3,630 matches
-
este necesară dovada obiectivă a unei a doua leziuni cu scopul de a demonstra diseminarea în timp. Aceasta poate fi furnizată de RMN cerebrală, îndeplinind criteriile după BARKHOF F. și colab. (1997) și TINTORE M. și colab. (2000). O leziune medulară poate înlocui una dintre leziunile cerebrale. Pe de altă parte, dacă datele RMN nu îndeplinesc aceste cerințe, prezența a cel puțin două leziuni cerebrale, sau a unei leziuni cerebrale și a uneia medulare, sugestive pentru SM, 119 alături de analiza LCR
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
TINTORE M. și colab. (2000). O leziune medulară poate înlocui una dintre leziunile cerebrale. Pe de altă parte, dacă datele RMN nu îndeplinesc aceste cerințe, prezența a cel puțin două leziuni cerebrale, sau a unei leziuni cerebrale și a uneia medulare, sugestive pentru SM, 119 alături de analiza LCR anormală (pentru a evita diagnosticarea greșită a unei leziuni nespecifice vasculare drept inflamatorie), pot documenta diseminarea în timp. Ca o alternativă, dacă nu se efectuează RMN, apariția unui al doilea atac, implicând un
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
optice retrobulbare, pentru care se regăsesc în majoritatea cazurilor leziuni demielinizante în interiorul substanței albe encefalice. Leziunile nervului optic nu pot fi decât rar scoase în evidență, doar dacă se folosesc secvențe speciale. La fel stau lucrurile și cu formele clinice medulare, în care RMN encefalică dă mai multe informații decât RMN medulară, care nu evidențiază totdeauna leziunea ce corespunde topografic simptomatologiei clinice. Ne dăm astfel seama că, din punct de vedere practic, RMN encefalică, în prima intenție cu secvențe ponderate în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
în interiorul substanței albe encefalice. Leziunile nervului optic nu pot fi decât rar scoase în evidență, doar dacă se folosesc secvențe speciale. La fel stau lucrurile și cu formele clinice medulare, în care RMN encefalică dă mai multe informații decât RMN medulară, care nu evidențiază totdeauna leziunea ce corespunde topografic simptomatologiei clinice. Ne dăm astfel seama că, din punct de vedere practic, RMN encefalică, în prima intenție cu secvențe ponderate în T2, este unul din argumentele fundamentale în diagnosticul SM, chiar dacă simptomatologia
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
că, din punct de vedere practic, RMN encefalică, în prima intenție cu secvențe ponderate în T2, este unul din argumentele fundamentale în diagnosticul SM, chiar dacă simptomatologia clinică nu este focalizată în creier. Totuși, pentru a ameliora detecția plăcilor în formele medulare, se pot realiza secvențe centrate pe măduvă sau secvențe ce suprimă hipersemnalul grăsimii periorbitale pentru nevrita optică retrobulbară. Morfologia, volumul lezional, existența unei puneri în contrast la RMN cu ocazia studiilor longitudinale, ne fac să punem întrebări în legătură cu corelările între
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
sunt mai ușor de observat în puseele clinice. (GONZALES-SCARANO F. și colaboratorii, 1987; GROSSMAN R. I. și colaboratorii, 1988). Totuși, se întâmplă ca pusee clinice autentice nu sunt însoțite de punere în contrast. Poate să fie vorba de un puseu medular ce scapă investigației. Sensibilitatea RMN poate să fie insuficientă cu o rezolvare spațială ce nu permite detectarea leziunilor de volum mic. În sfârșit, o reparație 128 posibilă a barierei hemato-encefalice ar putea împiedica orice extravazare de substanță de contrast. Această
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
punerea în contrast sau volumul lezional nu au putut fi corelate în mod semnificativ cu evolutivitatea afecțiunii. Oricum ar fi acesta, RMN poate fi interesantă în studiul lezional pentru încercări terapeutice. O problemă dificilă este vizualzarea pe RMN a leziunilor medulare. Leziunile spinale pot fi întâlnite la o mare majoritate a pacienților cu SM. Interesant este faptul că leziunile spinale pot fi deasemenea întâlnite și la pacienți fără simptomatologie clinică medulară. Leziuni clinic silențioase au fost descoperite la pacienți cu prim
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
terapeutice. O problemă dificilă este vizualzarea pe RMN a leziunilor medulare. Leziunile spinale pot fi întâlnite la o mare majoritate a pacienților cu SM. Interesant este faptul că leziunile spinale pot fi deasemenea întâlnite și la pacienți fără simptomatologie clinică medulară. Leziuni clinic silențioase au fost descoperite la pacienți cu prim atac de nevrită optică. În special, leziunile medulare silențioase clinic sunt frecvent întâlnite în SM, dar foarte rar în alte boli. Anormalitățile medulare în SM variază de la una sau câteva
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
mare majoritate a pacienților cu SM. Interesant este faptul că leziunile spinale pot fi deasemenea întâlnite și la pacienți fără simptomatologie clinică medulară. Leziuni clinic silențioase au fost descoperite la pacienți cu prim atac de nevrită optică. În special, leziunile medulare silențioase clinic sunt frecvent întâlnite în SM, dar foarte rar în alte boli. Anormalitățile medulare în SM variază de la una sau câteva leziuni focale până la o afectare difuză spinală. Tipic, leziunile multiple se întind pe o lungime ceva mai mică
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
întâlnite și la pacienți fără simptomatologie clinică medulară. Leziuni clinic silențioase au fost descoperite la pacienți cu prim atac de nevrită optică. În special, leziunile medulare silențioase clinic sunt frecvent întâlnite în SM, dar foarte rar în alte boli. Anormalitățile medulare în SM variază de la una sau câteva leziuni focale până la o afectare difuză spinală. Tipic, leziunile multiple se întind pe o lungime ceva mai mică decât înălțimea a două corpuri vertebrale. Pe secțiunile axiale, aceste leziuni, tipic, ocupă coloanele laterale
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
o afectare difuză spinală. Tipic, leziunile multiple se întind pe o lungime ceva mai mică decât înălțimea a două corpuri vertebrale. Pe secțiunile axiale, aceste leziuni, tipic, ocupă coloanele laterale și posterioare ale substanței albe. Rar, ele determină îngroșări focale medulare. În SM mai avansată, leziunile focale pot conflua în arii largi de hipersemnal. Unii pacienți pot prezenta doar anormalități difuze. Acestea sunt cele mai bine vizualizate cu ușoare creșteri ale intensității semnalului în PD, în timp ce ele sunt mai puțin bine
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
pacienți pot prezenta doar anormalități difuze. Acestea sunt cele mai bine vizualizate cu ușoare creșteri ale intensității semnalului în PD, în timp ce ele sunt mai puțin bine recunoscute pe secvențele în ponderație T2. Aceste anormalități difuze sunt asociate cu prezența simptomatologiei medulare, cu dizabilitate înaltă și cu o evoluție primar progresivă. Imagistica medulară la pacienții cu SM este indicată în următoarele situații: prezentarea unei afecțiuni medulare, în afară de leziuni compresive, leziuni atipice cerebrale și când examinarea CT cerebrală este negativă. Leziunile din SM
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
vizualizate cu ușoare creșteri ale intensității semnalului în PD, în timp ce ele sunt mai puțin bine recunoscute pe secvențele în ponderație T2. Aceste anormalități difuze sunt asociate cu prezența simptomatologiei medulare, cu dizabilitate înaltă și cu o evoluție primar progresivă. Imagistica medulară la pacienții cu SM este indicată în următoarele situații: prezentarea unei afecțiuni medulare, în afară de leziuni compresive, leziuni atipice cerebrale și când examinarea CT cerebrală este negativă. Leziunile din SM au substrate morfologice multiple ca: edem, inflamație, demielinizare, pierdere axonală, glioză
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
puțin bine recunoscute pe secvențele în ponderație T2. Aceste anormalități difuze sunt asociate cu prezența simptomatologiei medulare, cu dizabilitate înaltă și cu o evoluție primar progresivă. Imagistica medulară la pacienții cu SM este indicată în următoarele situații: prezentarea unei afecțiuni medulare, în afară de leziuni compresive, leziuni atipice cerebrale și când examinarea CT cerebrală este negativă. Leziunile din SM au substrate morfologice multiple ca: edem, inflamație, demielinizare, pierdere axonală, glioză și remielinizare (PASCU I. și BALAȘA RODICA, 1999). Aceste leziuni au semnificații neurologice
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
TBC. 3. Boli cu simptome multiple instabile în decursul timpului, dar fără diseminare spațială. În această grupă intră cea mai mare parte a bolilor neurologice cu care se face diagnosticul diferențial clinic al SM. Enumerăm următoarele: tumori intra și extra medulare, siringomielia sau siringobulbia, miopatiile de toate tipurile (vasculare, vertebrale, paraneoplazice, carențiale); scleroza laterală amiotrofică, tumori de fosă cerebrală posterioară, encefalita de trunchi sau rombencefalitele, atacurile ischemice cerebrale mai ales cele vertebro-bazilare și diferitele tipuri de nevrite optice (infecțioase, toxice, ereditare
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
în revistă a diagnosticului diferențial al SM, cu toate afecțiunile enumerate în grupele de boli descrise, este inutil. Vom trece în revistă diagnosticul diferențial al SM cu afecțiunile neurologice cele mai frecvent întâlnite și neaparat cu toate leucoencefalomielitele demielinizante. Compresiunile medulare pot avea în evoluție și remisiuni, dar cel mai frecvent debutul lor este progresiv. Cele situate cervical pot să fie confundate mai ușor cu SM. Compresiunile medulare debutează cu o fază radiculară, când bolnavul acuză dureri radiculare uni- sau bilaterale
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
afecțiunile neurologice cele mai frecvent întâlnite și neaparat cu toate leucoencefalomielitele demielinizante. Compresiunile medulare pot avea în evoluție și remisiuni, dar cel mai frecvent debutul lor este progresiv. Cele situate cervical pot să fie confundate mai ușor cu SM. Compresiunile medulare debutează cu o fază radiculară, când bolnavul acuză dureri radiculare uni- sau bilaterale. Urmează faza de compresiune medulară propriu-zisă, care poate fi parțială, manifestată printr-un sindrom BROWN-SEQUARD, sau totală, când practic avem un sindrom paraplegic. Compresiunile medulare vor fi
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
și remisiuni, dar cel mai frecvent debutul lor este progresiv. Cele situate cervical pot să fie confundate mai ușor cu SM. Compresiunile medulare debutează cu o fază radiculară, când bolnavul acuză dureri radiculare uni- sau bilaterale. Urmează faza de compresiune medulară propriu-zisă, care poate fi parțială, manifestată printr-un sindrom BROWN-SEQUARD, sau totală, când practic avem un sindrom paraplegic. Compresiunile medulare vor fi eliminate din diagnostic pe baza lipsei tulburărilor de sensibilitate caracteristice acestor compresiuni și pe baza evoluției. Este prezentă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
SM. Compresiunile medulare debutează cu o fază radiculară, când bolnavul acuză dureri radiculare uni- sau bilaterale. Urmează faza de compresiune medulară propriu-zisă, care poate fi parțială, manifestată printr-un sindrom BROWN-SEQUARD, sau totală, când practic avem un sindrom paraplegic. Compresiunile medulare vor fi eliminate din diagnostic pe baza lipsei tulburărilor de sensibilitate caracteristice acestor compresiuni și pe baza evoluției. Este prezentă disociația albumino-citologică. În SM proba QUECKENSTEDT este normală, iar mielografia cu lipiodol arată un tranzit subarahnoidian bun, exceptând cazurile care
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
fenomenelor de mielită și nevrită optică, pot apărea uneori și leziuni cerebrale de demielinizare. Boala debutează de regulă brusc, însoțită de un episod febril. alteori simptomele se instalează în câteva zile sau săptămâni. Se instalează nevrita optică și un sindrom medular, de tip mielită difuză. Evoluția este diferită de la caz la caz. Uneori evoluează cu paralizia ascendentă de tip Landry cu sfârșit letal, alteori există posibilități de vindecare cu regresiune completă a tuturor simptomelor. De multe ori, după câteva luni sau
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
la caz. Uneori evoluează cu paralizia ascendentă de tip Landry cu sfârșit letal, alteori există posibilități de vindecare cu regresiune completă a tuturor simptomelor. De multe ori, după câteva luni sau ani de remisiune, pot să apară recidive optice sau medulare, fapt care ne face să ne gândim la o SM. Oricum, tratamentul este identic cu al puseului acut al SM. Encefalita (leucoencefalomielita) periaxială difuză sau boala lui Schilder reprezintă o neuroinfecție demielinizantă de etiologie foarte probabil virotică (atingând aproape simetric
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
tip cortical. d) Simptome pseudotumorale cu cefalee, vărsături, stază papilară etc. e) Crize epileptice sau de tip Jacksonian,. f) Tulburări psihice afectând în special sfera intelectuală, mergând până la demență. g) Uneori se pot asocia semne cerebeloase sau semne de atingere medulară. h) Sindrom febril prelungit. Boala poate evolua acut, subacut sau cronic. Atunci când evoluează cronic, prezintă puseuri succesive, ca în SM. Tomografia computerizată, rezonanța magnetică nucleară asociată metodelor moderne imunologice de investigare a LCR ne pot ajuta în stabilirea diagnosticului. Leocuencefalita
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
mare, încât dacă dorim să punem un diagnostic pe semnele clinice, se cer bogate cunoștințe clinice neurologice, de medicină internă, dermatologie etc. Astfel, exemplificând: la o femeie bolnavă, apariția simultană sau succesivă a unor tulburări vizuale și a unei atingeri medulare ar trebui să ne gândim la un lupus eritematos diseminat (mai ales dacă i se asociază și tulburări ale comportamentului și/ sau epilepsie). Asocierea unor semne de atingerea a trunchiului cerebral și a unei pleiocitoze prezente în lichidul cefalorahdian ne-
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
diferențiat de cele din SM. Uneori apar și benzi oligoclonale în LCR. Diagnosticul poate fi pus numai atunci când apar bine conturate simptomele poliarteritei nodoase. 154 Sindromul Sjogren primar se aseamănă foarte mult cu SM având simptome asemănătoare cu aceasta: semne medulare, cerebeloase, tulburări de vedere, oftalmoplegie internucleară. De asemenea, pot apare în LCR benzile oligoclonale. Diferența dintre cele două boli este faptul că în sindromul Sjogren apare o distrucție în glandele salivare și lacrimale, ceea ce nu apare în SM (ALEXANDER E.
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
bune în tratamentul oboselii, s-au obținut administrând antidepresivele Prozac - 1 tabletă dimineața sau Zoloft - 1 tabletă dimineața. Tulburările de micțiune de tip incontinență sau retenție de urină sunt destul de frecvente la bolnavii cu SM. Acestea sunt date de leziunile medulare din SM sau de o infecție a tractului urinar. Infecțiile urinare se tratează cu norfloxacin (Nolicin) sau ciprofloxacin (Ciprinol) în doză de 2 × 500 mg/zi timp de 10 zile. Alte medicamente indicate în tulburările de micțiune sunt: Dibenzyline, Cardura
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]