2,223 matches
-
Societății Numismatice Române, prezintă pe avers efigia regelui Carol I, timbrata de coroană și ieșită dintr-un aranjament de drapele cu stema regatului, si legendă 24 IANUARIE 1909 (fig. 74av), iar pe revers o adunare deasupra căreia este amplasat un medalion Al.I.Cuza; în exerga - inscripția 24 IANUARIE 1859 (fig. 74rv). După cum este lesne de dedus, medalia rememorează actul adunării elective din București - care, în memorabilă zi de 24 ianuarie 1859, a hotărât alegerea lui Al.I.Cuza și că
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și pe revers. Medalia Centenarului Unirii, realizată din bronz în 1959, prin grijă Societății Numismatice Române (gravor Ștefan Grudinschi), are pe avers bustul domnitorului Cuza, în profil spre stânga, încadrat de inscripția semicirculara ALEXANDRU IOAN CUZA. Pe revers este un medalion cu emblemă Societății Numismatice Române (Minerva, în profil spre stânga, cu platoșa și coif, susținând o facla), sub care este amplasată inscripția pe patru rânduri: 1859-24 IANUARIE-1959 / CENTENARUL UNIRII / ȘOC. NUMISMATICA ROMÎNĂ / RECUNOȘTINȚĂ, iar sub această, un motiv ornamental alcătuit
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și documentare deosebite. Acestea s-au răspândit pretutindeni în spațiul românesc - și nu numai - și au fost păstrate cu pietate. Inițiativele ridicării unor monumente ale lui Cuza - atât la Iași, cât și la București - au prilejuit și ele baterea unor medalioane cu toarta (în 1903, si respectiv, 1914) din bronz aurit, cu diametrul de 20 mm. Medaliile, destinate celor ce susțineau aceste inițiative, prezintă pe avers bustul domnitorului orientat spre stânga, iar pe revers legendă (circular): ONOREA SPRIJINITORILOR RIDICAREI MONUMENTULUI (în
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
aproape în profil stânga. Trăsăturile fetei, maxilarele, pomeții obrajilor, linia gurii, bărbia, dimensiunea frunții exprimă vigoarea și robustețea țăranului român, dar și distincție intelectuală. Efigia este înconjurată de bandă mărginita de cercuri liniare, franța în partea de jos într-un medalion rotund ce cuprinde pe două rânduri anii, 1818-1891. Pe banda, în partea de sus, este inscripția semicirculara ION IONESCU DE LA BRAD, iar în partea de jos sunt două motive ornamentale sub formă spicului de grâu multiplicat. O altă medalie (tombac
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
mărginita de cerc liniar exterior, pe care este inscripția 90 DE ANI DE ÎNVĂTĂMÂNT AGRONOMIC UNIVERSITAR LA IAȘI 1912-2002. Pe revers este o bandă, mărginita de cercuri liniare, cu legendă CTITORII ÎNVĂȚĂMÂNTULUI AGRONOMIC UNIVERSITAR IEȘEAN, având în zona centrală trei medalioane, îmbrățișate de ramuri de lauri, cu efigiile profesorilor HARALAMB VASILIU, AGRICOLĂ CARDAȘ și NECULAI ZAMFIRESCU (fig. 50rv). Reprezentarea medalistica este realizată după machetă sculptorului Vasile Gabor, în maniera realismului clasic, de tip fotografic, specific gravorilor de la Monetăria Statului, cu grijă
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
1996. Medalia are pe avers imaginea clădirii, flancata în partea de sus de inscripția semicirculara INSTITUTUL „DR.I.CANTACUZINO”. În stânga clădirii, este bustul savantului orientat spre dreapta. În exerga, sunt plasați anii 1921-1971, respectiv, 1996 (fig. 111av). Nu putem încheia acest medalion fără a sublinia că prezența medalistica a doctorului Cantacuzino este de excepție, cum de excepție sunt și contribuțiile sale în studiul și combaterea holerei, tifosului exantematic, tuberculozei, scarlatinei etc., în momente dure ale existenței noastre istorice, cât și după aceea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
combaterea holerei, tifosului exantematic, tuberculozei, scarlatinei etc., în momente dure ale existenței noastre istorice, cât și după aceea, onorându-si pe planul științei medicale ilustra să ascendentă. Vom mai preciza că savantul doctor Ion Cantacuzino este prezent în unul dintre medalioanele personalităților de pe fațada palatului Universității „Al. I. Cuza”{\cîte 103}. ERNEST JUVARA Trebuie să mărturisim că sunt greu de găsit cuvintele de apreciere la adresa autorului volumelor Personalități ieșene, Ionel Maftei, pentru anii de muncă puși în slujba documentarii, atât
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
ce și-au legat destinul într-un fel sau altul de Iași, cât mai ales pentru adunarea informațiilor în legătură cu activitatea acestora. Din informațiile respective, am selectat uneori și noi, pentru partea ce o precede pe cea strict medalistica, în unele medalioane biografico-medalistice din lucrarea de față, ca și din altele. Am făcut această mărturisire pentru că o serie de personalități le receptam că aparținând în exclusivitate altor zone spirituale ale țării, cum era și cazul doctorului Ernest Juvara. Din impas ne-a
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
1900 era al doctorului Juvara, si cum chiar în perioada respectivă îi contemplam într-o imagine medalistica de excepție efigia de împărat român, informațiile din lucrarea mai sus citată, coroborate cu cele din alte surse, s-au materializat în acest medalion biografico-medalistic{\cîte 104}. După studii strălucite la Facultatea de Medicină din Paris, bârlădeanul Ernest Juvara își va începe carieră ca asistent al profesorului Toma Ionescu, la București. În anul 1898, la numai 28 de ani, va obține prin concurs, ca
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
din 1934 (bronz, 65 mm) este modelată de sculptorul Sava Savargin, al cărui nume nu l-am mai întâlnit în medalistica românească a perioadei interbelice. Pe aversul acesteia, (fig. 112av) ne întâmpină capul doctorului Juvara, având alura efigiilor imperiale de pe medalioane române. Chipul este prezentat în profil spre stânga, cu trăsături ce-i dau o notă de măreție. Prin reliefuri accentuate sunt redate trăsăturile chipului: mustăcioara sub care transpare un zâmbet abia schițat, nas ușor acvilin de dimensiuni impresionante, pomeți proeminenți
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
însă o anume notă de spațialitate. În legătură cu medalia, menționam că aceasta a fost realizată în două variante: cea de 80 mm (fig. 114av și 114rv), făcută pentru publicul restrâns din cercul doctorului, care este și inițiatorul acesteia, dar și un medalion ce reproduce la scară mai mare aversul (»200 mm), înmânat omagiatului și care se păstrează la U.M.F. Iași (fig. 115 unifață). Semnalând medalia dr. Slătineanu, fără a o descrie însă, academicianul, numismat de excepție, Constantin Moisil, după ce face o succinta
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
universitari care au slujit Alma Mater Iassiensis. VLADIMIR BUȚUREANU Dacă ar trebui neapărat să găsesc, așa cum spune românul, un nod în papura cărților lui Ionel Maftei acesta, neîndoielnic, ar fi etichetarea seaca cu un cuvant alături de nume și prenume în titlul medalioanelor dedicate personalităților, cum este cazul și celei în discuție: „Vladimir Buțureanu, chirurg”. În felul acesta mi se pare că un om de excepție care a meritat să fie selectat în cărțile dedicate personalităților ieșene este diluat în marea masă a
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
a.m.d. Este adevărat că chirurg este și acela care a salvat vieți în cutare sau cutare târg de provincie, dar Vladimir Buțureanu este unic și pentru a-i evidenția unicitatea, cred că ar fi fost suficient că în titlul medalionului să intre doar numele și prenumele. Circulă o vorbă în lumea academică ieșeana, si nu avem motive să credem că nu mai circulă și acum, conform căreia universitarul din capitală Moldovei are doar două căi pentru a părăsi orașul, una
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Reversul (fig. 124rv) este conceput în două registre. Cel de jos este de tipul exerga și are inscripția pe trei rânduri ACADEMICIAN PROFESOR / MIHAI CIUCĂ / 1883-1969. În registrul de sus, este reprezentat chipul savantului în profil spre stânga, într-un medalion ce dă impresia de profunzime (o interesantă impresie de spațialitate, care detașează aparent chipul savantului de fundalul pe care este gravat). Medalionul este înscris într-un pătrat în colțurile căruia sunt plasate frunze de laur. Menționam că fotografierea acestei interesante
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
PROFESOR / MIHAI CIUCĂ / 1883-1969. În registrul de sus, este reprezentat chipul savantului în profil spre stânga, într-un medalion ce dă impresia de profunzime (o interesantă impresie de spațialitate, care detașează aparent chipul savantului de fundalul pe care este gravat). Medalionul este înscris într-un pătrat în colțurile căruia sunt plasate frunze de laur. Menționam că fotografierea acestei interesante plachete ne-a fost înlesnita cu multă amabilitate de domnul profesor universitar doctor Dumitru Buiuc, de la U.M.F. Iași, căruia îi mulțumim călduros
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
aversul medaliei Darling, (fig.127) pe care a primit-o doctorul Mihai Ciucă drept recunoaștere internațională pentru meritele sale. PETRU CONDREA La Universitatea de Medicină și Farmacie ,,Gr. Ț. Popa" din Iași, pe holul Laboratorului de Microbiologie, te întâmpină un medalion dedicat profesorului universitar Petru Condrea. Este implantat într-o placă cu aspect ceramic, înrămata. Medalionul a fost modelat în ipsos de un sculptor ieșean al cărui nume, din nefericire, nu l-am aflat și apoi a fost turnat în bronz
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
internațională pentru meritele sale. PETRU CONDREA La Universitatea de Medicină și Farmacie ,,Gr. Ț. Popa" din Iași, pe holul Laboratorului de Microbiologie, te întâmpină un medalion dedicat profesorului universitar Petru Condrea. Este implantat într-o placă cu aspect ceramic, înrămata. Medalionul a fost modelat în ipsos de un sculptor ieșean al cărui nume, din nefericire, nu l-am aflat și apoi a fost turnat în bronz (diametru 125 mm), după toate probabilitățile, la Atelierele Nicolina, (fig. 126). Medalionul este realizat după
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
aspect ceramic, înrămata. Medalionul a fost modelat în ipsos de un sculptor ieșean al cărui nume, din nefericire, nu l-am aflat și apoi a fost turnat în bronz (diametru 125 mm), după toate probabilitățile, la Atelierele Nicolina, (fig. 126). Medalionul este realizat după tipicul medalisticii primare (unifață și cu legenda redusă doar la nume și prenume și anii existenței lumești ai celui imortalizat). Această realizare medalistica prezintă chipul profesorului Condrea, cu puțin bust, în profil jumătate stânga și are ca
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Filialei ieșene a Institutului „Ion Cantacuzino”, desfășurând o bogată activitate de cercetare științifică, materializata în contribuții originale în domeniul microbiologiei și al virusologiei. Meritele deosebite ale profesorului universitar și cercetătorului Petru Condrea au fost onorate de urmașii ieșeni și prin medalionul pe care l-am prezentat mai sus. Vom mai adaugă că memoria înaintașilor iluștri, care au desfășurat activitate în cadrul laboratorului de microbiologie de la Universitatea de Medicină și Farmacie ,,Gr. Ț. Popa” din Iași, este păstrată cu o aleasă pioșenie și
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
gravori transpun cu realism imagini fotografice din bogată fototeca a lui Titulescu. Acest diplomat de excepție al României și al lumii interbelice nu se impunea neapărat prin chipul sau cu alura mongoloida, ci prin marile calități etalate în preambulul acestui medalion. VESPASIAN V. PELLA Despre reflectarea medalistica a profesorului, juristului și diplomatului Vespasian V. Pella, cât și despre personalitatea acestuia, ne informează Dulciu Murărescu în ultimul număr al BSNR (de unde am preluat prin scanare și cele două imagini pe care le
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
extras și noi informații;} {\footnote 101. Op. cît., ilustrația dintre pag. 32-33;} {\footnote 102. Existența medaliei în laboratorul respectiv ne-a fost semnalată de prof. Victor Macarie căruia îi mulțumim și pe această cale;} {\footnote 103. Neavând date despre autorul medalionului respectiv, ne mulțumim să remarcam că acesta nu este cu nimic mai prejos față de cele ale lui Gheorghe Asachi, Miron Costin, Vasile Lupu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, lucrate de talentatul sculptor Ștefan Ionescu - Valbudea. Vezi, George Oprescu, Ștefan Ionescu-Valbudea în
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
noi precursori ai curentului (Charles Baudelaire), simboliștii francezi (Paul Verlaine, Arthur Rimbaud, Stéphane Mallarmé, Jean Moréas, Gustave Kahn, Francis Viellé-Griffin, Henri de Régnier), belgieni (Maurice Maeterlinck, Georges Rodenbach, Émile Verhaeren), maghiari (Ady Endre, S. Kémeny). Ovid Densusianu consacră studii ori medalioane unor poeți pe care îi prețuia, precum Henri de Régnier, campionul versului liber, Charles van Lerberghe, reprezentând „triumful simbolismului” în Belgia, Émile Verhaeren, „cântărețul orașelor de astăzi”, Stuart Merrill, José Santos Chocano, un „Walt Whitman al Americii spaniole” ș.a. Interesează
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
vină, îngr. și postfață Dumitru M. Ion, pref. Carolina Ilica, București, 1991; Curățirea fântânii, îngr. și pref. Vlad Pâslaru, postfață Victor Crăciun, Galați, 1993; Rugăciune pentru mama, pref. Tudor Nedelcea, Craiova, 1994; Văd și mărturisesc, pref. Mihai Ungheanu, cu un medalion de Mihai Cimpoi, București, 1996; Acum și în veac, Chișinău, 1997; Rădăcina de foc - Raiz de fuego, ed. bilingvă, tr. și postfață R. Lozinski, pref. P. A. Georgescu, București, 1998; Izbăvirea, Galați, 1999; Strigat-am către tine, Chișinău, 1999; ed. 2
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
fost o prezență statornică în emisiunile culturale ale Radiodifuziunii, mai ales după 1960 (debutase în publicistica radiofonică în 1934, susținând conferința Poezia și meditațiile lui Leopardi), o mare parte din materia volumului Întâlniri cu scriitori italieni (1972) fiind convorbiri și medalioane transmise pentru emisiunile „România - Italia”, „Lecturi paralele”, „Scriitori ai secolului XX” și „Meridiane lirice”. În 1975, ajuns la momentul retrospectivei poetice, V. își va retipări placheta debutului cu mențiunea că „are rolul uverturii”, atrăgând astfel atenția asupra îmbogățirii în timp
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
M. Nițescu, Alexandru Paleologu, I. Negoițescu, Alex. Ștefănescu, Ion Bălu, Ilie Guțan, Liviu Rusu, N. Steinhardt, Al. Protopopescu, Gelu Ionescu, Mihai Zamfir, Vasile Chifor, Nicolae Mecu, Mircea Martin, Monica Spiridon, Roxana Sorescu, Mihai Dinu Gheorghiu, Ștefan Aug. Doinaș (eseuri și medalioane), Gheorghiță Geană, Ov. S. Crohmălniceanu, Mircea Scarlat, Petru Creția (contribuții îndeosebi în legătură cu editarea operei eminesciene), Dan C. Mihăilescu, Ion Bogdan Lefter, Radu Călin Cristea, Cristian Moraru ș.a. Interesul tot mai mare manifestat pentru teoria, istoria și critica literară va conduce
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]