21,408 matches
-
în cadrul a cinci comisii de specialitate și a celor patru grupuri politice. În cadrul Comisiei pentru Afaceri Civile s-a dezbătut raportul special „Procesul de democratizare în România’" (raportori Hubert Hanquet, Belgia, și Javier Ruperez, Spania). Delegația română a prezentat un memorandum care a cuprins rezultatele alegerilor din septembrie 1992, subliniindu-se importanța acestora pentru procesul de întărire a democrației în România. Memorandumul a fost inclus integral ca anexă la acest raport. - 21-24 noiembrie - vizita în România a delegației Comitetului Politic al
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
special „Procesul de democratizare în România’" (raportori Hubert Hanquet, Belgia, și Javier Ruperez, Spania). Delegația română a prezentat un memorandum care a cuprins rezultatele alegerilor din septembrie 1992, subliniindu-se importanța acestora pentru procesul de întărire a democrației în România. Memorandumul a fost inclus integral ca anexă la acest raport. - 21-24 noiembrie - vizita în România a delegației Comitetului Politic al N.A.T.O., condusă de John Kriendler, adjunctul asistentului secretarului general al N.A.T.O. pentru probleme politice, președinte în exercițiu al Comitetului
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
O., în vederea acordării de asistență în aplicarea sancțiunilor împotriva R.F. Iugoslavia. - La 29 aprilie și 5 mai 1993, au avut loc la Roma reuniuni ale reprezentanților U.E.O. (Germania, Italia, Luxemburg) cu experți din Bulgaria, România și Ungaria, pentru negocierea memorandumului asupra asistenței U.E.O. privind aplicarea sancțiunilor O.N.U. pe Dunăre. - La 20 aprilie 1993 la Bruxelles, s-au desfășurat lucrările Forumului de consultare la nivel de ambasadori, la care au participat cele nouă țări membre ale U.E.O.
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Irlanda. În comunicatul comun se prevede dezvoltarea în continuare a relațiilor U.E.O. cu statele Europei Centrale, întărirea relațiilor de parteneriat, amplificarea relațiilor instituționale. Cu aceeași ocazie, ministrul de externe român a semnat cu președintele în exercițiu al U.E.O. „Memorandumul de înțelegere” privind asistența acordată României de către U.E.O., pentru monitorizarea embargoului pe Dunăre. - 14-17 iunie 1993, Paris - la lucrările primei părți a celei de-a 39-a sesiuni ordinare a Adunării U.E.O., a participat o delegație parlamentară română
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Propunerilor Financiare pe sectoare, cu sprijinul Comisiei Europene. Înainte ca acestea să fie aprobate de către Comisie, ele primesc avizul Comitetului de Administrare PHARE al Comisiei. Acesta este format din reprezentanți ai statelor membre ale Uniunii. Propunerile financiare stau la baza Memorandumurilor Financiare, ce reprezintă angajamentul Uniunii de a finanța măsurile înscrise în documente în limita sumelor indicate, precum și al Guvernului de a respecta prevederile documentului. Memorandumul Financiar este semnat de reprezentanți ai Comisiei și ai guvernului țării beneficiare. Odată cu semnarea Memorandumului
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Acesta este format din reprezentanți ai statelor membre ale Uniunii. Propunerile financiare stau la baza Memorandumurilor Financiare, ce reprezintă angajamentul Uniunii de a finanța măsurile înscrise în documente în limita sumelor indicate, precum și al Guvernului de a respecta prevederile documentului. Memorandumul Financiar este semnat de reprezentanți ai Comisiei și ai guvernului țării beneficiare. Odată cu semnarea Memorandumului Financiar, se intră în faza de implementare a programului PHARE, fază de care sunt responsabile țările partenere. Implementarea programului este în cea mai mare parte
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Memorandumurilor Financiare, ce reprezintă angajamentul Uniunii de a finanța măsurile înscrise în documente în limita sumelor indicate, precum și al Guvernului de a respecta prevederile documentului. Memorandumul Financiar este semnat de reprezentanți ai Comisiei și ai guvernului țării beneficiare. Odată cu semnarea Memorandumului Financiar, se intră în faza de implementare a programului PHARE, fază de care sunt responsabile țările partenere. Implementarea programului este în cea mai mare parte descentralizată. În fiecare țară există un coordonator național din cadrul guvernului, care supervizează programul în totalitatea
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
permanentă, Uniunea Sovietică a renunțat la propunerea de amânare a scoaterii trupelor străine din Austria. De la 12 la 15 aprilie 1955 la Moscova au avut loc tratative între delegațiile guvernamentale ale Austriei și U.R.S.S.-ului. A fost semnat un Memorandum (15 aprilie 1955) în care era expusă obligația Austriei de a se declara neutră. La 15 mai 1955 - U.R.S.S., Statele Unite, Marea Britanie și Franța au semnat Tratatul de Stat cu Austria care a intrat în vigoare la 27 iunie 1955
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
adresa Austriei și a teritoriului austriac»”. În Tratatul de Stat nu se vorbește despre neutralitatea permanentă a Austriei, însă înainte de semnarea la Viena, la 15 mai 1955 a acestui Tratat, guvernul sovietic a anunțat pentru prima dată două puncte ale Memorandumului, semnat la 15 aprilie 1955 la Moscova: „1. În spiritul declarației făcute de Austria la Conferința de la Berlin (1945), declarațiile despre neaderarea la orice fel de blocuri militare străine, Guvernul Austriei anunță o Declarație care conferă Austriei îndatoriri internaționale vis-ă-vis
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
organizațiile internaționale s-au folosit diverse expresii. Denumirea și forma pe care le iau înțelegerile nu sunt în întregime irelevante în cadrul organizațiilor internaționale. Sunt cunoscute în practica internațională următoarele denumiri: acorduri, angajamente, convenții, contracte, schimb de scrisori, schimb de note, memorandumuri, modus-vivendi, protocol, protocol suplimentar etc. Termenul „acord" apare frecvent. Până acum, termenul de „tratat” nu a fost folosit pentru a desemna un acord încheiat de organizațiile internaționale. Acordurile încheiate de către organizațiile internaționale pot lua forme variate. Ele au fost calificate
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
stabilit un acord de voințe. Protocolul ca tratat poate fi instrumentul prin care se aduc amendamente sau completări la tratatele deja existente. În activitatea O.N.U, sunt cunoscute și alte denumiri pentru a desemna un tratat: declarații, modus vivendi, memorandum. Carta O.N.U, este o adevărată constituție a unei organizații internaționale și nu un simplu tratat de cooperare. Acordurile încheiate de organizațiile internaționale sunt de două tipuri: - acorduri formale - cele constatate într-un instrument care îmbracă aspectul unui tratat
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
M.T.C.T. dorește să interzică, pe o perioadă de cinci ani, vânzarea caselor construite pentru persoanele ale căror locuințe au fost afectate de inundațiile din 2005 în zona Timiș; toate locuințele reconstruite vor fi obligatoriu asigurate l Guvernul a aprobat un memorandum privind acordul de principiu pentru contractarea unui împrumut în valoare de până la 35 de milioane de dolari de la Banca Mondială, suma fiind destinată finanțării unor măsuri pentru prevenirea și extinderea gripei aviare l În luna aprilie, Executivul va opera prima
Agenda2006-12-06-1-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284881_a_286210]
-
afectate. Capitolul III Reintroducerea controalelor la frontierele interne în situații de deficiențe grave persistente Articolul 14 (1) În aplicarea art. 29 alin. (2) prima teză din Regulament, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Afacerilor Externe propun prim-ministrului Guvernului României, prin memorandum, aplicarea sau neaplicarea recomandării Consiliului Uniunii Europene de reintroducere temporară a controlului la frontierele interne. (2) În cazul în care se aprobă aplicarea recomandării Consiliului Uniunii Europene, Ministerul Afacerilor Interne, prin grija DGAESRI, elaborează proiectul hotărârii Guvernului prevăzute la art.
HOTĂRÂRE nr. 614 din 31 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301144]
-
care milita pentru pasivism (i.e., abținerea de la activarea în cadrele politice ale Monarhiei Duale, ca mod de a arăta nerecunoașterea legitimității acestora). În 1881, elita politică românească s-a unit sub pavilionul Partidului Național Român, care s-a remarcat prin Memorandumul înaintat împăratului Franz Josef în 1892, rămas fără efect politic și soldat cu încarcerarea semnatarilor săi. Marea răscoală țărănească din 1907 ultima jacquerie europeană -, al cărui epicentru l-a avut în Flămânzi, Botoșani, din care s-a iradiat în tot
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în care națiunile au fost secole de-a rândul oprimate în "închisorile imperiale ale popoarelor", cum au fost denumite imperiile habsburgic, țarist și otoman. Națiunea română din Ardeal, de pildă, a cunoscut futilitatea petițiilor adresate autorităților imperiale, de la Supplex la Memorandum, în a ameliora condiția socio-politică și economică a comunităților etnice înglobate politic în state multinaționale. Din fondul acestei experiențe istorice a crescut conștiința tot mai acută a urgenței înarmării statale a comunităților etnice. În imaginarul politic autohton, expresia supremă a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Str. Pictor Arthur Verona nr. 13, țel 0788.758408 Librăria Humanitas Kretzulescu, Calea Victoriei nr. 45, țel. 021.3135035 CLUJ Librăria Logos, str. Republicii nr. 11A, țel. 0264.590297 Librăria Universității, str. Universității nr.1 Țel.0264.598107 Librăria Dacia, str. Memorandumului nr.12 Țel.0264.431494 CONSTANTĂ Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, țel. 0241.616365 CRAIOVA Librăria Școlii, str. M. Viteazu, bl. 7-14, țel. 0251.412588 DEVA Librăria Prescom Divers, str. Ana Ipătescu nr. 11, țel. 0254.213782 IAȘI
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Proces an 3000). Interesante notații la rubrica intitulată „Carnet” aduc Damian Silvestru (I. Negoițescu) și Ion Oană, ca și alții: Victor Iancu, Sibiu, cetate academică, Petre Hossu, Viața studențească în Elveția, Așa sunt ei, studenții scriitori. Se mai scrie despre Memorandum și despre Marea Unire (Virgil Petrișiu și I. Cârja-Făgădaru), se tipăresc eseuri despre Mihai Eminescu (Eugen Todoran), despre Luis de Góngora (Vladimir Drimba), despre disocierea valorilor (Petre Hossu), iar Ștefan Bezdechi compune poezii în limba latină. Sunt consemnate vizite ale
VIAŢA UNIVERSITARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290541_a_291870]
-
pentru educația adulților, la care s-a elaborat „Agenda de acțiune pentru secolul XXI”, politica europeană ulterioară încercând să implementeze stipulările acestui document, ca și pe cele ale declarației adoptate cu acest prilej. Un momentde cotitură l-a constituit elaborarea „Memorandumului privind învățarea permanentă” (2000) și a documentului strategic ce l-a urmat, „Realizarea ca realitate a spațiului european al educației permanente” (2001). După ce, în anul 2000 (Lisabona), a fost afirmat dezideratul ca, în 2010, Europa să dețină „cea mai dinamică
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a facilita inserția pe piața muncii și accesul la educație, dar și o mai mare mobilitate, - asigurarea calității, prin dezvoltarea de criterii și principii detaliate în pregătire, prin schimbul de modele și de metode de asigurare a acesteia. În lumina „Memorandumului privind învățarea permanentă” (2000) și a Comunicatului Comisiei Europene privind „Realizarea spațiului european ca un spațiu al învățării permanente” („Making European area of lifelong learning a reality”, 2001), este necesară, totodată, asigurarea oportunităților pentru fiecare de a dobândi deprinderile de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
supraviețui în societate. Dacă, în accepțiunea tradițională, deprinderile de bază vizau cititul, scrisul și numerația, în societatea actuală bazată pe cunoaștere, acestea sunt mult mai complexe și vizează: deprinderile computeriale, cultura tehnologică, limbile străine, deprinderile sociale și competențele antreprenoriale (vezi „Memorandumul privind învățarea permanentă”, mesajul-cheie nr. 1, 2000). La nivel terminologic, tendința actuală este de a înlocui sintagma deprinderi de bază cu competențe-cheie, deoarece se consideră că prima este mai restrictivă, vizându-le doar pe cele tradiționale, iar termenul competență se
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Adult education as theory, practice and research - the captive triangle, Routledge, Londra. Usher, R.; Bryant, I.; Johnston, R. (1997/2001), Adult education and the postmodern challenge - Learning beyond the limits, Routledge, Londra. *** (1996), Lifelong learning for all, OECD, Paris. *** (2000), Memorandum on Lifelong Learning, Comisia Europeană, Bruxelles. *** (2001), Making European Area of Lifelong Learning a Reality, Comisia Europeană, Bruxelles. *** (2002), Action plan for skills and mobility, Comisia Europeană, Bruxelles. *** (2003), Beyond rethoric: Adult learning policies and practicies, OECD, Paris. *** (2003), Implementation
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
continuătc "3.1.6. Învățarea permanentă și continuă" Învățarea pe toată durata vieții individului, învățarea permanentă și continuă, esteastăzi o direcție majoră a politicilor educaționale din majoritatea țărilor lumii. Consiliul European desfășurat la Lisabona în martie 2000 a elaborat un „Memorandum privind învățarea permanentă”, care conține principiile generale și direcțiile de acțiune ale politicii educaționale comunitare în acest domeniu. Pornind de la constatarea că „Europa a intrat, în mod indiscutabil, în era cunoașterii, cu tot ceea ce implică aceasta pentru viața culturală, economică
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cele ale vieții se schimbă rapid”, Comisia și Statele Membre ale CElansează o dezbatere largă, bazată pe o strategie comprehensivă privind „implementarea învățării permanente la nivel individual și instituțional în toate sferele vieții publice și private” (p. 5). În viziunea „Memorandumului”, învățarea permanentă este „umbrela comună sub care sunt reunite toate tipurile de învățare și formare” (p. 6); ea este definită ca activitate intenționată, realizată continuu, cu scopul îmbogățirii cunoștințelor, deprinderilor, competențelor și atitudinilor, pentru a face față unei lumi într-
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
abilităților sale). Deși cea mai veche formă de învățare și componentă esențială a educației specificeprimei copilării, învățarea informală este reconsiderată în cadrul învățării permanente, specifice vârstei adulte, în special prin relevarea dimensiunii lifewide a acesteia. Pentru realizarea practică a învățării permanente, „Memorandumul” solicită intensificarea și armonizarea acțiunilor statelor Europei într-un efort concertat, care să asigure un caracter relativ unitar politicilor educaționale ale acestora. Acțiunea în favoarea învățării permanente are la bază șase mesaje-cheie, menite să asigure o strategie coerentă și comprehensivă pentru
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și a familiei, Editura Performantica, Iași. Verza, E.; Verza, F.E. (2000), Psihologia vârstelor, Editura Pro Humanitate, București. Wlodkowski, R.J. (1999), Enhancing Adult Motivation To Learn, Josey-Bass, San Francisco. Wolf, P. (2004), L’alimentation au secours de la vie, Gereso, Paris. *** (2000), „Memorandum privind învățarea permanentă”, document elaborat de Comisia Europeană. Capitolul 4tc " Capitolul 4" PROCESUALITATEA CURENTĂ ÎN EDUCAȚIA ADULȚILORTC "PROCESUALITATEA CURENTĂ ÎN EDUCAȚIA ADULȚILOR" 4.1. Proiectarea activităților de formare 4.2. Strategii didactice în educația adulților: metode, mijloace și forme de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]