5,147 matches
-
de Informații al Armatei Române până în 1940, pentru ca din toamna anului 1940, sub denumirea de Serviciu Special de Informații, sub directoratul lui Eugen Cristescu, să fi fost plasat sub controlul Președinției Consiliului de Miniștri, deci a titularului acestuia - generalul (ulterior - mareșalul) Ion Antonescu. Pentru perioada 1939-1945 autorul distinge trei etape majore care au marcat evoluția principalului organ informativ român (SSI-ul) sub aspect structural și operativ, și anume: 1. 1 septembrie 1939-6 septembrie 1940; 2. 8 septembrie 1940-23 august 1944; 3
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Fără aportul informativ care să fi dus la compromiterea acțiunilor și comportamentul Mișcării Legionare, Generalul Antonescu nu ar fi avut succes în reprimarea rebeliunii legionare din 21-23 ianuarie 1941. După cotitura de la Stalingrad și realizând că germanii au pierdut războiul, Mareșalul Antonescu a fost nevoit să găsească o cale de ieșire a României pentru a evita pericolul bolșevic, devenit inevitabil. În tatonările sale, SSI-ul și celelalte structuri informative i-au asigurat realmente o reală discreție față de germani și de organele
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
devenit inevitabil. În tatonările sale, SSI-ul și celelalte structuri informative i-au asigurat realmente o reală discreție față de germani și de organele lor de spionaj, discreție care până la urmă s-a simțit în actul de la 23 august 1944, când Mareșalul a fost cel arestat și s-a produs cotitura al cărui preț l-au simțit mult timp românii. După lovitura de stat din 23 august 1944 pentru întreg sistemul informativ românesc, implicit pentru SSI, a urmat calvarul. Au avut loc
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ce îi fusese aplicat prin Tratatul de la Versailles. Astfel că, în plan extern, sub aceste auspicii, Berlinul își va extinde pretențiile ce vor degenera în revizionism și revanșism. De altfel, această perspectivă a sesizat-o cât se poate de limpede mareșalul Ferdinand Foch. Marele comandant francez din primul război mondial îl atenționa, la 5 iunie 1923, într-o scrisoare, pe generalul Mittelhauser, șeful Misiunii Militare Franceze din Cehoslovacia: „Existența statelor din Europa Centrală este, în întregime, condiționată de Germania - iată teza
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
au oprit aici. Pe fondul condițiilor noilor realități apărute și dezvoltate pe continentul european, dominat în exclusivitate de state totalitare, Carol a extins adoptarea formelor de acest tip pentru a demonstra atașamentul la Germania. În asemenea acțiuni a fost folosit mareșalul Curții Regale - Ernest Urdăreanu. Printre manevrele de apropiere față de conducătorii Reichului s-a remarcat, la 22 iunie 1940, transformarea Frontului Renașterii Naționale în Partidul Națiunii, un partid „unic și totalitar”, al cărui conducător suprem era regele. Cu rang de ministru
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
căzut după ce regele anunțase dezangajarea României din alianța cu Germania, în vreme ce de la 23 august 1944 până la 9 mai 1945, în aproape opt luni și jumătate de lupte, pierderile au fost de 169 822 din care 111 379 morți și răniți), Mareșalul Ion Antonescu a fost considerat naționalist, fascist (dimensiunea lui antisemită o privesc unii drept relevantă în definirea fascismului care, totuși, este mai degrabă o concepție totalitară asupra societății) și criminal de război. Etichetările legate de personalitatea și regimul său sunt
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a lor. După momentul Stalingrad, pe măsură ce Armata Roșie înaintează spre granițele României, noile circumstanțe, ca modificări ale contextului istoric, impun acelorași forțe politice alte variante și soluții, inclusiv cea a loviturii de stat de la 23 august 1944, finalizată cu arestarea Mareșalului, a membrilor guvernului și predarea arestaților către sovietici. Prin acest fapt și modul în care au acționat la 23 august 1944, trecând de la acord și colaborare la dezacord și confruntare cu Mareșalul și cu regimul său, partidele istorice, aparent inconștiente
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
stat de la 23 august 1944, finalizată cu arestarea Mareșalului, a membrilor guvernului și predarea arestaților către sovietici. Prin acest fapt și modul în care au acționat la 23 august 1944, trecând de la acord și colaborare la dezacord și confruntare cu Mareșalul și cu regimul său, partidele istorice, aparent inconștiente, au propulsat România spre anticamera „erei staliniste”, când războiul încă nu se încheiase. II. 4. România pe calea comunizării Arestarea Antoneștilor nu va îmbunătăți situația țării. Ruperea alianței cu Germania și participare
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
deosebit de largi, atât în ceea ce privește activitatea informativă, cât și angajarea personalului. În mod practic, directorul general al S.S.I.-ului era incontrolabil și avea legături directe cu ministrul Apărării Naționale, cu președintele Consiliului de Miniștri și cu Palatul Regal, mai precis, cu mareșalul Palatului, Ernest Urdăreanu și, prin acesta, cu regele Carol al II-lea. III. 1. 1. b. Secretariatul General al Serviciului Secret/Special de Informații Acesta era subordonat directorului general al S.S.I., având ca atribuții: - primirea și repartizarea lucrărilor și a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
deja în 1940 și subordonat Conducătorului Statului, generalul Ion Antonescu). Existența acestui Serviciu este semnalată și de Arthur Gould Lee în lucrarea sa dedicată regelui Mihai I. Primul care a organizat și a condus acest Serviciu a fost Dimitrie Negel, mareșalul Palatului, secondat de Paul Dobrescu, fost șef al poliției Palatului, și apoi de Gheorghe Kintescu. Serviciul era compartimentat pe departamente, între care se remarca Departamentul Politic, condus multă vreme de colonelul Petre Lazăr. Printre personalitățile care au fost folosite s-
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
aceștia sunt „cazați” în închisoarea Malmaison. Astfel, evenimentele de la 23 august 1944 îi vor găsi acolo. Acțiunea a creat o „proastă impresie în cercurile germane”, încât în urma investigațiilor lor, serviciile germane și Legația au înțeles amestecul „personal al d-lui Mareșal Antonescu”, care a mai ordonat și „amânarea acestui proces de acuzați”. Serviciile germane supravegheau informativ și pe foștii oameni politici români, investigau activitățile lor trecute și curente, îi observau pe funcționarii superiori, dacă cumva erau ori nu simpatizanți ai Reich-ului
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
vorbească”, nu-i rămâne decât să recurgă la ruperea relațiilor diplomatice cu România, deși între cele două state nu exista o situație de război. Imediat, Londra aplică statului român embargoul comercial, bancar și economic. Eugen Cristescu afirma că despărțirea între Mareșal și ministrul englez la București a fost „foarte sentimentală”. Într-o notă informativă a Serviciului Siguranței și Prefecturii Capitalei din 11 februarie 1941, se preciza că ministrul englez, sir Reginald Hoare, primise pe 10 februarie, orele 13,30, o cablogramă
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
fascistă - cu divizile sale fără temeinice preparative - trece la invadarea teritoriul grec, cu speranța că și armata italiană este capabilă de victorii „fulger” și surprinzătoare ca cea germană. Într-un dialog din 14 octombrie 1940, Il Duce îl chestiona pe mareșalul Badoglio de cât timp și ce număr de divizii sunt necesare pentru a ocupa Grecia. Răspunsul generalului este dat fără ezitare: 20 divizii și trei luni „pentru a îngenunchea Grecia”. Mussolini își declină aspirația de-a atrage Grecia în sfera
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Korfu și să ocupe Salonicul „indiferent dacă-i place sau nu Führer-ului”. A doua zi (15 octombrie 1940), dictatorul italian a convocat Consiliul de Război, la care a participat ministrul de Externe, ginerele său, contele Galleazo Ciano, ministrul de Război mareșalul Badoglio, generalul Soddu, subsecretar al ministrului de Război, generalul Roatta, subșef al Statului Major al Armatei de Uscat, generalul Visconti Prasca, comandantul trupelor italiene din Albania, generalul Jacomini San Savino, guvernatorul general al Albaniei. Unilateral și irevocabil, Mussolini comunică planul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
2) partidele istorice și, cu prioritate, P.N.Ț. - Iuliu Maniu; 3) P.C.R., care a avut privilegiul duratei menținerii sale la putere (1947-1989), dar nu și pe acela al adevărului, în vreme ce, de cealaltă parte, s-au impus străduințele foștilor colaboratori ai Mareșalului Ion Antonescu și, separat, ale legionarilor, de-a desconsidera și blama cele întâmplate. De altfel, sub acest aspect, startul l-a dat însuși Mareșalul Ion Antonescu, care, la sfârșitul zilei de 23 august 1944, închis fiind după arestare, împreună cu Mihai
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și pe acela al adevărului, în vreme ce, de cealaltă parte, s-au impus străduințele foștilor colaboratori ai Mareșalului Ion Antonescu și, separat, ale legionarilor, de-a desconsidera și blama cele întâmplate. De altfel, sub acest aspect, startul l-a dat însuși Mareșalul Ion Antonescu, care, la sfârșitul zilei de 23 august 1944, închis fiind după arestare, împreună cu Mihai Antonescu în Camera de timbre a Casei Noi de la Palatul Regal din București, a fost cel dintâi, care a întocmit pentru istorie o relatare
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pentru viitorul României. De altfel, se impune atenției constatarea realistă a lui Pamfil Șeicaru în sensul că „tot ce s-a abătut, după 23 august [1944], asupra nenorocitei noastre patrii era virtual cuprins în actul loviturii de stat”. V. 1. Mareșalul I. Antonescu și „variabilele” lui 23 August 1944 Cu mai multe luni înainte de-a se fi ajuns, în luna august 1944, la situația critică în problema încheierii armistițiului României cu Națiunile Unite, în ianuarie 1944, fiind solicitat să se
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Antonescu și „variabilele” lui 23 August 1944 Cu mai multe luni înainte de-a se fi ajuns, în luna august 1944, la situația critică în problema încheierii armistițiului României cu Națiunile Unite, în ianuarie 1944, fiind solicitat să se pronunțe, Mareșalul Ion Antonescu și-a definit poziția într-un document memorabil, pe care-l prezentăm în Anexă. În acest spațiu, reținem concluziile exprimate de Mareșal, într-o formulă care-i era atât de personală și, de ce nu, atât de precisă și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
în problema încheierii armistițiului României cu Națiunile Unite, în ianuarie 1944, fiind solicitat să se pronunțe, Mareșalul Ion Antonescu și-a definit poziția într-un document memorabil, pe care-l prezentăm în Anexă. În acest spațiu, reținem concluziile exprimate de Mareșal, într-o formulă care-i era atât de personală și, de ce nu, atât de precisă și predictorie: „Față de această tragică perspectivă este evident că România nu poate și nici nu trebuie să facă un act care ar duce-o de-
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
să fie siguri că, dacă germanii ar face un act de agresiune în contra țării noastre, sub orice pretext, armata noastră va lupta și în contra lor, oricare ar fi riscurile”. După cum vom constata, nici chiar în momentele decisive din august 1944, Mareșalul Antonescu și echipa sa nu au renunțat, în negocierile angajate cu emisarii aliați, la directivele stabilite în ianuarie 1944. Nu mai este vreun secret că, pentru desfășurarea războiului mondial în ansamblu, luna august 1944 s-a dovedit a fi fost
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ungare (nord-vestul Transilvaniei). Dar, în ciuda situației disperate, războiul alături de Germania fiind în perspectivă pierdut, situația generală nu trebuia să se concretizeze cu mutilarea teritorială a țării de către învingători (în speță, de către U.R.S.S.) și nici cu impunerea unor despăgubiri enorme, Mareșalul Antonescu a oferit răspunsuri parțial satisfăcătoare problemei de interes general: ce era de făcut? Este cazul, însă, să menționăm că nici din partea opoziției politice anti-antonesciene, care s-a coagulat treptat mai ales prin 1943-1944, nu a venit vreun răspuns pe
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
mai ales prin 1943-1944, nu a venit vreun răspuns pe deplin adecvat. Iar asta pentru că, în culise, se pregătea lovitura de stat. Greu de admis, de vreme ce, până la mijlocul zilei de 23 august 1944, s-a avut în vedere recursul la Mareșal, pentru a dirija desprinderea României din tabăra Axei ! Răspunsul dat doar pe moment se dovedi triumfător, pentru că a coincis cu succesul loviturii de stat de la 23 august 1944, dar chestiunile esențiale ale țării nu au fost abordate și nici nu
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
se dovedește oricând contraproductivă. Sub un alt aspect, forțele „eliberatoare” sovietice au înfăptuit rapid ocuparea României, un statut agravant în raport cu cel precedent de stat-satelit al Reich-ului german, ceea ce era cu totul altceva pe planul raporturilor internaționale. Iată de ce, în context, Mareșalul Antonescu, confruntat cu atâtea variabile, a optat pentru continuarea războiului în tabăra germană. În cursul întrevederilor cu Hitler, din 26-28 februarie și 5 august 1944, Mareșalul l-a convins pe Führer în privința capacității reale a României de-a rămâne „prezentă
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
german, ceea ce era cu totul altceva pe planul raporturilor internaționale. Iată de ce, în context, Mareșalul Antonescu, confruntat cu atâtea variabile, a optat pentru continuarea războiului în tabăra germană. În cursul întrevederilor cu Hitler, din 26-28 februarie și 5 august 1944, Mareșalul l-a convins pe Führer în privința capacității reale a României de-a rămâne „prezentă” de partea Axei. A fost și motivul pentru care, în februarie 1944, Hitler a contramandat urgent ordinul de pregătire a planului operațiunii Margaretha II - ocuparea României
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
va cădea în anarhie. Nu văd posibilitatea din partea americanilor, în special, a englezilor ca să mențină și să salveze Europa de la anarhie și de aceea interesul nostru politic și militar este ca Germania să nu se prăbușească”. Acționând pentru continuarea războiului, Mareșalul Antonescu nu era, trebuie să fie cât se poate de limpede, pe deplin mulțumit de nivelul și formele susținerii nemțești, pentru că nu mai departe decât la 5 august 1944, în ultima sa întrevedere cu Hitler, i-a exprimat fără reticență
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]