2,722 matches
-
de o sută de ori; și când o să-i recunosc vocea, o să-i spun: Da, Domnule Președinte, consideră treaba asta ca și făcută." Spunând acestea, fața își pierdu orice urmă de zâmbet. - Așa că nu primesc acest mesaj intim, al cărui mesager este cineva pe care nu l-am văzut niciodată. Privirea cercetătoare a lui Gosseyn descoperise pe neașteptate vestonul individului - cel puțin avea aceeași culoare cu pantalonii pe care-i purta acesta. Zăcea aruncat pe ceea ce bănuia că era masa barului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
care, prin ricoșeu, cad asupra omului drept: incapacitate, grosolănie, nepricepere, etc., fără a număra semnificațiile negative pe care figura sa le primește din mitologie, și care îi sunt atribuite în numeroase coduri lingvistice ale înțelepciunii populare: la caldei, măgarul era mesagerul morții; grecii îl legau de Saturn, în relație cu materia, pământul, izolarea, sfârșitul lucrurilor. Deseori este asociat cu câinele tocmai prin disprețul care i se arată: să fii tratat ca un câine este cel mai mare dispreț care poate fi
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
încredințare din partea lui Dum-nezeu, nu poate fi făcută în orice fel, ci numai după criterii pe care le impune Cuvântul însuși. Totuși, a evangheliza în spirit de slujire înseamnă: a evangheliza în umilința aceluia care nu este stăpânul Cuvântului, dar mesagerul și crainicul său; a evangheliza în fidelitate, pentru că este ceea ce se cere de la slujitor (cfr. 1Cor 4,2); a evangheliza în ascultare, ducându-se cu promptitudine acolo unde Cuvântul îl trimite; a evangheliza cu bucurie, pentru că Domnul poate fi slujit
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
al IX-lea - al VIII-lea î.C. Pentru a ilustra acest lucru putem lua drept exemplu relatarea din 2Rg 1 unde se povestește că profetul Ilie îl învinovățește pe regele lui Israel, Ahazia (852-851 î.C.), că a trimis mesageri pentru a-l consulta pe zeul „Baal-zebub” din Ecron ca să obțină un oracol cu privire la boala sa. Termenul ebraic Ba‘al-zebûb înseamnă literal „Baal al muștelor”; el este o modificare defăimătoare a unui vechi epitet al zeului Baal cunoscut din secolul
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
sale aparte. Iată exemplul unui oracol pronunțat de zeul Baal-Șameim regelui Zakkur, inscripționat pe un monument aramaic din secolul al VIII-lea î.C.: „Baal-Șemim m-a pus să domnesc peste Hazrak [...] și Baal-Șemim (mi-a vorbit) prin văzători și mesageri și Baal-Șemim (mi-a spus): «Nu te teme, pentru că eu te-am pus rege»” (Stela lui Zakkur, izvorul A, liniile 3-4 și 12-13; cf. KAI 202). În mod asemănător, și Biblia justifică printr-un profet desemnarea divină (Yhwh) a unora
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
pe rînd, și cum se postau în cerc în jurul luminii focului. După ce se vor strînge zece-doisprezece, vor auzi o bătaie puternică de aripi; o formă întunecată ar trece pe deasupra lor și a pămîntului și ar ateriza pe vîrful înnegurat, iar mesagerul se va îndrepta spre ei cu cheia în mînă. Focul se stinse, iar el se răsuci și se uită în jos la Glasgow. Nu se vedea nimic solid, ci numai lumini - felinarele ca niște coliere și brățări de lumină, firmele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
secole, cu glas tare, până la fioroasa parabolă a lui Abélard... și cine, ascuns, înghesuit printre ceilalți, încearcă să conducă jocul, mânat el însuși, fără să-și dea seama, de ordinea rigidă a Celeilalte Părți ? Iar Constantin ăsta, pocitania, vestitorul abject, mesagerul promiscuității, ce vrea de la mine ? Nu știe că sunt tot amărâtul ăla din fotografia de pe foaia îngălbenită a ziarului ? Mi-au căzut cărțile de la subțioară, mi s-a veștejit coronița de frunze și nimeni nu mă mai recunoaște... * La circa
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
existe în rânduiala lumii, spuse el. Copilul era un artist și le făcea uneori griji, e drept, stăteau ca pe ace la plecările lui dese, la București, dar nimic, poate doar presimțirile sângelui care-ți dă de veste înainte de orice mesager, nu anunța un asemenea sfârșit. Cu sora tânărului Rareș - aflase de la ea că băiatul nu împlinise încă 22 de ani, era de vârsta Iuliei, spuse Costache - reușise să vorbească ceva mai mult, deși fetei i se înroșeau ochii în fiecare
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
pe măsură ce le înfrunta. Sigur că reușea să amâne câte o condamnare ori să mai salveze câte un copil, însă toate astea erau precum firele de nisip într-o mare căreia nu-i vedeai capătul. În definitiv, se credeau amândoi niște mesageri, și nu niște eroi inutili, care n-ar fi făcut decât să îngroașe numărul de gropi de la Zahra. Peste toate, mullah-ii nu își dezmințeau misiunea: în 2009, Comiteh confiscase trofeul și diplomele lui Ebadi, îi anchetaseră soțul și fiicele, emițând
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
și a degetelor. Masarea capului și a feței are efecte terapeutice și ajută problemele de sănătate, dar, mai ales, stimulează relația cu psihicul, setul de flexibilitate al mișcării palmelor și al degetelor semnificând diferite variante ale echilibrului intern și extern. Mesagerii morții pot să fie nu numai o pasăre (bufniță, cucuvea, ciuhurez), ci și lupul și semnele din palmă, cu personificările mitice, care poartă leacul, conform unei tradiții despre naștere și moarte, semnificând inițierea, peste poduri simbolice, pentru suflet. Se plimbă
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
către Coloseni: «Acum mă bucur în suferințele mele pentru voi și împlinesc ceea ce lipsește suferințelor lui Cristos în trupul meu pentru trupul său, care este Biserica» (Col 1,24). Orice boală ne amintește că trebuie să murim; orice boală este mesagerul morții. De aceea, fiecare ungere a bolnavilor este și un semn că trupul nostru este destinat morții. Dar - acesta este și aspectul hotărâtor -, trupul nostru este uns pentru înviere. De fapt, dacă murim cu Cristos, vom și învia cu el
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
sau viceparoh. Un preot care aparține unei comunități religioase, este numit în general «părinte». Episcopul Episcopul este principalul conducător al unei Biserici particulare (dieceza) sau locale. Episcopii sunt succesorii apostolilor. Fac ceea ce au făcut și apostolii: vestesc evanghelia. Ei sunt mesageri care aduc noi ucenici la Cristos. Administrează sacramentele, îi sfințesc pe creștini. În celebrări credinței mijlocesc întâlnirea cu Domnul și Mântuitorul tuturor oamenilor. Episcopii călăuzesc, în calitate de vicari și trimiși ai lui Cristos, biserica locală încredințată lor. Ei au dreptul și
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
spre dimineață, când întunericul se subția și marea ieșea din mâlul nopții, se retrăgea obosită, pentru a reveni în noaptea următoare, anunțând de fiecare dată, asemenea corurilor antice, tragedii pustiitoare. Nimeni nu mai îndrăznea s-o prindă. Era poate un mesager al destinului, un oracol, spaima avea ceva sacru, de nepătruns. Cei mai mulți dormeau acum, pe apucate, ziua. Noaptea doar cei cu nervii tari reușeau să mai ațipească. Toți ceilalți stăteau cu luminile stinse, ascultând vuietul mării și blestemul sacadat al bufniței
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Ierunca o Catedră de literatura română la Universitatea din București, în timp ce Monicăi i se propune comemorarea lui Eugen Lovinescu la Universitate sau la Academie, lamentându-se în final pentru o mai deplină credibilitate: „Ce știți voi? E tare greu!” Alți mesageri ca Șerban Cioculescu și Vladimir Streinu îi propuneau Monicăi din partea editurii drepturile de autor pentru cărțile tipărite în România „chiar și în valută”. Sunt trimiși Tertulian și Crohmălniceanu, toți, dar absolut toți insistau să-i primească „numai pentru a îndulci
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
mențineau gena nouă separată de genele din jurul ei. Totodată, ei aveau grijă ca noul material genetic să rămână disponibil în celulă. Oricât de complexe erau, aceste aspecte nu luau în considerație complicațiile suplimentare care puteau să apară de la ARN-ul mesager din interiorul celulei. Sau de la genele are controlau translația. Și așa mai departe. În realitate, sarcina injectării unei gene într-un animal și punerea acesteia la lucru semăna mai mult cu depanarea unui program de computer decât orice alt proces
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
și-a Început povestea. — A fost odată ca niciodată, Într-un tărâm nu foarte Îndepărtat, pe când purtările oamenilor erau vrednice de dispreț, iar vremurile păcătoase. După ce a privit Îndeajuns la ticăloșia asta, Allah a trimis În cele din urmă un mesager, Noe, care să Îndrepte purtările oamenilor și să le dea șansa să se căiască. Însă când Noe a deschis gura să predice adevărul, nimeni nu l-a ascultat, iar cuvintele lui au fost Întrerupte de Înjurături. L-au făcut În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Foarte bine, Dmitri. Acum avem ceva să punem pe citație. și unde locuiești? Dmitri își îngustă ochii suspicios. ă Pentru ca Țarul să știe unde să trimită medalia de aur, dace se decide să ți-o acorde. ă Hotelul Adrianopole. Sunt mesager acolo. ă Foarte bine. și unde se află Hotelul Adrianopole? ă Pe Balșoi Prospect. Insula Vasilievski. ă Mulțumesc. Acuma, te rog, Dmitri, poți să îmi spui de ce spionai casa văduvei Ivolgina, de pe Strada Bolshaia Morskaia. ă Nu spionam. ă Ba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
hotel că Goriancikov va locui în locul dumneavoastră, și ați plătit chiria în avans, pentru a câștiga puțin timp înainte ca ei să bănuiască ceva. Oricum ei nu ar fi banuit nimic, deși se pare că l-ați făcut curios pe mesager. Apoi ați dus geamantanul în Parcul Petrovski pentru întâlnirea nocturnă cu Boria. Desigur, Boria se aștepta să o întâlnească pe Anna Alexandrovna. În schimb, a dat peste dumneavoastră. Ca să nu întind vorba, cred că a fost foarte surprins. Dar cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
spre dimineață, când întunericul se subția și marea ieșea din mâlul nopții, se retrăgea obosită, pentru a reveni în noaptea următoare, anunțând de fiecare dată, asemenea corurilor antice, tragedii pustiitoare. Nimeni nu mai îndrăznea s-o prindă. Era poate un mesager al destinului, un oracol, spaima avea ceva sacru, de nepătruns. Cei mai mulți dormeau acum, pe apucate, ziua. Noaptea doar cei cu nervii tari reușeau să mai ațipească. Toți ceilalți stăteau cu luminile stinse, ascultând vuietul mării și blestemul sacadat al bufniței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Arhonte al Polului Mistic, Imponderabil Arhonte al Labirinturilor, Imponderabil Arhonte al Pendulului Pendulelor...“ Bramanti făcu o pauză, și mi se păru că rostește ultima formulă cam În silă: „Și Imponderabilul Între Imponderabilii Arhonți, Sclavul Sclavilor, Preaumilul Secretar al Oedipului Egiptean, Mesager Infim al Stăpânilor Lumii și Portar al Agartthei, Ultim Paracliser al Pendulului, Claude-Louis, conte de Saint-Germain, prinț Rakoczi, conte de Saint-Martin și marchiz de Agliè, senior de Surmont, marchiz de Welldone, marchiz de Monferrato, de Aymar și Belmar, conte Soltikof
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
poate duce la superstiții, care duc la forme de spiritism și stau la baza formării sectelor. Anumiți isterici pretind că ei primesc revelații divine, că sunt în directă legătură cu duhurile morților, cu spiritele sau cu însuși Dumnezeu, considerându-se mesageri ai divinității. Unii autori s-au inspirat din aceste teme decadent-mistice, introducând în lucrările lor teme precum cea a fatalității, supranaturalului, au încărcat opera cu diverse simboluri. Exemplul pe care Nordau îl consideră relevant este cel al lui Joséphin Péladan
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
îndrăgostit de tine până să mă întorc eu. Vezi tu, eu îl înțeleg mai bine. — Cum rămâne cu Jack în toată povestea asta? — Nu știe încă. Ochii negri ai lui Carrie o priviră sfidător. — Ai de gând să fii tu mesagerul veștilor bune? Fran se urcă în mașină și așteptă s-o vadă pe Carrie plecând. Apoi, simțindu-se mai idioată și mai abătută decât își amintea să fi fost vreodată, porni spre casă. După ploaie se lăsase răcoare, primul semn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
vorba de Michael. — Chiar așa ai crezut? Întreb eu șocată. De ce n-ai zis nimic? — Ce-aș fi putut spune? zice ea cu tristețe. M-ai fi urît și pentru că gîndeam asta. Și nu voiam să te pierd, făcînd pe mesagerul. — Slavă Domnului că nu ai avut dreptate. — Știu, zice ea. Slavă cerului că există măcar o rază de lumină În Întunericul ăsta. Și acum? Ce ai de gînd să faci? Crezi că e Într-adevăr ceva serios? Stau o clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
să-l facă, inclusiv idioții. În ce stare să fi fost în clipele acelea sufletul meu e complicat să spun. Credeam într-un Dumnezeu care continua să fie inaccesibil și neîndurător, în cuvintele și preceptele fiului său, în Duhul Sfânt, mesager al Creatorului, dar nu izbuteam să înțeleg de ce era nevoie să fie trei într-unul, uniți și despărțiți. Înțelegeam sensul și semnificația teologică, dar nu și înverșunarea cu care se voia impunerea acelei triade, în pofida tuturor discordiilor între creștini, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
unii s-au gândit că e vreun soldat evadat ori vreunul care vrea să sperie lumea. Pe la începutul verii, a izbucnit ciuma și atunci toată suflarea și-a amintit de stafia neagră, pe care au socotit-o un fel de mesager al molimei. În București, oamenii mureau pe capete, iar Curtea Domnească se refugiase la Mănăstirea Cotroceni, în inima pădurii, de unde călugării fuseseră scoși încă de pe vremea lui Caragea-Vodă. Zogru n-avea nici o grijă în privința aceasta, deoarece sângele în care intra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]