3,668 matches
-
se rugau. Țurcanu afirmă că, la Suceava, l-a întrebat pe Bogdanovici ce anume l-a determinat să pornească acțiunea de „reeducare”, iar acesta i-a răspuns că „naționalismul este îngust, iar internaționalismul este ceva mare, că a citit material marxist, în special operele lui Lenin, și că în ființa lui structura de legionar s-a clătinat mai demult și că a văzut mai demult că mișcarea legionară nu poate face față cerințelor timpurilor noi”1. Aceasta pare să fie însă
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
acțiunea de la Pitești. Sosit în Pitești pe 4 februarie 1949 împreună cu restul lotului, a fost trimis în camera 1-corecție, unde vor începe primele tatonări pentru pornirea acțiunii. Prin martie 1949, directorul Dumitrescu i-a întrebat dacă vor cărți de literatură marxistă și le-a adus câteva volume, probabil într-o încercare de a vedea care era atitudinea celor din cameră față de „reeducare”. Imediat după sosirea sucevenilor, în aprilie 1949, contactele dintre aceștia și camera lui Pătrășcanu s-au stabilit prin Gheorghe
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cu hotărâre pretutindeni unde era nevoie de luptă pentru interesele clasei muncitoare și ale poporului nostru. Dar mai ales putem fi mândre că U.F.M. a mers de la început, fără să șovăie sau să se clintească o clipă pe linia marxistă revoluționară de stânga, pe linia unității clasei muncitoare care a dus în mod firesc la realizarea Partidului Unic-Muncitoresc. Câte șicane n-am avut noi de suportat din partea titeliștilor înainte de 10 martie 1945. Eram considerată organizație comunizantă, condusă de interesele Partidului
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
documente interne de partid. Aceste documente includ statistici despre compoziția socială a membrilor partidului și dezvăluie preocupările și politicile de recrutare ale regimului comunist. 2.1. Anii ’50: propensiune către clasa muncitoare Multă vreme, Gheorghe Gheorghiu-Dej a rămas credincios ortodoxiei marxiste, favorizând recrutarea „celui mai de Încredere grup social, muncitorii”. Pentru el, dar și pentru cei din jurul lui, proveniți aproape În totalitate din același mediu al clasei muncitoare (și Îl includ aici și pe Nicolae Ceaușescu), intelectualii erau „politic și ideologic
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
50, creează o suprapunere funcțională Între instituțiile Statului și segmente organizaționale ale Partidului. Astfel, În timp, Statul Își pierde substanța și funcțiile și este Încet-Încet nu doar parazitat, ci Înlocuit de Partid. Să fie aceasta oare o Împlinire a idealului marxist de dispariție a Statului? Anexa 1 Caracteristicile politicei duse la MAS Opoziția: 60% din totalul salariaților BPD: 25% ---------”---------Neutrii: 10% ---------” ----------Comuniști: 5% ------”----------Oamenii cum sunt repartizați? La centrală: doi secretari de legațiune comuniști, un consul general, iar restul oameni de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Redactori: Florea Călin și Dan Mureș. Este o publicație de orientare social-democrată. Cu un format liliputan, ușor extravagant, asemănător, întrucâtva, cu arghezienele „Bilete de papagal”, revista se vrea, după simbolul ales ca titlu, o expresie a înțelepciunii, a echilibrului. Ideile marxiste din articolul-program (Preliminarii, unde este citat Ilya Ehrenburg) nu sunt suficient cristalizate. Mai vizibile par accentele polemice la adresa curentelor avangardiste, a estetismului abstract, iar în plan social, reacția la tendințele mistice, iraționale și fasciste. Așa se explică atacul la adresa revistei
BUHA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285919_a_287248]
-
10 apr. 1953 67. Jean Livescu. - O expresie elocventă a succeselor lingvistice sovietice (despre culegerea „Problemele lingvisticii în lumina lucrărilor lui I.V. Stalin”, Buc., Editura Academiei R.P.R., 1953). Idem, nr.16 (341), 17 apr., 1953 - Jean Livescu. - Despre succesele lingvisticii marxiste. Ibidem, nr. 25 (350), 19 iun., 1953 68. xxx Lucrările Sesiunii științifice anuale a Academiei R.P.R. Ibidem, nr.26 (351), 26 iun, 1953 69. Eugenia Tudorică. - Unde sunt cercetătorii limbii literare? În: Viața românească, nr. 11, nov. 1953 70. În
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mai face o excepție de la regula cercetării noastre, conform căreia am cules din presă pentru fiecare problemă ceea ce am găsit, în ordinea derulării ei, neselectiv și nepărtinitor. De data aceasta vom selecta comentatorii și vom alege unul „nededulcit” la critica marxistă ori stalinistă, care, adică, n-a frecventat aproape deloc acest exercițiu; este vorba de G. Călinescu. Analizele lui despre cei doi poeți au mai multe avantaje: sunt recente, adică din acest an; sunt comentarii și nu cronici de serviciu; în
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
analitice în afara politicii editoriale: J. Popper, Paul Georgescu, Ion Călugăru, Ion Mihăileanu, M. Ghimpu, Corin Grossu, Al.I. Ștefănescu, Mihail Petroveanu ș.a., dar timpul le stă în față. Oricum, se poate afirma că și prin aceste cărți publicate, critica literară marxistă este deplin consolidată și scoasă, în sfârșit, din existența efemeră a revistelor. În domeniul istoriei literaturii, stadiul este mult mai avansat. S-au scris și au apărut monografii despre: I.Th. Neculuță, (I. Vitner), Al. Sahia (G. Macovescu), George Coșbuc (J.
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și fără Învățăminte, 306-307 • Criza de adaptare la realitate, 308 • Palma peste obraz, 309 • Negarea negației, 310 Vladimir Tismăneanu (n. 4 iulie 1951). Profesor de științe guvernamentale la University of Maryland, College Park, S.U.A. Autor al volumelor The Crisis of Marxist Ideology in Eastern Europe. The Poverty of Utopia, 1988, Latin American Revolutionaries (În colab.), 1990, In Search of Civil Society, 1990, Condamnați la fericire. Experimentul comunist În România, 1991, Debates on the Future of Communism (În colab.), 1991, Ghilotina de
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
anii ’80. Este clar că existau și niște privilegii. Din discuțiile pe care le-am purtat cu Ion Iliescu, Înțeleg că au avut și ei anumite Întâlniri, când Radu Florian era ceea ce, În datele epocii respective, se putea numi un marxist luminat. Nu Îl cita la cursul de socialism științific de la Facultatea de Filosofie pe Ceaușescu, Îi cita pe Marx, Gramsci, Lukács. În egală măsură, nu e nimic grav să ne punem Întrebări. Am vorbit În repetate rânduri cu Adrian și
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Dobrogeanu-Gherea”, de pildă. Ar fi cel mai normal lucru, mai cu seamă dacă vrei să dovedești public cât de opus ești oricărei forme de antisemitism. De ce „Ovidiu Șincai”? Dobrogeanu-Gherea este menționat de Leszek Koßakowski, a fost probabil singura figură de marxist original pe care a dat-o România. Cristian Preda a scris un text foarte bun În Studia politica despre Dobrogeanu-Gherea, inclusiv despre reacția acestuia la Revoluția Rusă. A apucat 1918 Înainte de a muri. Îl cunoscuse, cred, pe Lenin și, În
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Vladimir Tismăneanu: Mă refer la perioada de după 1948. Îl compar cu Gheorghe Vasilichi, autorul reformei Învățământului din 1948, sau cu Miron Constantinescu, un om inteligent, dar extrem de abuziv, despotic, intolerant, lipsit de deschidere spre formule occidentale care să nu fie marxiste? Evident, nu. Îl pot compara cu activistul de partid relativ luminat Paul Niculescu-Mizil. Mircea Malița avea o orientare tehnocratică și era interesat de științele umane, formulele Clubului de la Roma etc. Mircea Mihăieș: Era și el tot un fel de perestroikist
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
la propunerea lui Gheorghe Rădulescu, nu știu detalii. Nu știu dacă În cazul lui MRP putem vorbi de un mare poet, dar este În orice caz un mare descoperitor de poeți și un intelectual foarte interesant, unul dintre puținii intelectuali marxiști, comuniști din România interbelică, un personaj puțin dezechilibrat, lucru de asemenea cunoscut. Mai ales În momentele de tulburare a rațiunii, putea să scrie lucruri Îngrozitoare... Mircea Mihăieș: Suferea și de un dezechilibru erotic. Vladimir Tismăneanu: Erotic și nervos. Pe celălalt
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Iustin Moisescu. Este, iarăși, adevărat, că prăbușirea comunismului l-a adus pe Stăniloae, dintr-odată, ca pe mulți alți intelectuali marginalizați de regim, pe scena publică. De mai mult timp Filocalia sa devenise un simbol al rezistenței românilor În fața ideologiei marxiste, atee și anticreștine. Tocmai În această atmosferă de entuziasm și frustrare post-revoluționară, atât de bine cunoscută unora dintre noi, Părintele Dumitru a luat hotărârea de a-și continua proiectul, de a merge mai departe În cercetarea sa filocalică. De altfel
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
incomprehensiune, lansează atac după atac împotriva literaturii decadente, a formalismului, a pesimismului. În argumentările pe care le dezvoltă, comentariului sociologic i se asociază din când în când criteriul estetic. Cu excese și confuzii, B. poate fi socotit printre precursorii orientării marxiste în estetica românească. Fără interes sunt încercările de critică literară. În literatură, B. rămâne, în fond, același publicist. A scris schițe, nuvele, un început de „roman cazon”. Poeziile de factură intimistă sunt naive, versificatorul simțindu-se mai în largul său
BACALBASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285521_a_286850]
-
scriitor”, dar mai ales la „Teatrul”, cu cronici de spectacole și cu interviuri. Debutul editorial al lui B., Conținut și formă în artă (1959), o ilustrare teoretică a esteticii vulgarizante realist-socialiste, înseamnă trasarea proiectului de o viață al autorului: critica marxistă sociologizantă. Doar tonul se va modifica, pierzându-și din virulență de-a lungul anilor. B. trece în revistă teoriile marxist-leniniste despre artă ca oglindire a realității obiective și ca produs al subiectivității, ca să ajungă la lucrări literare ale unor veleitari
BALEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285583_a_286912]
-
dialecticii realism-metaforă scenică. Aceeași tendință marchează opțiunile lui B. când studiază teatrul englez și american al „furiei și violenței” sau în volumele de interviuri și convorbiri cu regizori și actori români. Volumul din 1983, intitulat Arta transfigurării, renunță la grila marxistă explicită, propunându-și o lectură impresionistă a spectacolului de teatru. Cele patru secțiuni ale cărții descriu ceea ce autorul numește metamorfozele imaginii teatrale, adică traiectul realitate-literatură dramatică-spectacol-rol-interpret-public. B. se face cunoscut în lumea literară și prin prefețe la traduceri din teatrul
BALEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285583_a_286912]
-
critice, Un prieten al celor asupriți: Charles Dickens, în 1951. Lucrarea Curentele literare și evocarea istorică, apărută în 1963, își propune să analizeze influența gândirii istorice a scriitorilor grupați în curente literare asupra ideilor estetice ale curentului respectiv. De pe poziția marxistă referitoare la rolul determinant al bazei față de suprastructură, C. consideră predominant rolul istoriei față de estetic, iar conceptul de realism, pe care-l mânuiește nuanțat în discutarea succesivelor tendințe literare, reprezintă o măsură a „conștiinței istorice” a scriitorilor. C. analizează realismul
CALIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286037_a_287366]
-
adolescentine, punând în scenă revelațiile personajelor, studenți care lucrează pe un șantier arheologic. În N. Bălcescu - revoluționar (1959), lucrare de vulgarizare, respectul pentru adevărul istoric este în cele din urmă corupt de teza partinică. Căderea Bastiliei (1959) este o istorisire marxistă a Revoluției franceze de la 1789, în timp ce o ficțiune romantică, Trandafirul roșu (1963), își plasează povestea în același moment, urmărind tribulațiile unui bastard de origine aristocratică și ale unei fete, Rose-Marie, ce are un anumit rol în evenimente. Evocare istorică, sub
ALMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285308_a_286637]
-
neîngrijiți. Era un copil abandonat, orfan, pipernicit și de zece ori mai puternică decât fratele meu. ― Tu ce studiezi la colegiu, Meg? o Întrebă tatăl meu la cină. ― Politehnică. ― Ce interesant! ― Mă Îndoiesc că v-ar plăcea orientarea mea. Sunt marxistă. ― Aha, chiar așa? ― Aveți un lanț de restaurante, nu? ― Așa e. Hercules Hot Dogs. N-ai mâncat niciodată? Trebuie să te ducem la unul din standurile noastre. ― Meg nu consumă carne, Îi aminti mama mea. ― A, da, am uitat, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
prăbuși în câteva zile, dând naștere unui înspăimîntător război civil, dacă revoluția comunistă ar fi biruit în Spania. În nenumărate rânduri, ca profesor, ministru de finanțe și Președinte al Consiliului, Salazar își mărturisise totala sa repugnanță față de doctrinele - și tehnicile marxiste. Comunismul "a adunat la un loc toate aberațiile inteligenței și e, ca sistem, sinteza tuturor revoltelor tradiționale ale materiei împotriva spiritului și ale barbariei împotriva civilizației. El este marea erezie a epocii noastre... Comunismul nu distinge, în furia sa distructivă
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
să se scrie o istorie sângeroasă de două decenii! La sfârșitul lui 1971, Allende primește, pentru 3 săptămâni, vizita lui Fidel Castro care și-ar fi afirmat, cu acest prilej, opinia că "există puține posibilități de a construi un stat marxist în Chile, dacă nu se va folosi violența"! Allende și-a început guvernarea cu un program social-economic populist naționalizări, exproprieri, reformă agrară..., care a dat roade în primul an. În al doilea an, au început crizele, lipsurile, demonstrațiile de stradă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
sovietică în ceea ce privește organizarea și funcționarea societății și statului. (Mai târziu, în anii '50, academicianul Pavel Iudin este trimis la Beijing, unde mai apoi va fi numit și ambasador al U.R.S.S., spre a ajusta operele revoluționarului Mao Zedong la doctrina marxist leninistă, în vederea publicării lor. Îmi amintesc, între altele, că în prima broșură Despre noua democrație liderului naționalist autorul i se adresa cu cuvintele domnul Jiang Jieshi). Ofensiva generală declanșată de-a lungul fluviului Yangzi în luna mai 1949 de Armata
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
vreau să fac parte din el, ca să-mi arăt disprețul față de ei. A fost o decizie eronată, pe care am ajuns s-o regret. Fiind psihiatru, am fost numit analistul oficial al Partidului Comunist de aici, din Los Angeles. Analiștii marxiști și freudieni erau în vogă în rândurile intelectualilor și o serie de indivizi ce conspirau împotriva Americii, lucru pe care l-am înțeles abia mai târziu, mi-au mărturisit... secretele lor - ca să zic așa - emoționale și politice. Mulți dintre ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]