8,581 matches
-
și ieși la mașină. O porni pe Parkview Avenue și se trezi prins într-un ambuteiaj de la un sens giratoriu. Se lăsă moale în scaun și înjură în tăcere. Avea treizeci și patru de ani și-și risipea talentele cu anul III Mecanici Auto și cu o femeie care, din punct de vedere educațional, era în mod clar subdezvoltată. Dar cel mai grav era că Henry se vedea nevoit să recunoască adevărul din criticile constante ale Evei, care-i spunea că nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
la locul ei, acoperind gaura, dar mașina de foraj fusese trasă la o parte. Era evident că terminaseră treaba cu ea. La nouă fără cinci Wilt luă din dulap treizeci și cinci de exemplare din Shane și le duse la anul III Mecanici Auto. Shane era somniferul ideal. Le va face pe brutele alea să rămână liniștite, timp în care el va sta și se va uita la ce se petrece jos. Sala 593 din clădirea Catedrei de Inginerie îi oferea o vedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
ce-mi zici. — Da, dar uite că oricare alt cretin ar fi auzit! zbieră iar șeful de echipă. în sala 593, Wilt auzise în mod cert. își ațintise privirea înnebunită pe fereastră, la fenomenul răspândirii panicii. Lângă el, anul III Mecanici Auto își pierdu orice interes față de Shane. Se înghesuiră cu toții la fereastră și se uitară afară. — Ești absolut sigur? întrebă șoferul. — Sigur?! Bineînțeles că sunt sigur! se rățoi la el șeful de echipă. întreabă-l pe Barney! Celălalt muncitor - care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
Dumnezeu știe, a răspuns el. Acum e teribil de greu să scoatem tot cimentul ăla afară. O să trebuiască să folosim perforatoare ca să săpăm zece metri. La sfârșitul orei de curs, cei de jos nu avansaseră deloc în rezolvarea problemei. în timp ce Mecanicii Auto s-au îndepărtat de fascinanta situație, îndreptându-se spre cursul de desen tehnic, Wilt a cules exemplarele din Shane, rămase necitite, și s-a îndreptat spre cancelarie într-o stare de șoc. Singura consolare care-i venea în minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
tare de tot, ori a mai trecut prin așa ceva și altă dată. într-adevăr, Wilt mai trecuse prin așa ceva. Zi de zi, an după an. Cu anul I Instalatori de Gaz, cu anul III Tipografi, cu cursurile de calificare de la Mecanicii Auto și anul II Carne. Timp de zece ani, Wilt stătuse în fața clasei și răspunsese la întrebări irelevante, comentase de ce abordarea rațională a vieții propusă de Piggy era preferabilă brutalității lui Jack, de ce optimismul lui Pangloss era așa de nesatisfăcător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
Șeful Catedrei de Studii Liberale își ridică privirea de pe orar, cu o expresie hăituită. Dusese o luptă disperată încercând să găsească pe cineva care să preia anul IV Zidari. Price nu voise s-o facă, fiindcă el luase anul II Mecanici Auto, iar Williams pur și simplu nu voia nicidecum. încă de ieri dr. Morris plecase acasă cu stomacul întors pe dos, iar acum era amenințat cu repetarea performanței dacă mai încerca cineva să-i pomenească în vreun fel de anul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
la ea când o nenorocită de mașină de forat imensă zbârnâie cât e ziua de lungă lângă fereastra biroului tău. — Dacă tot vorbim despre șocuri, zise dr. Board, eu tot nu pricep cum se face că șoferul de pe tirbușonul ăla mecanic a reușit să scape de electrocutare atunci când ne-au tăiat cablul de alimentare cu curent. — Ținând cont de problemele cu care ne confruntăm acum, nu prea îmi vine să cred că ar fi o temă de discuție extrem de relevantă, interveni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
Îl surprinde tăcerea ei din ultimelele minute. Ce faci, draga mea?! Plângi? Plângi ori mi se pare mie? Zâmbetul din glasul lui, Întâlnind zâmbetul ei silit și ochii lui măriți, cu verdele decolorat de sticla groasă a ochelarilor. —E ceva mecanic, să știi. După patruzeci de ani, din păcate, mi se umplu automat ochii de lacrimi. La anumite cuvinte, la o muzică anumită. Poate e o simplă alergie... Sentimentul de umilință față de corpul care Începe să te trădeze, lacrimile apărând odată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
inamicul, aterizez fără să stau o clipă pe gânduri. Dar nu ca să-l vânez pe Abdul-el-Kebir, pentru că sunt convins că Abdul-el-Kebir nu mi-ar cere niciodată ceva asemănător. Locotenentul Razman înțepeni și, fără să vrea, aruncă o privire discretă spre mecanicii care, la celălalt capăt al uriașului hangar, se străduiau să pună la punct aparatele. Coborând din nou glasul, îl avertiză: — E periculos ce-ați spus acum. — Știu, răspunse pilotul. Dar cred că, după atâția ani, a sosit momentul să începem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
fel de autobuz mare, care mergea pe niște șine de oțel, evitând drumurile pline de praf. Dar când auzi fluierul și locomotiva se puse în mișcare cu o zdruncinătură bruscă, printre pufnituri, fiare ce se ciocneau între ele și țipetele mecanicului, îi săltă inima din piept și trebui să se țină cu forță de banchetă ca să nu se arunce în cap pe peron. Iar la coborâșuri, cu aproape o sută de kilometri pe oră, cu aerul și fumul ce pătrundeau în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
altundeva. Vorbea abia auzit și sunetul metalic din glasul lui dispăruse. Pe gât și pe obraji i se plimbau pete roșii, părea că pe fața lui s-a dezlănțuit o furtună. Ion trebuia să plece la lucru, era ajutor de mecanic la un garaj. Mi-a spus: „Hai să-ți arăt ceva”, m-a luat de mână și ne-am așezat pe o canapea plușată, n-am văzut bine ce culoare avea, pentru că era prea întuneric în cameră. A arătat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
folositoare la sfîrșitul unui scandal. Și imediat după ce ieșiră, un polițist Își puse pușca de-a curmezișul ușii și strigă: — Nimeni nu pleacă. Nimeni. — Ăia de ce-au plecat? De ce ne mai țin pe noi, dacă Ăia au plecat? — SÎnt mecanici și trebuie să se-ntoarcă la aerodrom, spuse cineva. — Dar dacă cineva a plecat deja, e o aiureală să-i mai reții pe ceilalți. Toată lumea trebuie să aștepte pînĂ vin cei de la Seguridad. Lucrurile trebuie rezolvate legal și În spiritul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
șofer de taxi, spuse și apoi se opri. Vorbesc prea mult. Oprește-mă cînd vezi că m-apuc să pălĂvrăgesc. — Și al treilea? — Al treilea? Am zis că-s trei? — Da. — A, da. Al treilea-s eu. — Și ceilalți? — SÎnt mecanici, da’ n-ai putea să faci soldați din ei niciodată. Nici nu realizează ce se-ntîmplă. Și tuturor le e frică să moară. Am Încercat să-i fac să treacă peste asta. Da-i apucă la fiecare atac. Arată a tanchiști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
apa țîșnea direct În sus, În lumina soarelui. Apoi jetul de apă cădea În bazin și În spate se vedea lacul vălurit de briză; mai erau malurile Împădurite și, legată de stîlpii docului, barca cu care veniserăm. Trenul se opri, mecanicii coborîrĂ și tata Își luă rămas-bun de la Fred Cuthbert, care urma să aibă grijă de barcă În adăpostul său. — CÎnd te Întorci? — Fred, nu știu, spuse tata. DĂ-i și tu un strat de vopsea la primăvară. La revedere, Jimmy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
te Întorci? — Fred, nu știu, spuse tata. DĂ-i și tu un strat de vopsea la primăvară. La revedere, Jimmy, spuse Fred. Aveți grijă de voi. — La revedere, Fred. Am dat mîna cu Fred și ne-am urcat În tren. Mecanicul se urcă În locomotivă și frînarul săltă cutia pe care pusesem piciorul cînd ne urcaserăm pe scară, apoi sări și el În tren din mers. Fred rămase pe peron și mă uitai un timp la el, cum stătea acolo, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
făcu un pas În spate. — Al, se auzi vocea. Al, ești bine? Detectivul se trase Într-o parte. Trenul Încetinea. — Al, se auzi din nou vocea. Dacă ești bine, răspunde-mi. Nu primi nici un răspuns. Trenul se opri. Unul dintre mecanici deschise ușa: — Ce dracu’... Se uită la bărbatul Întins pe podea, la urmele de sînge și la revolverul din mîna detectivului. Celălalt mecanic venea din spatele vagonului. — Înăuntru e un tip care tocmai a ucis un om, spuse detectivul. — E pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
din nou vocea. Dacă ești bine, răspunde-mi. Nu primi nici un răspuns. Trenul se opri. Unul dintre mecanici deschise ușa: — Ce dracu’... Se uită la bărbatul Întins pe podea, la urmele de sînge și la revolverul din mîna detectivului. Celălalt mecanic venea din spatele vagonului. — Înăuntru e un tip care tocmai a ucis un om, spuse detectivul. — E pe dracu’. A sărit pe fereastră, spuse unul dintre mecanici. Fiți cu ochii pe bărbatu’ Ăsta, spuse detectivul și deschise ușa care dădea spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Întins pe podea, la urmele de sînge și la revolverul din mîna detectivului. Celălalt mecanic venea din spatele vagonului. — Înăuntru e un tip care tocmai a ucis un om, spuse detectivul. — E pe dracu’. A sărit pe fereastră, spuse unul dintre mecanici. Fiți cu ochii pe bărbatu’ Ăsta, spuse detectivul și deschise ușa care dădea spre platformă. Eu am trecut de partea cealaltă a rîndului de scaune, ca să mă uit pe geam. De-a lungul șinelor se Întindea un gard. După gard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
părea să știe ce-ar fi de făcut, dacă să aibă grijă de sergent sau să-l caute pe micuț sau orice altceva. Se dăduseră cu toții jos din tren și-l căutau de-a lungul gardului și pe la marginea pădurii. Mecanicul Îl văzuse cum traversase șinele și fugise În pădure. Detectivul intră și ieși de cîteva ori din pădure. Prizonierul luase pistolul sergentului și nimeni nu părea dornic să se afunde prea mult În pădurea aia căutîndu-l. În cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
pe platformă cînd a pornit trenul și am mai apucat să-l văd pe prizonier cum stătea cu capul pe spate, sprijinit de un perete. Plîngea. MĂ simțeam destul de rău cînd ne-am Întors În vagonul pentru fumători. Unul dintre mecanici adusese o găleată și niște cîrpe cu care ștergea sîngele de pe jos. Cum se simte, doctore? Îl Întrebă pe tata. — Nu sînt doctor. Dar cred că o să se facă bine. Două scule pe bascule. Și nu s-au descurcat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
greu pe foile-asudate/și pana ți-o Înmoi clipă de clipă, gândurile se suprapun, iar pulsul nu poate ține pasul, dacă bați la mașină se Încalecă literele, nu poți Înainta cu iuțeala sinapselor tale, ci numai În ritmul butucănos al mecanicii. Cu el, cu acesta (aceasta?) În schimb, degetele fantazează, mintea atinge tastatura, hai sus pe aripi aurite, plănuiești În fine severa rațiune critică după fericirea de la-nceput. Și iat acum cefac, iau acst paragrf de treatologii ortigrfice și comand mașinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
ca și cum aș fi urmat un ritm afro-brazilian. Să mă gândesc iarăși la anii din urmă lăsându-mă În voia ruliului incantatoriu al atabaques-urilor... Poate ca să accept revelația că fanteziile noastre, Începute ca un balet mecanic, acum, În templul acela al mecanicii, aveau să se transforme În rit, posesie, apariție și dominație a lui Exu? Alaltăseară, În periscop, nu aveam nici o dovadă că ceea ce-mi dezvăluise imprimanta era adevărat. Încă mai puteam să mă apăr prin Îndoială. Către miezul nopții aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
să petreacă noaptea aici, cu nici un preț. ― Vedeți, coniță, ghinionul? făcu Stavrat când rămaseră iar singuri. Peste trei-patru ore se întunecă. Dacă ziua e periculos să umbli prin sate, noaptea vă închipuiți ce poate să fie... Dar să avem răbdare. Mecanicii, ca să-și dovedească utilitatea și valoarea, exagerează uneori timpul unei reparații. Poate că amicul Rudolf, unde v-a văzut așa de grăbită, va isprăvi mai curând, și atunci... De aici încolo fu rândul avocatului să liniștească pe Nadina și să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
meu, n-aș fi primit!... Biata femeie, cum mai plîngea! Mi se rupea inima... Trenul era compus numai din câteva vagoane, și acelea aproape goale. În afară de câțiva noi prefecți, doar niște ofițeri și negustori au cutezat să mai părăsească Bucureștii. Mecanicul era instruit să conducă garnitura cu mare atenție, pentru că circulau zvonuri că țăranii ar avea intenția să ridice șinele și să oprească trenurile, ca să întîrzie sosirea trupelor în regiunile răsculate. Numai Titu Herdelea își păstrase seninătatea. El era ferm convins
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Dallas ascultă cu atenție rapoartele lui Ripley și apoi ale lui Lambert. Puse o serie de întrebări, confirmă recepția răspunsurillor și stinse intercomul. Ash îi înmână aruncătorul de flăcări. Reglă puterea și apăsă ușor pe trăgaci. ― Merge. Parker e un mecanic mai bun decât se crede. (Notă expresia lui Ash.) Te frământă ceva? ― Ai luat o hotărâre. Nu sunt în măsură să comentez. ― Ești ofițerul științific. Hai comentează! ― Nu are legătură cu știința. ― Nu-i momentul să te codești. Spune-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]