3,292 matches
-
unui Iliescu ce vrea să ne convingă că fanul lui din mulțime, care acum cinci ani urla ceva cu... președinte permanent, e chiar inevitabila realitate. De ce, în fond, un festival enescian de talia celui actual n-ar beneficia, și el, mediatic, de înaltul patronaj al șefului statului (chiar dacă, să zicem, statul ăsta nu e cel al lui Enescu, ci republica instaurată de tancurile rusești), de ce înalta muzică nu ar primi obolul capului țării? Dar, care cap? Care țară? Cine s-ar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
da, aici, la Foișor, s-a născut Majestatea Sa. Țară tristă, plină de umor, nu? 16 decembrie Ce ar mai fi fost de spus despre divinul monstru sacru? Tot secolul trecut acaparîndu-și-l de altfel în exclusivitate își consumase cvasitotal rezervele mediatice, bibliotecile (fie ele ale Congreselor sau nu) deveniseră neîncăpătoare pentru nesațiul exegetic picassian. Ș totuși mai rămăsese un loc de lățimea unui îngust cotor în care să încapă cartea nepoatei pictorului, Marina (evident, Picasso, evident, pentru că misticul nume avea să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de un Brezianu, reușind, prin nativa-i eleganță și discreție, să-și continue exegeza brâncușiană. Ar fi ipocrizie să nu recunoaștem că tot răul acesta totalitar a fost spre binele celor doi mari rămași, ei beneficiind astfel de atuul difuziunii mediatice occidentale și fiind, cel puțin pînă acum, cei mai cunoscuți români în lume. Cărora li se alătură în cu totul alte conjuncturi temporale Ionescu și Brâncuși. România e totuși aici, există, se știe că există. Se va ști și mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Colecția MEMO • Abordarea științei politice, Michel Hastings, 120 pag., 71.000 lei • Analiza povestirii, J.M. Adam, F. Revaz, 128 pag., 60.000 lei • Comerțul internațional, Frédéric Teulon, 112 pag., 44000 lei • Comicul, Jean-Michel Defays, 130 pag., 53.000 lei • Comunicarea mediatică, Guy Lochard, Henri Boyer, 100 pag., 60.000 lei • Construcția europeană de la 1945 pînă în zilele noastre, Pascal Fontaine, 76 pag., 44.000 lei • Cronologia economiei mondiale, Frédéric Teulon, 72 pag., 44.000 lei • Elemente de logică, Marie-Dominique Popelard, Denis
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
au desfășurat, într-un ritm dezlănțuit, vreme de trei săptămîni. Mai multe personalități marcante Carl Gustav Jung, T. S. Eliot, Karl Jaspers, Gabriel Marcel, Jean Paulhan și Stéphane Lupasco au participat la acest eveniment, care a avut un mare răsunet mediatic. Scopul manifestării insolite, dar foarte minuțios pregătite, era de a "pune sub semnul întrebării fundamentele civilizației noastre occidentale, din momentul invaziei în Europa, și deci în Franța, a gîndirii lui Aristotel, așa cum a tradus-o Siger de Brabant. Aceste evenimente
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
unește cugetele și însuflețește iarăși democrațiile occidentale în acest sfârșit de mileniu: etica. De vreo zece ani, efectul etic este din ce în ce mai puternic, invadând mass-media, stimulând reflecția filosofică, juridică și deontologică, dând naștere la instituții, aspirații și practici colective inedite. Caritate mediatică, bioetică, acțiuni umanitare, salvarea mediului, impunerea moralei în afaceri, în politică și în mass-media, dezbateri referitoare la avort și la hărțuirea sexuală, la mesageriile erotice și la codurile de limbaj "corect", cruciadele împotriva drogurilor și luptă antitabagică, pretutindeni revitalizarea valorilor
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
insultă la adresa autonomiei țării!", a titrat pe șase coloane influentul hebdomadar DREPTATEA, în vreme ce ȘTIRILE DE AZI a acuzat ziarul DREPTATEA de antisemitism și a salutat, tot pe șase coloane, decizia, cerând, totodată, și revizuirea tuturor proceselor anterioare. În plin război mediatic, procesul a avut loc în Rakawanda Nouă din capitala Diabelli a Republicii Umaniste Vandana, (fosta Republică Vandana de Nord) în mijlocul interesului mondial 22. Completul era format din Președinte onorabilul judecător Profesor Universitar Emerit Academician Dr. Dr. h. C. Julius Zimberlan
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Pe de altă parte, cultura nu este reglată sau normată explicit de exigențe educative. Scopul ei prioritar scapă de multe ori constrângerilor pedagogice. Arta care se creează la un moment dat nu are numaidecât un caracter didactic sau moralizator, universul mediatic este condus de legile notorietății sau ale câștigului. Este adevărat că faptul cultural captat și explicat În școală (prin programe și manuale) este supus unui exercițiu de compatibilizare, de consensualizare valorică. Totodată, școala cheamă (dar nu poate obliga!) ca și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
recent” statutul unui „făuritor” al adevărului ultim, fiecare construindu-și un univers spiritual solipsist și delimitat de propriile fixații, complexe sau penumbre. Dacă astfel de incitări, foarte concrete și identificabile, nu ar fi cu adevărat (vezi recente producții romanești, filme, mediatice etc.), oricum ele ar fi fost inventate. Mereu se vor ivi noi „descoperiri”, noi „interpretări”, noi „evangheliști”, inclusiv În arealul proxim, care să pună la zid temeiurile și axiomele noastre fundamentale. Considerăm că este spre binele edificiului religios și al
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
să-și construiască o identitate de „homo videns” și să vadă lumea prin „ochelarii televizuali”; mecanismele psihologice ale vârstei în percepția conținuturilor media, asociate cu structurile discursiv-reprezentaționale ale violenței TV și care amplifică potențialul de impact negativ al acesteia. Violența mediatică și protecția minorilor Această tematică specifică a format obiectul unui amplu Raport de sinteză întocmit de cunoscuta Annenberg School of Communication (University of Pennsylvania) al cărei decan a fost profesorul George Gerbner (pionier al cercetărilor privind violența mediatică și impactul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
acesteia. Violența mediatică și protecția minorilor Această tematică specifică a format obiectul unui amplu Raport de sinteză întocmit de cunoscuta Annenberg School of Communication (University of Pennsylvania) al cărei decan a fost profesorul George Gerbner (pionier al cercetărilor privind violența mediatică și impactul acesteia asupra copiilor și tineretului). Raportul a fost întocmit pe baza a 4.600 de răspunsuri primite din partea comunității universitare internaționale și publicat sub titlul Violență și teroare în media (UNESCO, Violence and Terror in the Mass-media, Reports
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
titlul Violență și teroare în media (UNESCO, Violence and Terror in the Mass-media, Reports and Papers on Mass Communication, nr. 102, 1988). Actualitatea studierii acestei problematici provine - cum subliniază profesorul G. Gerbner - din neliniștea provocată de incidența violenței și terorii mediatice asupra vieții publice, a copiilor și a tineretului, a delincvenței și a controlului social, ca urmare a producerii în serie și a etalării în mass-media, îndeosebi în televiziune a imaginilor violente. În acest paragraf reluăm ca elemente conceptuale integratoare definițiile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mass-media, îndeosebi în televiziune a imaginilor violente. În acest paragraf reluăm ca elemente conceptuale integratoare definițiile date de profesorul G. Gerbner violenței și terorii, precum și ipotezele și concluziile acestuia asupra impactului social, mai ales asupra copiilor și tineretului, al reprezentării mediatice a acestora: „În cea mai mare parte a studiilor efectuate, violența este definită ca o acțiune fizică ce vizează deschis să rănească sau să ucidă, sau care amenință să facă aceasta. Actul terorist este adesea definit ca un act de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
minții umane. Ca urmare, efectele violenței televizuale sunt mai complexe decât ne spune teoria „mimetismului” sau a „învățării”: violența depersonalizează, dezechilibrează și desensibilizează (se ajunge în masă la o stare denumită ca fiind „crima de indiferență”, ca rezultat al banalizării mediatice a violenței). Falsele mesaje pe care le transmit filmele violente Violența este omniprezentă: auzind vestea că tatăl unei prietene a murit, o fetiță întreabă: „cine l-a omorât?”. Întrebare evident indusă de privitul la televizor, arată că, în mintea ei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
dumneavoastră față de televiziune?” - 21% dintre telespectatori au plasat pe primul loc al canalelor terestre hertziene canalul cultural franco-german ARTE, deci un canal ce difuzează programe, practic, lipsite de violență. Consecințe și efecte asupra indivizilor Majoritatea cercetărilor realizate asupra efectelor violenței mediatice au avut ca obiect măsurarea influenței acesteia asupra agresivității (dimensiunea psihologică măsurabilă) prin intermediul instinctului de imitație. Cele mai cunoscute cercetări în acest sens sunt cele ale lui Rowland (1983), Rubinstein (1980), Goldstein (1986). Aceste cercetări vor inspira metodologic și o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cercetări vor inspira metodologic și o parte dintre investigațiile noastre, cu precizarea că vom lua în considerare criticile aduse cercetărilor centrate pe noțiunea de agresivitate care reduc explicația actelor violente ale minorilor la relația dintre imitație, agresivitate, expunerea la violența mediatică, ignorând sau subestimând variabilele sociale (mediul social, sărăcie, grupuri marginalizate etc.). Întrebările cărora trebuie să li se răspundă sunt următoarele: Expunerea la violența mediatică are drept consecință principală inducerea unui fenomen de incitare, sau are și alte consecințe? Care sunt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
agresivitate care reduc explicația actelor violente ale minorilor la relația dintre imitație, agresivitate, expunerea la violența mediatică, ignorând sau subestimând variabilele sociale (mediul social, sărăcie, grupuri marginalizate etc.). Întrebările cărora trebuie să li se răspundă sunt următoarele: Expunerea la violența mediatică are drept consecință principală inducerea unui fenomen de incitare, sau are și alte consecințe? Care sunt funcțiile societale și sistemice ale violenței mediatice, cum percep copiii și adolescenții această violență? În ce constă pertinența cercetărilor asupra agresivității care au susținut
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
social, sărăcie, grupuri marginalizate etc.). Întrebările cărora trebuie să li se răspundă sunt următoarele: Expunerea la violența mediatică are drept consecință principală inducerea unui fenomen de incitare, sau are și alte consecințe? Care sunt funcțiile societale și sistemice ale violenței mediatice, cum percep copiii și adolescenții această violență? În ce constă pertinența cercetărilor asupra agresivității care au susținut o relație directă între violența mediatică și manifestările de violență din viața reală? Dacă și în ce mod scenele de violență din media
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
unui fenomen de incitare, sau are și alte consecințe? Care sunt funcțiile societale și sistemice ale violenței mediatice, cum percep copiii și adolescenții această violență? În ce constă pertinența cercetărilor asupra agresivității care au susținut o relație directă între violența mediatică și manifestările de violență din viața reală? Dacă și în ce mod scenele de violență din media condiționează modul în care copiii și tinerii înțeleg realitatea? În ce constă influența violenței din media asupra comportamentelor?; care sunt interesele instituțiilor mediatice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mediatică și manifestările de violență din viața reală? Dacă și în ce mod scenele de violență din media condiționează modul în care copiii și tinerii înțeleg realitatea? În ce constă influența violenței din media asupra comportamentelor?; care sunt interesele instituțiilor mediatice și ale altor instituții care conduc la reprezentări mediatice masive ale violenței? Motivația expunerii la violența mediatică și efectele acesteia: între incitare, seducție și atracție - O primă constatare a cercetărilor (pe care o verificăm și în țara noastră) constă în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și în ce mod scenele de violență din media condiționează modul în care copiii și tinerii înțeleg realitatea? În ce constă influența violenței din media asupra comportamentelor?; care sunt interesele instituțiilor mediatice și ale altor instituții care conduc la reprezentări mediatice masive ale violenței? Motivația expunerii la violența mediatică și efectele acesteia: între incitare, seducție și atracție - O primă constatare a cercetărilor (pe care o verificăm și în țara noastră) constă în faptul că prezentarea mediatică a violenței și expunerea la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
media condiționează modul în care copiii și tinerii înțeleg realitatea? În ce constă influența violenței din media asupra comportamentelor?; care sunt interesele instituțiilor mediatice și ale altor instituții care conduc la reprezentări mediatice masive ale violenței? Motivația expunerii la violența mediatică și efectele acesteia: între incitare, seducție și atracție - O primă constatare a cercetărilor (pe care o verificăm și în țara noastră) constă în faptul că prezentarea mediatică a violenței și expunerea la aceasta a devenit un ritual cotidian în toate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
instituții care conduc la reprezentări mediatice masive ale violenței? Motivația expunerii la violența mediatică și efectele acesteia: între incitare, seducție și atracție - O primă constatare a cercetărilor (pe care o verificăm și în țara noastră) constă în faptul că prezentarea mediatică a violenței și expunerea la aceasta a devenit un ritual cotidian în toate căminele și din cea mai fragedă copilărie. - Totuși, cercetările arată că impactul este selectiv, preferințele și modul în care sunt percepute reprezentările violente variază în funcție de un număr
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
prezenți și copiii și instituțiile de reglementare a audiovizualului, care au adoptat un model de programare care plasează emisiunile violente la ore mai târzii). - Concluzia principalelor cercetări (supusă verificării și în studiul nostru) este următoarea: „gradul de expunere la violența mediatică depinde mai mult de politica editorială a media, a televiziunilor în special și de apartenența la anumite grupuri, decât de alegerile operate de telespectator” (deci, contrar unor idei susținute de industriile mediatice, violența nu este capabilă prin ea însăși să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
nostru) este următoarea: „gradul de expunere la violența mediatică depinde mai mult de politica editorială a media, a televiziunilor în special și de apartenența la anumite grupuri, decât de alegerile operate de telespectator” (deci, contrar unor idei susținute de industriile mediatice, violența nu este capabilă prin ea însăși să captiveze un număr sporit de telespectatori: esențialul ține de o programare care concentrează astfel de emisiuni în orele de maximă audiență - ceea ce reduce marja de alegere a indivizilor, inclusiv a copiilor - și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]