25,569 matches
-
84 Baronul Pierre de Coubertin, de naționalitate franceză, a condus CIO în perioada 1896-1925 și a practicat o politică de reconciliere la scară internațională, cu precădere pentru interesul național francez. „În politica externă, se încearcă apropierea de Germania într-o manieră demnă și practică. În propaganda în străinătate, să se dea silința de a pune piciorul în SUA, care tratează Franța ca pe un bătrân părinte respectabil, dar bun de nimic.”42 În pofida germanofiliei sale, baronul și-a canalizat eforturile pentru
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
este îndreptățit să găzduiască Jocurile ca recompensă pentru transformările politicoeconomice pe care le-a efectuat în perioada respectivă dar și pentru potențialul pe care îl reprezenta în alianțele cu SUA, ca nou lider al lumii a III-a. În aceeași manieră, politică, s-a hotărât desfășurarea edițiilor din 1964 la Tokyo și 1972 la München. S-a considerat că prin găzduirea Jocurilor Olimpice de către orașele acestor țări poate diminua, dacă nu chiar șterge, imaginile Japoniei imperialiste și a Germaniei naziste și a
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
în sensul că acestea nu mai trebuie să fie utilizate drept instrumente ale intereselor unor mari puteri în discordanță cu normele și principiile dreptului internațional de egalitate și echitate a tuturor statelor. Relațiile de influență pot fi privite și în manieră constructivă, în sensul de facilitare a unor opțiuni pozitive în politica diplomatică a unor țări. Noua tendință în politica mondială este nu de a contesta rolul marilor puteri, ci de a înlătura monopolul puterii internaționale deținut de unele țări 60
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
servește ca un suport al relațiilor de influență în timp ce influența însăși este de neconceput fără existența unei anumite puteri economice sau militare.”61 Conceptele de sferă și zonă de influență, fenomen vechi de altfel în viața internațională, este definit în maniere diferite: „Sferele de influență sunt un produs și o componentă indispensabilă a politicii puterii, a sistemului internațional întemeiat pe forță, ca principal criteriu al raporturilor dintre state.”62 Această caracteristică conferă sursa principală a durabilității sferelor de influență. V. Duculescu
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
B. - Fără teamă, Editura Olimp, București, 1995, p. 120-121. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 117 pe „verticală”. O astfel de politică este practicată de organizațiile internaționale. În diferite situații, un grup de state votează într-o manieră dinainte stabilită cu scopul de a influența comportamentele unor state. Politica internațională cunoaște o rețea de tratate și acorduri în domenii diferite prin care s-a stabilit împărțirea sferelor de influență. În funcție de gradul diferit de control exercitat de către unele state
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
2 iunie 1999. „Imaginea mea asupra CIO este complet diferită față de cea portretizată în presă în timpul crizei. CIO este o organizație profesionistă, cu un drum bun, lipsită de fantezie și care nu are probleme în ceea ce privește integritatea sa - în special în maniera în care a conceput și realizat negocierile TV cu EBU în colaborarea de peste 30 de ani.” - Albert Scharf, președinte al Uniunii Europene de Difuzare TV, 2 iunie 1999. „Controversa nu este o modalitate de impact a unei Olimpiade... Este o
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
aduceau pe talere de argint hălci de mistreț ori cerb fript. La aniversarea fetei lui, Decebal Îl invită și pe cel mai bun prieten al său, Împăratul Traian, care veni Însoțit de feciorul lui, un tânăr chipel, Îndrăzneț și cu maniere alese. Ospățul durî o săptămână și toată săptămână, fata lui Decebal și băiatul lui Traian erau de nedespărțit.Cântau Împreună, rădeau, povesteau și se jucau.Fata Îi povestea despre Dacia, cât de frumoasă era cu apele limpezi, cu munții și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
serviciul la Policlinică, dar și pe cel de gospodină. Ana era deja, din nou, școlăriță și, în afară de școală și lecții, se ocupa să-l obișnuiască pe Pic cel mic cu viața de orășean, respectiv program, disciplină și în general "bune maniere", ceea ce, pentru bietul de el, era cam mult, regretând libertatea de la Bucura. După câteva zile, în care se mai văzu cu domnul Friederich și cu câteva persoane ce-l puteau ajuta cu Cooperativa, Petre se întoarse la Bucura. Merse direct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
spre cireșul înflorit care se zărea prin fereastra bucătăriei și, din poziția aceea, și-a mai strecurat niște supă între buzele gingașe. Nu exagerez deloc folosind cuvântul „strecura“. Are un fel de a mânca ce pare a sfida codul bunelor maniere prescris în revistele pentru femei. Naoji, fratele meu mai mic, mi-a spus odată, la un pahar: — Nu înseamnă că ești aristocrat numai pentru că ai un titlu. Există persoane minunate, înzestrate natural cu noblețe. Cei ca noi, care beneficiază doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
în unghi drept. Soarbe supa, din vârful lingurii, fără pic de zgomot. Privind naiv în jurul ei, fâlfâie lingura ca pe-o aripioară, fără să scape o picătură și fără să atingă farfuria. Cred că nu așa scrie în codul bunelor maniere că se mănâncă supa, dar mie-mi place foarte mult și o consider pe mama absolut originală. De fapt, e surprinzător ce gust bun are supa atunci când o mănânci în felul mamei. Mi se pare mult mai gustoasă când stai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
de elită - cum spunea Naoji - eu sunt totuși incapabilă să mănânc cu îndemânarea mamei. Prin urmare, mă aplec asupra farfuriei, sobră, așa cum cere eticheta. Felul în care mănâncă mama, nu numai supă ci orice, este de neîntâlnit în codul bunelor maniere. De exemplu, când avem carne la masă, o taie pe toată bucățele, folosind cuțitul și furculița. Dă apoi cuțitul deoparte, apucă furculița cu mâna dreaptă și străpunge, fericită, bucățică cu bucățică. Când mâncăm pui, noi ne dăm osteneala să luăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
plec la Tokyo. De aceea m-am hotărât să vă scriu o scrisoare. Aș avea o problemă. Chestiunea pe care o am de discutat s-ar putea să pară extrem de ciudată, sau cel puțin neobișnuită, pentru că nesocotește, într-un fel, manierele elegante. Mai ales dacă o privesc din punctul de vedere al unei absolvente de Colegiu de Fete, cum sunt eu. Însă trebuie să iau taurul de coarne. Nu mai putem trăi ca până acum. De aceea, trebuie să apelez la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
mi-a intrat în sânge. Intolerabila afectare a aristocraților îmi întoarce stomacul pe dos și n-aș mai putea-o suporta nici o clipă. Acei domni distinși, acei cetățeni eminenți, cum sunt considerați ei, ar fi pur și simplu revoltați de manierele mele grosolane și m-ar ostraciza urgent. Nu mă pot întoarce la lumea pe care am părăsit-o. Tot ce mi s-ar oferi, cu politețe dezgustătoare, plină de malițiozitate, ar fi un loc la galerie. S-ar putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
de influență. În Viața cotidiană ca spectacol, Goffman 53 pornește de la ideea că "viața socială este o scenă, că indivizii sunt actori care își asumă o anume partitură și anume roluri, astfel încât să se comunice pe ei înșiși într-o manieră pozitivă și să-și controleze imaginea socială tot în direcția unei percepții favorabile". Goffman a numit această viziune dramaturgică. El a studiat structuri sociale concrete (domestice, industriale, comerciale etc.), urmărind explicitarea modului în care individul își exhibă propriul eu, acțiunile
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
imediat și comportamentul. Ca să înceapă să și-l schimbe, ei trebuie să vadă că top managementul face transformări tangibile, concretizează, pune în operă mesajul brandului (de exemplu, se schimbă modul de a lua decizii, felul în care se oferă recompensele, maniera de comunicare etc.). Un alt punct de interes este păstrarea consistenței dintre comunicarea internă și cea externă. Angajaților trebuie să li se confirme permanent că mesajele transmise în exterior de brand sunt confirmate de realitatea internă. De asemenea, este important
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
caracteristică esențială a economiei globale, și toți recunosc că eforturile de a închide acest duh "înapoi în sticlă" ar eșua. În consecință, reglementările internaționale sunt necesare pentru a ne asigura că atât firmele, cât și guvernele se comportă de o manieră benefică pentru economia globală"128. Cu siguranță că aceste companii internaționalizează tehnologii, produse, bunuri, servicii și informații, dar și cultură și că fiecare dintre acestea aduce avantaje și dezavantaje, firești într-o lume atât de complexă. Aspecte culturale în cazul
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
psihologice, genetice și structurale. De aceea, am ales să evocăm o definiție a culturii care ni se pare acoperitoare și care îi apaține lui Edgar Schein, unul dintre cei mai proeminenți reprezentanți ai domeniului. Schein problematizează cultura organizațională de o manieră socratică. Cultura pare ceva abstract, greu de atins, afirmă Schein, dar forțele care derivă din cultură în diverse situații sociale și organizaționale sunt extrem de puternice 131. Pentru a ilustra impactul acestor forțe, Schein utilizează câteva exemple ilustrative. De pildă, evocă
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
tipuri de culturi organizaționale care, evident, nu se regăsesc într-o stare pură în nici o companie 138. Cultura puterii este specifică unor companii antreprenoriale de mici dimensiuni (de pildă, structuri organizaționale politice, sindicate etc.). O companie structurată de o așa manieră se adaptează mai rapid la cerințele unei piețe dinamice. Pânza de păianjen este imaginea acestui tip de cultură. Cultura puterii este caracterizată de comunicarea de sus în jos o comunicare radială, în care deciziile se transmit de la centru către structurile
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
în direcția proiectată și facem din mers schimbări ale identității brandului de angajator. Bazată pe ideea că percepțiile și cunoștințele noastre sunt determinate de interacțiunea socială și, ca atare, pe ipoteza că există infinite posibilități de interpretare care oferă numeroase maniere de acțiune pentru fiecare dintre noi, această metodă concentrează atenția pe oameni. Toți actorii importanți își focalizează interesul pe explorarea celor mai bune experiențe și atribute ale companiei, pentru a vedea ce anume i-ar putea face pe angajați să
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
au misiunea de a se axa pe nevoile angajaților, pe bunăstarea, siguranța și securitatea lor, de a dezvolta durabil comunitățile unde ei trăiesc și în care firma își desfășoară afacerile ș.a.m.d. Mai mult, pe aceeași linie a RSC, maniera de implementare a deciziei luate de Nokia intră în dezacord cu recomandările făcute de raportul adoptat la 13 martie 2007 de Parlamentul European. Una dintre recomandări se referea tocmai la respectarea standardelor convențiilor sociale ale UE. Este limpede însă că
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
comunicat angajaților aceste valori, cu scopul de a-i sprijini să identifice percepția clienților asupra companiei, modul în care doresc aceștia să fie. Pe baza discuțiilor, angajații au putut afla ce comportamente trebuie să adopte pentru a promova în altă manieră valorile brandului. Acest demers a fost conexat cu o investiție serioasă în sistemul de promovare, construit pe loialitate și implicare psihologică în companie. Cu ajutorul Institutului Gallup, compania a făcut o cercetare în interior pentru a afla date despre gradul de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
ale științei: telegraful fără fir, balonul cu cârmă, navigația sub marină, fotografia culorilor, comunicația cu locuitorii de pe Planeta Marte și atâtea altele minunății ale vremurilor moderne." Un lung studiu despre radium preluda pe cel privind Fericirea în menagiu, apoi Codul manierelor elegante, cu primele imperative: "un tânăr va trebui să dea brațul mamei sale, iar nu surorei, un unchiu nepoatei, un nepot mătușei și un văr verișoarei". Cugetările sunt și ele la înălțime: "Fugiți de un bărbat care nu crede în
Pe aripile crizei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7194_a_8519]
-
dar poate la fel de bine să facă deliciul unui cititor "inocent", convins că citește un roman istoric în adevăratul înțeles al cuvântului. La fel ca în Vestitorul, romanul de debut al lui Dan Perșa, în acțiune apar când și când, în manieră suprarealistă, obiecte astăzi familiare, dar care nu existau în timpul prezent al acțiunii. La sfârșitul secolului al XVII-lea unul dintre personaje inventează - fără să știe cum se numește - calea ferată și locomotiva cu aburi. Aventura sa se încheie în notă
Parfum de secol XVII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7200_a_8525]
-
Roman de Renart”, din Franța secolelor XII și XIII, și dramatizat de Constantin Dicu. Reprezentația aduce, în fața publicului spectator, povestea unei trupe de artiști care reimaginează aventurile istețului vulpoi medieval, jucându-se de-a teatrul în teatru. Îmbinând, într-o manieră ludică, parodiile muzicale și fabulele moralizatoare, "Renart Vulpoiul" se dorește a fi un spectacol distractiv, pentru copii și părinți deopotrivă, o întâlnire neconvențională cu teatrul, la granița dintre scenă și regatul animalelor. Regia: Constantin Dicu; Scenografia: Vladimir Turturică; Asistent scenografie
Începe cea de-a 49-a stagiune pentru Teatrul Ion Creangă by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72188_a_73513]
-
alură sportivă, extrem de bine îmbrăcat și întorcându-se când discret, când ostentativ, în direcția unor doamne mai în vârstă, pe care le studia cu ajutorul unui monoclu atașat cu un șnur subțire de butoniera de la reverul stâng al redingotei. În ciuda acestor maniere mai puțin obișnuite, domnul din tren semăna izbitor cu el însuși. Era aproape la fel pieptănat, cu părul lipit la tâmple și peste cap, în schimb purta o mustăcioară subțire, îngrijit tăiată și avea de partea lui avantajul de a
Farmecul discret al filologiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7218_a_8543]