6,257 matches
-
1861 nu poate fi explicată fără a se lua în considerare trăsăturile caracteristice ale raporturilor internaționale în ansamblul lor, fie și numai pentru faptul că, odată angrenată în ele, a fost constrânsă la decizii dictate și din exterior. Totuși, dacă maxima politica externă este o continuare a politicii interne are o aplicabilitate limitată în cazul țărilor mici, ea a fost și este o regulă pentru marile puteri, fără să lipsească, firește, excepțiile create de desfășurări evenimențiale imprevizibile sau de cele care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Totuși acest aspect al respirației s-a dovedit a fi util și eficient atunci când activitatea omului este caracterizată de un efort normal spre mediu al existenței sale, tot cercetări științifice evidențiind și alte rezultate conform cărora, la eforturi medii spre maxime, omul are nevoie de un surplus de oxigen pentru a face față efortului. Experiența personală ne-a permis să constatăm faptul că o mare parte a celor care își încep inițierea în alergările tip jogging, folosesc greșit doar nasul pentru
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
în care corpul nu mai are contact cu solul - fig.nr.13; este o fază a alergării foarte greu sesizabilă cu ochiul liber). - „Faza de zbor” specifică alergării Apariția fazei de zbor la alergare spre deosebire de mers nu corespunde nici vitezei maxime de mers, dar nici vitezei minime de alergare (este demonstrat și cunoscut deja faptul că în mers, omul poate atinge o viteză mai mare decât viteza minimă de alergare). Fig.nr.14, 15, 16 - Faza de zbor în jogging / alergare
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
eseul în direcția cercetării și îi atribuie caracter sistematic și metodic. La conturarea noii abordări au contribuit Eseul asupra moravurilor și Noile eseuri asupra intelectului uman scrise de Voltaire și respectiv Leibnitz. În acest moment se anexează genului eseistic portretul, maxima, scrisoarea literară, discursul și disertația. Noțiunea, consolidată în epoca modernă sub impactul experimentelor, ajunge să desemneze o contribuție redusă ca proporții, metodică și orientată spre explorare și cunoaștere. În paralel cu valența științifică, genul eseistic adoptă forma conversațională în Anglia
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
sensibil, și eudemonismul, pentru că depinde de o voință eteronomă, Immanuel Kant susține că acțiunile valoroase moral sunt cele care rezultă dintr-o voință autonomă. Kant și-a construit teoria etică în jurul întrebării fundamentale " Ce trebuie să fac?", încercând să descopere maximele fundamentale de acțiune pe care trebuie să le adoptăm. La baza eticii sale stă imperativul categoric formulat astfel: "acționează totdeauna conform unei asemenea maxime care să poată deveni, în același timp, lege universală"21. Pentru Kant moralitatea constă în raportarea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Kant și-a construit teoria etică în jurul întrebării fundamentale " Ce trebuie să fac?", încercând să descopere maximele fundamentale de acțiune pe care trebuie să le adoptăm. La baza eticii sale stă imperativul categoric formulat astfel: "acționează totdeauna conform unei asemenea maxime care să poată deveni, în același timp, lege universală"21. Pentru Kant moralitatea constă în raportarea tuturor acțiunilor noastre la o legislație care face posibil un imperiu al scopurilor. Această legislație trebuie să fie aflată în orice ființa rațională și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
o legislație care face posibil un imperiu al scopurilor. Această legislație trebuie să fie aflată în orice ființa rațională și să izvorască din voința ei, al cărei principiu este următorul: nicio acțiune să nu fie săvârșită altfel decât în conformitate cu acea maximă care poate să fie instituită ca lege universală, încât voința să se poată considera, în același timp, ea însăși, prin maxima ei, ca legiuitoare universală"22. Filosoful german își dezvoltă concepția pe câteva structuri paralele, pe care le consideră echivalente
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
izvorască din voința ei, al cărei principiu este următorul: nicio acțiune să nu fie săvârșită altfel decât în conformitate cu acea maximă care poate să fie instituită ca lege universală, încât voința să se poată considera, în același timp, ea însăși, prin maxima ei, ca legiuitoare universală"22. Filosoful german își dezvoltă concepția pe câteva structuri paralele, pe care le consideră echivalente, imperativul categoric fiind formulat într-o multitudine de variante. Varianta amintită mai sus este cunoscută ca Formula Legii Universale și este
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a nu-i neglija pe ceilalți aflați în nevoie și de a-ți dezvolta propriul potențial 25. Cea mai cunoscută critică la adresa eticii kantiene se referă la formalismul exagerat și la lipsa de substanță a imperativului categoric. Singura condiție impusă maximelor universale este ca principiile noastre fundamentale să fie adoptate de toată lumea. Onora O'Neill crede că teoria kantiană de universalizare se distinge de principii înrudite cum sunt prescriptivismul universal sau Regula de Aur prin două aspecte importante: în primul rând
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
universal sau Regula de Aur prin două aspecte importante: în primul rând, nu se referă la dorințe sau la preferințe, chiar dacă acestea ar putea avea valoare universală și, în al doilea rând, ea reprezintă o procedură de identificare a acelor maxime care trebuie respinse în cazul în care principiile fundamentale ale unei persoane sau societăți ar căpăta valoare universală 26. Alte acuzații care se aduc eticii lui Kant evidențiate de autoare se referă la rigiditatea regulilor propuse, care tratează uniform cazuri
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
merită numele acesta. Numai când este justă o lege merită considerație. El apără justiția împotriva dreptului, afirmând că "există uneori nedreptăți rezultate dintr-un anumit abuz al legii și dintr-o interpretare extrem de ingenioasă, dar înșelătoare a dreptului. De aceea maxima summum ius, summa iniuria (maximum de drept, maximum de injustiție) a devenit un proverb intrat în uz"220. Anterioritatea legii în fața justiției este susținută de Rousseau care afirma că "numai legii îi datorează oamenii dreptatea și libertatea. Acest instrument providențial
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
autodetermine în totalitate. Dacă comanda din exterior este dorință, atunci rațiunea trebuie să fie de acord cu dorința înainte de a acționa, trebuie să își spună sieși că dorința este un temei pentru a acționa. Așa cum afirmă Kant, trebuie să facem maxima acțiunii noastre din dorință. Atunci chiar dacă facem ceea ce ne comandă dorința noastră, noi acționăm în mod liber 154. Pentru că voința este liberă, nicio lege sau principiu nu îi poate fi impus din exterior, ea trebuie să aibă propria sa lege
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ceea ce ne comandă dorința noastră, noi acționăm în mod liber 154. Pentru că voința este liberă, nicio lege sau principiu nu îi poate fi impus din exterior, ea trebuie să aibă propria sa lege sau principiu. "Voința ce stabilește prin toate maximele sale o legislație universală [...] va corespunde întocmai imperativului categoric prin faptul că datorită ideii de legislație universală, el nu se fundează pe niciun fel de interes"155. Voința nu este pur și simplu supusă legii, ci trebuie privită ca legiuitoare
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nu se fundează pe niciun fel de interes"155. Voința nu este pur și simplu supusă legii, ci trebuie privită ca legiuitoare și, tocmai de aceea, subordonată legii, a cărei inițiatoare este. Formula universală a imperativului categoric, acționează conform unei maxime care poate deveni lege universală, este legea voinței libere. Pentru a vedea de ce, trebuie doar să comparăm problema cu care se confruntă voința liberă cu conținutul imperativului categoric. Voința trebuie să aibă o lege, dar pentru că este liberă, ea trebuie
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
urmare imperativul categoric este legea voinței libere. Ea nu impune nicio constrângere exterioară activităților voinței libere, ci apare simplu din natura voinței. Ea descrie ce trebuie să fie o voință liberă pentru a fi ceea ce este. Trebuie să aleagă o maximă care poate fi considerată lege156. Structura reflexivă a minții este sursa conștiinței de sine deoarece ne obligă să avem o concepție despre noi înșine. Pentru cineva care privește din exterior, poate părea că, atunci când cineva face o alegere, a câștigat
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
propriei minți și voințe. Noi ne comandăm nouă să facem ceea ce considerăm că este o bună idee să facem. Dar de unde știm ce este o idee bună sau cum trebuie să fie o lege? Kant sugerează că putem spune dacă maximele noastre ar putea fi legi urmând nu atât materia cât forma. O maximă bună este bună în virtutea structurii sale interne. Structura sa internă, forma, face ca aceasta să fie potrivită pentru a fi dorită ca lege. O maximă bună este
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
este o bună idee să facem. Dar de unde știm ce este o idee bună sau cum trebuie să fie o lege? Kant sugerează că putem spune dacă maximele noastre ar putea fi legi urmând nu atât materia cât forma. O maximă bună este bună în virtutea structurii sale interne. Structura sa internă, forma, face ca aceasta să fie potrivită pentru a fi dorită ca lege. O maximă bună este prin urmare o entitate intrinsecă normativă, deci și realismul a avut dreptate. Atunci când
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
spune dacă maximele noastre ar putea fi legi urmând nu atât materia cât forma. O maximă bună este bună în virtutea structurii sale interne. Structura sa internă, forma, face ca aceasta să fie potrivită pentru a fi dorită ca lege. O maximă bună este prin urmare o entitate intrinsecă normativă, deci și realismul a avut dreptate. Atunci când ni se prezintă un impuls în calitatea de candidat pentru a fi un motiv, noi trebuie să vedem dacă este în realitate un motiv, dacă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
tine, semnificând prin aceasta faptul că prin acțiunea lor, hoții fac ca proprietatea asupra bunurilor în general să devină ceva nesigur. Dacă acțiunea lor se universalizează, însăși proprietatea lor asupra bunurilor devine lipsită de securitate, pentru că ei acționează potrivit unei maxime care, dacă ar fi generalizată, ar face ca furtul să fie permis. "Cel pedepsit ar trebui să mărturisească el însuși că i s-a făcut dreptate și că soarta sa ar fi cu totul potrivită purtării sale. În orice pedeapsă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sugestie ca fiind în același timp și kantiană și utilitaristă. "La nivel critic, atunci când selectăm principiile pe care trebuie să le folosim la nivel intuitiv, tratăm pe toată lumea ca scop. Astfel, noi selectăm ca membri legislatori ai imperiului scopurilor acele maxime de uz general pe care le putem voi ca legi universale, indiferent cine anume este receptorul. Procedând așa, încercăm să maximizăm realizarea scopurilor celor afectați, ceea ce utilitariștii recenți au numit satisfacerea preferințelor"182. Un asemenea utilitarism, crede Hare, nu este
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
idealul de, 84; în filosofia moralei, 83; în gândirea juridică, 84; la Aristotel, 84; la Cicero, 85; la Kant, 85; la Mill, 86, 87; la Rawls, 89; la Rousseau, 85; valoare a dreptului, 90 K kantianism: formula Legii Universale, 23; maxime fundamentale de acțiune, 231 L lege: definirea conceptului, 33; natura legii, 44; naturală, 35, 37, 44, 46, 76; umană și eternă, 36; utilizarea cuvântului, 117 legea talionului, 181, 193, 198, 202, 203, 218, 219 legi imorale, 33 legi injuste: la
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
voința să-și dea sieși legea) este condiționată orice acțiune a persoanei; si tot pe temeiul ei devine posibil un exercițiu al persoanei care tinde către un acord cu imperativul categoric (o poruncă), altfel spus, către o adecvare absolută a maximei acțiunii (mobilurile acesteia) cu "forma" rațiunii practice (însăși legea morală); imperativul categoric nu este nimic altceva decât legea morală "hotărâtă" de voința liberă pentru a condiționa o acțiune a subiectului uman. Expresia pe care o capătă această situație este datoria
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și la condiționările fenomenale ale acțiunilor pentru care ea este scop, condiționări care trebuie cunoscute; desigur, în tot acest "joc" intervine și moralitatea, fiindcă ea condiționează toate acțiunile care nu au un conținut moral desăvârșit. Concepte precum datoria, imperativul categoric, maxima acțiunii etc. pot fi înțelese, în sensurile lor kantiene, ținând seama de această așezare a subiectului empiric și a celui inteligibil în unitatea de existență a omului. Desigur, persoana nu împlinește această unitate (numită de Kant, în construcția sa etică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
atunci când omul acționeză împotriva unei reguli ce își are temeiul în legea morală, adică acționează împotriva voinței sale pure (acțiune posibilă prin eteronomia liberului arbitru care condiționează acțiunea în partea sa fenomenală), el are conștiința acțiunii din datorie, adică a maximei acțiunii în acord total cu legea morală. Am putea spune că el conștientizează "forma" acestei acțiuni (însăși legea morală) chiar și atunci când nu o realizează ca atare prin fapte, iar acest lucru este legat de determinarea sa ca ființă morală
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
așa cum formele a apriori ale facultății de cunoaștere (intuițiile pure, categoriile și Ideile) interveneau în constituirea oricărei cunoștințe; ea dă măsura participării subiectului uman la condiționarea (prin sine) a actelor sale, ceea ce reprezintă sensul libertății. În mod direct, ea determină maxima acțiunii, adică forma "rațională" a mobilului unei acțiuni; și tocmai pentru că maxima "formează" acțiunea pe temeiul potențialului celor doi subiecți, empiric și inteligibil, ea poate fi de două feluri: înclinația (totalitatea mobilurilor strict subiective, de la simplele dorințe până la interese și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]