventivitatea ce au caracterizat dintotdeauna Școala ieșeană de inginerie electrică
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
fiind cotropită de armatele rusești. Cu mari greutăți superiorii noștri au redeschis Seminarul și Gimnaziul Franciscan din Hălăucești prin luna decembrie același an. În anul următor, 1945, cu încă vreo 20 de frați am început anul de noviciat, având ca magistru pe Pr. Matei Ghiuzan, preot tânăr de mare duh, ca în luna octombrie 1946 să facem profesiunea simplă (pe 3 ani) în frumoasa biserică din Săbăoani - unde era și clădirea noviciatului și a fraților noștri laici ce lucrau la tipografia
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
apoi, încă un an am urmat pregătirea pentru seminar la Bacău sub dir. Părintelui Iosif Tălmăcel. În 1929 am fost admis la Seminarul franciscan din Hălăucești, Roman și l-am absolvit în 1934. În 1934-1935 am făcut Noviciatul având de Magistru pe Pr. P. Lucaci OFMConv. Noviciatul a durat după regulă un an la Săbăoani unde am cunoscut și am îmbrățișat Ordinul Franciscan cu voturi simple. În 1935-1938 am urmat cursul superior de liceu și filozofie scolastică iar apoi, în anii
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
mai 1941 a fost sfințit preot. Urmând dispoziția superiorilor, s-a înscris și la Universitatea din Iași, specializându-se în Istoria universală a patriei pentru a fi profesor în viitorul nostru proiectat Liceu Franciscan. După revenirea de la Universitate, a fost Magistru de novici la două serii de frați. Era un om spiritual, care trăia din plin viața sufletească. A fost și paroh la Bârgăoani și a fost învrednicit și de crucea suferinței în închisoare. A fost arestat împreună cu vicarul său, Petru
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
alt material special. Această lipsă a suplinit-o timpul mult petrecut împreună cu frații. Am încheiat un an de noviciat; dar am cerut să mi se acorde prelungirea lui cu încă un an, ceea ce mi s-a aprobat. În 1984 în fața Magistrului de novici, Părintele Iosif Sabău, am depus primele voturi simple, pe trei ani. Lucrurile au continuat în același mod, când acasă, când la frați, mai mult pe la Vatra Dornei, unde era părintele Iosif Sabău. La împlinirea celor trei ani, în
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Bihor, unde episcopia greco-catolică de Oradea ne-a găzduit. În toamna anului 1944 ne-am reîntors la Luizi Călugăra, și am absolvit liceul, luând bacalaureatul în anul 1945. În toamna anului 1945 am început noviciatul la Săbăoani, sub conducerea Părintelui Magistru de novici Matei Ghiuzan, iar la 29 octombrie 1946 am depus profesiunea solemnă în mâinile părintelui Provincial de atunci, Pr. Iosif P. Pal. Apoi m-am dus la Luizi-Călugăra pentru studiile de filozofie și teologie. În toamna anului 1947, am
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
al Ordinulu, cu scopul de a cunoaște mai bine specificul și cerințele vieții franciscane; această perioadă este probandatul sau postulandatul. Dacă tânărul se simte mulțumit este admis la o a doua etapă: noviciatul, sau anul de probă, unde sub supravegherea magistrului timp de un an întreg tânărul se exercită în practicarea obligațiilor călugărești și își însușește cunoașterea tuturor normelor, regulilor și constituțiunilor după care se desfășoară viața franciscană. La sfârșitul anului, dacă novicele consideră că această formă de viață corespunde dorințelor
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
București, Infantelui la Galați 2 decembrie 1959 Dragul meu băiat, nu numai rușinea pentru nepunctua litatea mea față de tine m-a făcut să întârzii atât cu scrisoarea, dar mai cu seamă o anumită oboseală și învălmășeală interioară... Calitatea mea de magistru al tău mă silește să ți scriu întotdeauna numai epistole pline de bărbăție și de încredere în viitor. Firea mea, incorigibil optimistă (ca și a ta, de altfel, și acesta e lucrul care ne leagă mai puternic decât oricare altul
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
un fior de-a lungul spinării ca un avertisment. Nu-i nimic, mi-am zis, ce să fie? Aiurea! Mi se pare mie. Am vedenii. Nu-i nimic. A început ora. Urmăream cu aviditate și maximă concentrare monologul aristotelian al magistrului de "historia mundi", gata-gata să ne convingă de faptul că "generalul există în lucrurile individuale". La un moment dat, interesul meu față de magnifica pledoarie a distinsului aristotelian a scăzut din intensitate până la anularea totală, devenind mult mai prozaic; atenția mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Stanca • Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa • Datoria împlinită, Mihai Pricop • Despre muncă și alte eseuri, Mihai Pricop • Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan • Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir • Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon • Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu • Jurnal (1931 1937), Petru Comarnescu • Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian • Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir • Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia • Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield • Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu • Noi
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
disciplină, de control, toate stabilite prin statute care se găsesc încă și azi în arhivele bisericii reformate de aci. Din aceste arhive aflăm destul de multe lucruri bune despre locul, edificiul și imunitatea școlii românești, despre condiția riguroasă ce se cerea magistrului (dascălului), despre plata atrăgătoare oferită acestuia, despre avantajele oferite elevilor merituoși, proveniți din pătura mai săracă a populației, cărora li se oferă chiar gratuitate în învățământ. Școala Susanei Lorantfy dispare din vederile cercetătorilor mult prea curând, în 1662, fără să
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
care trezește atenția sau emoționează. în fine, politețea îi subliniază fermitatea. Ca fost student de-al său, eram tușat de „prietenia” și de „cordialitatea” pe care mi le arăta. în Iași - cine din generația mea nu știe? - Al. Dima era „Magistrul”, singurul cu acest cognomen, figură dominatoare. Imaginea sa din corespondență diferă sensibil totuși de cea pe care mi-o formasem în Facultate. Din scrisori se ivește un Al. Dima ros de insatisfacții, încordat și marcat de oboseală. „Mie timpul prins
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
mea și, după unele căutări, fiindcă revista e aproape inaccesibilă aci, am dat peste numărul respectiv. Întrucît d-ta ești autorul lui, țin nu numai să-ți trimit cuvenitele și politicoasele mulțumiri, ci și prețuirea pentru adecvata mea caracterizare ca „Magistru”, scrisă cu proprietate și afecțiune. Cu același vechi sentimente și amintiri, al d- tale, Al. Dima </citation> (7) <citation author=”Al. Dima ” loc="[București]" data =”13 iulie 1976”> Iubite prietene Călin, Mulțumesc pentru ultimul număr din Ateneu tot atît de
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
livretului etc. Nicăieri nu era vreun punct privitor la munca științifică. Nici vorbă să se ceară un memoriu de activitate științifică. înscrierile s-au prelungit, iar despre examen nu se știe încă nimic. Azi am avut o lungă discuție cu magistrul Dima - pe stradă - și l-am întrebat și despre asta. Probabil se lansează un regulament nou, odată cu reforma învățămîntului superior care e vorba să se facă în curînd. Părerea mea este să te înscrii de urgență, la colegul Ciopraga , bineînțeles
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
este vorba de originalitatea lui Camilar față de Sadoveanu. Mă interesează forma integrală a studiului. Cînd ne vom revedea - cred că de data aceasta la Iași, așa cum ne-am înțeles - îți voi face o surpriză cu două cărți vechi de ale magistrului . Dacă ești tare curios ți le pot trimite imediat prin poștă. Altceva deosebit pe aici nu prea există. Se pare că maestrul Husar va părăsi burlăcia . Unii spun că a și părăsit-o, dar eu nu-ți voi putea spune
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
că acesta e un remediu. „Cronicarii” subțiri îmi publică totuși cu greu articole de qvasiistorie literară. Vor actualitate, mai ales acum cînd iar se răstoarnă tabla de valori care începea să prindă oarecari rădăcini. Articolul lui G. Ivașcu , precum și al magistrului , m-au decepționat. Neodogmantisul literar e în floare și unii îl acceptă din interese pur personale. Cine știe ce-o mai fi! Soția mea mulțumește pentru urările trimise și îndreaptă spre doamna Ani numai gînduri de prietenie și afecțiune, la
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
nostru Teofil Simenschy , precum și traduceri inedite (maxime) din sanscrită. </citation> (131) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”12 noiembrie 1980”> Dragă Costică, Luni ți-am expediat ceea ce trebuia, împreună cu o scrisoare. Cred că ai primit. Acum îți trimit articolul magistrului. Cred că tableta ta trebuie să aibă ca subtitlu 75 de ani de la naștere (ca să atragem atenția cititorului). Privitor la ceea ce am discutat, o mică modificare: Pavel F[lorea] nu-ți mai trimite articolul despre Sadoveanu, ci unul, de vreo
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
revistă. Articolul meu, deși „transmis telefonic”, a ieșit bine. Tot ieri am primit și onorariul pentru precedentul (despre Al. Dima, care i-a plăcut mult lui Nicolae Țațomir - i-am dat un exemplar, poetul era unul din prietenii ieșeni ai magistrului). Îți mulțumesc pentru nota despre Eminesciana. Presimt că această colecție, în care am pus tot sufletul meu și atîta energie, va dispărea pentru că Editura „Junimea” e aproape falimentară (după știrile pe care le am din interior). Paginile de jurnal le-
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
în spațiul mental-discursiv : „Citatul din Caragiale stă asupra noastră ca o fatalitate, ca o insomnie. Orice pățim, orice spunem, orice gândim în spațiul politic și social al României de azi se regăsește gata pățit, gata spus, gata gândit în textele magistrului” Printr-un decupaj recognoscibil la nivelul unei vulgate avem în dotare un bagaj de efecte și replici caragialești utilizate asemeni unor chei de lectură pentru diferite situații comice sau exasperant absurde. O parte din opera scriitorului, o serie de clișee
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]