7,605 matches
-
scor care să împartă distribuția în două părți egale. În cazul variabilelor ordinale spunem că găsim individul median. Media () sau media aritmetică se obține totalizând scorurile și împărțind suma obținută la numărul de scoruri. Într-o altă exprimare des utilizată media este valoarea care s-ar obține dacă suma valorilor tuturor indivizilor statistici s-ar împărți identic la toți indivizii. Dacă utilizăm frecvențe, formula devine: unde s = numărul de categorii/clase; ki = frecvența Cele două formule prezentate sunt echivalente. În practică
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
este echivalentă cu t. 7.7.1. Testul t pentru un eșantion În cazul acestui test, valoarea medie din eșantion este comparată cu valoarea medie din populație. Ipoteza de nul este deci =µ, unde este media din eșantion, iar µ media din populație. Ipoteza alternativă este fie ≠µ în cazul testului bilateral, fie >µ ori <µ în cazul testelor unilaterale. Statistica test se calculează în modul următor: , undeeste media eșantionului, µ media din populație, iar ES eroarea standard a distribuției de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
deci =µ, unde este media din eșantion, iar µ media din populație. Ipoteza alternativă este fie ≠µ în cazul testului bilateral, fie >µ ori <µ în cazul testelor unilaterale. Statistica test se calculează în modul următor: , undeeste media eșantionului, µ media din populație, iar ES eroarea standard a distribuției de eșantionare. Comanda în SPSS este ANALYZE/COMPARE MEANS/ONE SAMPLE T-TEST. Pentru aceasta se selectează din lista de variabile cea care urmează a fi testată (ac3 a: "În general, cam în
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
incredere au incredere varsta categorii sub 40 ani 633 260 893 peste 40 ani 629 398 1027 Total 1262 658 1920 Se logaritmează frecvențele din tabel (logaritm natural) și se calculează mediile pe linie și pe coloană. Încredere (I0) Încredere (I1) Medie Age (A0) 6,451 5,561 6,005 Age (A1) 6,443 5,987 6,214 Medie 6,447 5,774 6,11 Se calculează parametrii: λi0 = 6,447 6,11 = 0,337 λi1 = 5,774 6,11 = -0,337
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
și împărțirea acestei sume la numărul total de cazuri. Dacă variabila este distribuită normal, atunci aceste două teste statistice sunt suficiente pentru caracterizarea distribuției probabile a variabilei. Cele 5 variabile din exemplul nostru (F, U1, U2, X1 si X2) au media 0 și variația 1. Aceste variabile sunt numite variabile normale sau standard. Fiecare variabilă poate fi transformată într-o astfel de variabilă standard, scăzând din aceasta rădăcina pătrată a variației. În caracterizarea relațiilor liniare dintre variabile, covariația joacă un rol
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
4. Combinațiile liniare și derivațiile variației și covariației Derivația și covariația dintre X1 și F se datorează faptului că X1 este o combinație liniară dintre F și U1 (X1=b1F+ d1 U1). Pentru că am presupus că F și U1 au media 0 și variația 1, aceste derivații pot fi simplificate fără pierderea generalității (de fapt, derivația va rămâne aceeași, chiar dacă există o constantă în plus ca în X1 =a+b1 F+d1 U1). Variația lui X1, Var(X1) poate fi exprimată
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
specialist reputat în sociologia comunicării. Director al unor granturi de cercetare în domeniul globalizării și al educației, manager al proiectului ,,Universitatea Virtuală de Afaceri UVA București". A publicat numeroase cărți (Iliescu contra Iliescu (1997), Mass media și societatea (2001), Mass media puterea fără contraputere (2002), Geopolitica (2003), Istoria comunicării (2007), Globalization and Policies of Development (2007) etc.), articole în reviste CNCSIS și în volume ale unor conferințe internaționale. Este membru al asociației internaționale The European Public Relations Education and Research Association
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
dezvoltare. Nu suntem interesați în simple ajustări; după criza financiară, dorim un nou Guangdong, nu o expansiune a celui vechi."282 Evident, ambele puncte de vedere aveau partea lor de adevăr. Disputa a căpătat asemenea proporții, încât ea a fost mediată de președintele țării. În acest conflict de viziune descifrăm o problemă mai largă. Provinciile dezvoltate de pe coasta de sud și sud-est a Chinei, simbolizate de Guangdong, nu mai sunt dispuse să joace rolul de până acum, când ele reprezentau uzina
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
să începem. 3.2.1. Nume date „Tatălui” 3.2.1.1. Nume generice și înlocuitori ai Numelui inefabil Noul Testament s-a constituit și s-a scris în cadrul unei culturi de limba greacă, pe baza unei tradiții și terminologii veterotestamentare mediate de Septuaginta. Acest fapt se reflectă și în felul în care este numit Dumnezeu în aceste scrieri. 3.2.1.1.1. Theós este numele cel mai des întâlnit. Septuaginta a tradus prin el pe ebraicul ’Pl / ’Eloah / ’Elohm
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
lui și să le provocăm o atitudine de interogație În fața realului istoric. c) Condiții de studiere a documentelor istoricetc "c) Condiții de studiere a documentelor istorice" Referirea la izvoarele istoriei prin observarea directă și concretă a diferitelor documente, sau indirectă, mediată de reproducerile acestora, necesită o grijă deosebită pentru selecționarea lor și pentru constituirea unui corp de documente (material documentar) ușor de utilizat În cadrul lecțiilor. Acestea sunt strânse cu grijă de către profesor, ajutat, bineînțeles, de elevii săi, atât cât este posibil
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
înțeles că școala funcționează ca aparat ideologic de stat (Althusser, 1977) și inculcă în subiecții ei modelele reprezentaționale și praxiologice care contribuie la perpetuarea și întărirea dominației unor categorii sociale asupra restului societății. Această „violență simbolică” (Bourdieu și Passeron, 1977) mediată de școală este posibilă întrucât școala se află într-un raport de dependență față de economic sau de alte instituții prin care clasele dominante controlează practicile reproductive. Pe de altă parte, evoluția conținuturilor reflectă schimbările din cultura dominantă, iar luptele din jurul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
precum vârsta, sexul, clasa socială. Dar în condiții egale (ceteribus paribus), nivelul de instrucție are efectul cel mai puternic asupra veniturilor, cu excepția vârstei (Cherkaoui, 1986). După cum se poate vedea din digrama de mai jos, relația dintre venit și vârstă este mediată de nivelul de instrucție: Figura 8. Relația dintre vârstă și venit pe niveluri de instrucție Sursa: Cherkaoui, 1986 Pe baza graficului de mai sus se pot face câteva observații: 1. Salariul crește în funcție de vârstă până la un punct de maxim, după
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
economice sau a produsului intern brut este, pe baza teoriei capitalului uman, doar rezultatul presupus sau, în cel mai bun caz, indirect al investițiilor în educație. Pretențiile relative la impactul cheltuielilor cu sistemele educaționale asupra dezvoltării ar trebui să fie mediate prin rezultatele directe ale învățării, măsurate prin rezultatele școlare sau prin rezultatele la testele standardizate. Teoretizările pesimiste de mai sus sunt consistente cu analize comparative internaționale care arată că investițiile monetare în educație nu au, în majoritatea cazurilor, impactul pozitiv
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
1997) descrie două modele teoretice care exprimă influențele dintre cele trei variabile la care facem referire în aceste rânduri: modelul meritocratic și modelul de dominanță. 1. În modelul meritocratic, asocierea dintre poziția socială de origine și cea de destinație este mediată în totalitate de rezultatele școlare, recunoscându-se în același timp dependența rezultatelor școlare de resursele preluate de individ prin naștere. 2. În structura de dominanță, statusul social este doar parțial dependent de nivelul de instrucție, fiind în mare parte determinat
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
fost supuse unui tir intens de critici. A conceptualiza meritocrația în termenii modelului formulat de Boudon înseamnă un compromis serios cu mecanismele de reproducere a inegalităților sociale. În fond, modelul denumit de Boudon „meritocratic” exprimă un model de reproducere socială mediată prin școală, care ar înlocui mecanismele de reproducere directă, fără ca prin aceasta inegalitățile de șanse sociale să fie influențate în mod real. Într-o meritocrație adevărată, nici nivelul de instrucție realizat, nici destinația socială nu trebuie să fie dependente de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
veniturile părinților și că opiniile privind responsabilitatea finanțării acestor studii sunt determinate de mărimea veniturilor familiei (Steelman, Powell, 1991). O întrebare care se poate pune este dacă mărimea resurselor afectează direct investițiile în educație sau dacă impactul acestei variabile este mediat prin alte covariate ale poziției sociale (nivel de instrucție al părinților, rezultate școlare anterioare etc.), astfel încât, atunci când se pune problema continuării sau încheierii carierei școlare la finalizarea studiilor medii, întregul impact al poziției sociale să se transforme în inegalități școlare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
este un mister încă, răspunsul se află poate în caracteristicile instituționale ale sistemelor școlare, organizate de cele mai multe ori prin reglementări la nivel național și dependente de contextul legislativ, politic și economic din țările respective. Productivitatea resurselor investite în educație este mediată de stimulentele induse prin mecanisme instituționale. Folosind datele TIMMS (Third International Mathematics and Science Study) din 1999, Woessman (2000) a modelat performanțele la testele de matematică și științe a 240.000 de elevi din 39 de țări, introducând în analiză
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a intervenției școlii în menținerea inegalităților sociale ar reclama doar procedurile de selecție și alocare ale școlii. Școala ar avea o capacitate constrângătoare foarte mare, pe care și-ar exercita-o extrem de inechitabil. În realitate, reproducerea inegalității prin școală este mediată prin capacitatea determinată social a elevilor de a face față rigorilor unei școli controlate de anumite categorii sociale. Atât pentru Bourdieu, cât și pentru Bernstein, reușita școlară este determinată de capacitatea individuală a elevului de a-și însuși conținuturile învățământului
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cel capabil de minciună dar și, în consecință, de rostirea unui adevăr asumat voluntar, reflexiv. Am putea astfel să reținem faptul că versatilitatea lui (polu/tropoj) explică un acces al lui Ulise la realul despre care rostește adevărul sau falsul mediat de propria conștiință și voință, iar falsitatea lui (yeudh/j) poate semnifica eventual caracterul său duplicitar dar, mai ales, capacitatea conștiinței sale de a enunța falsul. Nu putem să nu reținem, în fond, mai ales această ultimă semnificație, părându-ni
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
interacțiunii individului cu mediul fizic și socio-cultural, suportând în același timp și influențele celorlalte subsisteme ale personalității. De aceea, am putea spune că temperamentul este expresia manifestării particulare în plan psihic și comportamental a tipurilor de activitate nervoasă superioară, manifestare mediată de o serie de factori socio-culturali și psihologici. Cum arată cele patru tipuri clasice de temperament? a) Colericul este o persoană emotivă, irascibilă, oscilează între entuziasm și decepție, cu tendință de exagerare în tot ceea ce face; foarte expresivă, ușor „de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
participarea elevilor în școală, precum și eficiența interacțiunii dintre elevi pentru procesul de învățare. Dacă școala tradițională a avut o atitudine reticentă și chiar a descurajat cooperarea între elevi, pedagogii contemporani o favorizează, plecând de la ideea că, în multe cazuri, grupul mediază relația elev-profesor. De altfel, unii autori includ în definiția grupului clasă interacțiunea profesor-elev: „Clasa de elevi, scrie Adrian Neculau, este un grup de muncă specific, compus dintr-un număr de membri egali între ei (elevii), și dintr-un animator (profesorul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
membrii săi” (Radu, 1976, p. 180). 4. Membrii clasei se percep pe ei înșiși ca făcând parte din grup, iar elevii din alte clase (grupuri) îi identifică pe baza acestei apartenențe. Clasa școlară este, deci, un grup social specific ce mediază de-a lungul anilor, la nivelul fiecărui membru, schimbări cognitive fundamentale. Ca grup social, clasa îndeplinește mai multe funcții. Integrarea socială pare să fie una din cele mai importante funcții asigurate de acest grup. Clasa de elevi are un aport
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
1967), „Predictors of scientific performance”, Science, 155, pp. 1075-1079. Taylor, C.W., Holland, J. (1964), „Predictors of creative performance”, în C.W. Taylor (ed.), Creativity: Progress and potential (pp. 15-48), McGraw-Hill, New York. Taylor, C.W., Williams, F.E. (eds.) (1966), Instructional media and creativity, Wiley, New York. Taylor, D.W. (1960), „Thinking and creativity”, Annals of the New York Academy of the Sciences, 91, pp. 108-127. Thompson, B., Anderson, B.V. (1983), „Construct validity of the divergent production subtests from the Structure-of-Intellect Learning Abilities Test
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ale trecutului și, În același timp, să se Îndrepte către un viitor mai bun, printr-o combinație de politici controlate de stat și voluntariat cetățenesc. Totodată, modul În care au sintetizat tradiția și modernitatea i-a ajutat pe eugeniști să medieze disputele aparent ireconciliabile dintre conservatorii tradiționaliști și oponenții lor - moderniștii pro-europenizare. Cartea de față studiază principalele teme care au format nucleul argumentelor și programelor eugeniste, fără să Își propună să ofere o istorie completă a mișcării eugeniste din România. Istoria
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ș...ț dintre proletari și capital ...” 7. Analiza lui Marinescu prezenta intelectualii și mai ales oamenii de știință ca fiind un grup care deținea calități inerente ce i-ar fi permis să se ridice deasupra conflictelor sociale și să le medieze. Marinescu nu oferea Însă la acel moment nici un indiciu cu privire la posibila filosofie a organizării sociale care stătea la baza unei asemenea susțineri. Viziunea sa a devenit mai explicită În câteva texte despre eugenie publicate ulterior. Cu toate acestea, analiza citată
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]